Busteni 2007 o solutie pentru relansare
Articol
Text: ANNE-MARY NECHITA
Foto: IONEL VILCAN & SORIN CIOPONEA

Busteniul este un oras in centrul Romaniei, situat pe riul Prahova, la poalele Masivului Caraiman, la o altitudine ce variaza intre 830 si 900 m. Pozitionat la 75 km nord-vest de Ploiesti si 135 km de Bucuresti, a devenit cu timpul un loc de odihna accesibil in toate anotimpurile. Pescarii sau vinatorii sportivi pot profita din plin de bogatiile faunei si se pot organiza numeroase excursii in imprejurimi: pe Valea Cerbului, la Gura Diham, pe Platoul Bucegilor, la Sfinx si Babe, la Cascada Urlatoarea, Cascada Caraimanului si Vf. Omu - ori se poate merge cu telecabina la Babele - lungime 4.350 m, diferenta de nivel 1.235 m, si Pestera - lungime 2.350 m, diferenta de nivel 600 m. Sigur ca exista si alte atractii: Casa Memoriala Cezar Petrescu, biserica veche a Busteniului, Casa Memoriala Tudor Vianu ori Castelul Cantacuzino de pe dealul Zamorei. Dar, cu toate acestea, multa vreme orasul nu a avut atribut de statiune turistica.

De altfel, nu exista nici un fel de hrisov care sa ateste aparitia sa. Primele marturii tin de a doua jumatate a secolului al XIX-lea, cind se vorbeste despre Hanul Slonul de Piatra, ridicat pe malul sting al riului Prahova, nu departe de Casaria din Zamora. Primele case au aparut pe Valea Cerbului in jurul anilor 1800. Intre 1810 si 1820, citiva dintre urmasii scutelnicilor care asigurau paza Manastirii Sinaia, cei care intemeiasera catunul Izvor, prima asezare pe Valea Prahovei, s-au stabilit aici, urmati fiind de pastori ce veneau cu turmele dinspre Bran, Risnov si Sacele. Locuintele lor erau asezate la intimplare, prin poiene, pe unde era locul mai prielnic. Modernizarea cailor de comunicatie - soseaua Ploiesti - Predeal (1846 - 1854) si construirea caii ferate (1879) - a dus la popularea progresiva a regiunii. Printre evenimentele majore care au influentat pozitiv dezvoltarea orasului se numara si infiintarea, in anul 1882, a Fabricii de Hirtie Busteni de catre fratii Karl si Samuel Schiel, de la Risnov. Atunci, mai bine de 1.100 de muncitori au fost adusi sa lucreze in zona, iar pentru a le asigura locuinte s-a demarat construirea grupului de case ce se intind de la intrarea in oras dinspre Poiana Tapului pina la telecabina, zona declarata rezervatie de arhitectura industriala si oraseneasca. Intre 1903 si 1907, Ioan Slavici, care isi cumparase teren la Traisteni, construieste si primul hotel al Busteniului, exploatind apele minerale din zona, iar, in 1911, Cantacuzino Nababul inalta castelul Zamora (nationalizat in 1948, devenit Sanatoriu MAI si revendicat in 2002). Primul centru civic al orasului l-a amenajat insa Ion Kalinderu, care a ridicat si Hotelul Busteni, actualmente sediul primariei. In perioada interbelica personalitati de prestigiu precum Gheorghe Titeica, Dimitrie Leonida, Virgil Madgearu ori Tudor Vianu si-au constituit aici case de odihna, atragind atentia numerosilor turisti care mergeau catre statiunile balneoclimaterice din Ardeal. Acestia au descoperit cu timpul farmecul natural si calitatile terapeutice ale climatului tonic si stimulativ din Busteni, cu aer curat si ozonat, bogat in radiatii ultraviolete, recomandat pentru tratamentul neuroasteniei, revigorarea organismelor slabite, recuperarea in urma solicitarilor fizice sau intelectuale, tratamentul rahitismului si al problemelor endocrine.
Astazi, Busteniul de altadata, vechi centru industrial, a disparut. Fabrica de hirtie in jurul careia s-a cladit orasul a ramas in paragina. Busteniul insa nu este sarac. Amenajarea primelor pirtii de schi - Busteni - Valea Alba - Kalinderu (o lungime de 1.500 m si o latime cuprinsa intre 40 si 100 m) - cu dotari ultramoderne (tunuri de zapada artificiala si instalatie de transport pe cablu tip Liner, cea mai moderna din sud-estul Europei, capacitate 1.200 persoane/ora, viteza 5 m/s) avea sa schimbe complet destinul acestei asezari, aducind cu sine investitii importante in infrastructura. Acestea se dovedesc a fi mai mult decit binevenite, in conditiile in care orasul a explodat in limitele deja existente, construindu-se case de vacanta noi, fara a se realiza artere suplimentare, iar dezvoltarea traficului greu a distrus complet sau partial drumurile si retelele utilitare.
Potrivit arhitectul sef Dan Manea, peste 4.000 de case noi s-au construit din 1990 incoace, cele mai multe pe dealul Zamora (2.000 ha) si in Poiana Tapului, pe terenuri concesionate de primarie sau aflate in proprietate privata. La ora actuala, singura optiune a dezvoltarii orasului este extinderea catre versantii Muntilor Baicului. In acest context, autoritatile locale au dezvoltat programe menite sa ridice nivelul dotarilor edilitare ale Busteniului. Cel mai important, intitulat "Busteni 2007", prevede reabilitarea zonei centrale prin stabilirea unei strategii si politici de dezvoltare urbana generala specifica a statiunii, refacerea planului de urbanism general, incurajarea initiativei turistice, crearea unui cadru coerent de desfasurare a tuturor activitatilor pe teritoriul statiunii si unificarea administrativa a statiunilor Busteni, Azuga si Predeal. Pe intelesul tuturor, programul vizeaza amenajarea unui spatiu verde in centrul statiunii, pe malurile riului Prahova, fluentizarea traficului pe DN1 si autostrada Bucuresti - Brasov, imbunatatirea serviciilor complementare (ex. iluminatul pirtiilor), dezvoltarea turistica a Vaii Cerbului, care ar putea deveni o a doua Poiana Brasov, si amenajarea unei zone culturale in rezervatia de arhitectura Herastrau.
Componenta esentiala ramine, insa, proiectul de reabilitare a zonei centrale. Structurat in jurul unei finantari PHARE 2004-2006, acesta a fost conceput pentru doua faze de executie. Prima isi propune sa imprime coerenta statiunii, sa introduca trasee de popularizare prin atragerea turistilor la intilniri cu localnicii, sa revitalizeze activitatile comerciale prin crearea unui tirg de prezentare a produselor locale - alimentare, artizanat, plante medicinale. Iar in etapa urmatoare proiectul se concentreaza pe parc, unde va fi amenajat un amfiteatru in aer liber, un Muzeu al Rezervatiei Naturale Bucegi, o gradina botanica, un loc de joaca pentru copii si un chiosc de fanfara. De asemenea, vor fi finalizate lucrarile de amenajare a Casei de Cultura, vor fi centralizate spatiile comerciale, inca amplasate punctiform, si se va deschide un Infocentru, ce se va afla in permanenta la dispozitia turistilor.
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona