Comorile Mehedintilor
Articol
Text & foto: Victor Raicu

Cultul pietrei are si astazi o mare arie de raspindire la romani. Nu numai in satele din zona carpatica si subcarpatica, dar chiar si in cele de cimpie pot fi intilnite prin gradini si curti, la capatul scarilor, linga fintini sau la margine de drumuri tot felul de pietre culese din albia riurilor sau scoase de prin maluri.

Cu dimensiuni si forme variate, acestea primesc denumiri inspirate de imaginatia taranului roman, care le asociaza cu animale reale sau cu imagini din bestiarul traditional, precum si cu personaje de basm sau figuri umane.
Prin Muntii Mehedintilor, legendele atribuie multora dintre aceste pietre cu infatisari bizare ascunderea unor comori din vremuri stravechi. Cei ce calatoresc prin aceste locuri vor avea surpriza ca, stind de vorba cu satenii, sa gaseasca la acestia planuri vechi ale comorilor despre care se spune ca au fost ascunse acolo.

Comoara din Poiana Bosneagului
Se spune ca in zona satului Cerna-Virf se ascunde o astfel de comoara, pe care haiducii au adus-o din Imperiul Austro-Ungar peste granita, pe la Izverna. Locuitorii detin o harta a comorii si spun ca nu a fost cautata de nimeni pina acum. Din planul satenilor reiese ca pe Valea Tarnitei, pina sus in culme, exista numai calcar, iar pe vale numai granit. Pe culme se afla semnele comorii si "scaunul cerbocului" - acesta fiind o piatra cioplita natural, sub forma de scaun. Din acest loc, la o distanta de circa 30 de metri, se afla o pestera cu intrarea blocata de o lespede. Se spune ca in pestera s-ar afla un butoi cu aur si multe lucruri unguresti de valoare. Locului i se mai spune si astazi "La scaun".
Comorile lui Lazar Dusan
Pe la anul 1300, de o parte si de alta a Dunarii traiau comunitati de romani si sirbi. Voievodul Serbiei, Lazar Dusan, a traversat fluviul cu o parte dintre comori, pentru a le ascunde in zona Cosustei. Aceasta comoara fiind mai mare, a fost impartita in mai multe locuri. Se vehiculeaza ideea ca in regiunea numita "La pimniti", el ar fi ingropat sapte cazane cu aur. Pestera in care se spune ca a fost ascunsa comoara se afla in Padina lupeasca, unde se mai pot vedea si astazi diverse semne daltuite in piatra. Despre comoara bine ascunsa nu se mai stie nimic. O parte ar fi fost ingropata la "Paltinul trasnit" de la hanul Pamintul Rosu. In aceeasi zona, pe riul Bratosin, a fost ascunsa o alta parte, restul fiind ingropat la Piatra incalecata, intr-o pestera mica in fata careia se afla trei stinci mari. Se mai spune ca in aceasta zona sint 24 de comori pentru care exista harti si planuri.

Comoara de la Tehomir
Intre satele Vaieni si Sohodol se afla un deal numit Tehomir, nu prea inalt, inconjurat de piraie. Despre acest loc se spune ca ar ascunde vistierii antice, reimprospatate de bogatiile vistiernicului Stoica. Dupa ce s-au retras austriecii si Oltenia a fost ocupata de turci, vistiernicul a plecat spre Sibiu si si-ar fi ascuns comorile la Tehomir. Aici s-ar afla multi bani si piese turnate din aur, harnasamente, arama si armament. Si austriecii ar fi ascuns aici o suta de carute pline cu arama, inchizindu-le in galerii. Au fost ingropate inclusiv utilajele folosite la extractie. Exista planuri legate de acest tezaur, unul gasindu-se si la sirbi.
In timpul domniei regelui Mihai I s-au facut sapaturi in aceasta zona. Se mai spune ca cineva, facind reparatii la Cula Glogovenilor, ar fi gasit intr-o nisa o ladita de lemn in care erau planuri ale comorilor. Planurile au ajuns la rege, care i le-a dat lui Nicolae Iorga pentru a le traduce. Poate ca de acolo a avut si planul cu troita de la Salca Pocruiei, de unde localnicii spun ca regele Mihai ar fi luat o comoara dupa Revolutie. Cind au inceput sapaturile la Tehomir, a venit la fata locului chiar regele, iar dupa doua saptamini de sapaturi s-a gasit un tub de aeraj in care era un schelet uman. Se crede ca omul ar fi fost omorit cind s-a ingropat comoara, pentru a nu divulga secretul.

Comoara de la Virful lui Stan
Virful lui Stan, sau Piatra lui Stan, cum ii mai spun oamenii locului, si-a luat numele de la un haiduc ce a locuit la poalele lui. Importanta locului era data de rolul de buna ascunzatoare si, in acelasi timp, de bun punct de observatie. De aici se vede totul ca in palma, iar in zilele senine se poate vedea chiar Dunarea. De aceea, virful a fost folosit si pe vremea dacilor pentru semnalizarea primejdiilor. Un foc aprins aici se vedea pina pe Virful Godeanu si de aici la Sarmizegetusa. In Poiana Sanunilor, un loc aflat linga virf, se mai vad si acum urme de bordeie.
Batrinii spun ca in acest loc si-ar fi ascuns dacii comorile, deoarece in jurul virfului sint mai multe pesteri. Chiar si o parte din tezaurul lui Decebal s-ar afla aici intr-o pestera cu intrare mica si trepte coboritoare. Pestera are mai multe galerii laterale. La comoara nu se poate ajunge pentru ca ar exista mai multe capcane.
Tarim de legenda si comori ascunse, platoul Mehedintilor ofera vizitatorilor o vasta paleta de obiective turistice si povesti pe care le poti asculta la tot pasul. Manastiri si schituri ascunse in desisul codrilor, pesteri si izbucuri, precum Bulba, Ponoare, Izverna sau Topolnita, cimpuri de lapiezuri si lacuri ce apar si dispar ciclic, riuri care curg pe sub arinisurile crescute pe maluri, poduri naturale si paduri de liliac. La toate acestea se poate ajunge folosind drumul judetean care leaga orasul Baia de Arama prin Ponoare de Drobeta-Turnu Severin sau cel care leaga orasul Baia de Arama de statiunea Baile Herculane, pe la Obirsia-Closani.
Optiuni
• Printeaza articol