Calatorie prin Buzau
Articol
Text & Foto: Andreea Iliescu

Cu 16 secole de atestare documentara, Buzaul este adinc infipt in negurile istoriei, cu dimensiunea fabuloasa pe care i-o confera Closca cu Puii de Aur
si cel mai mare chihlimbar din lume. Orasul merita vizitat pentru a vedea frumoasele cladiri ramase din vechea urbe si pentru a porni apoi mai departe, in peregrinare prin judetul care ascunde atitea alte comori.

Mentionarea documentara a Buzaului este timpurie, intr-o scrisoare de la 376, ale carei copii se pastreaza astazi in arhivele Vaticanului si la Biblioteca "San Marco" din Venetia, care vorbeste despre martirizarea Sfintului Sava de catre goti, in anul 372. Din mai 1996, Sf. Sava devine patronul spiritual al meleagurilor buzoiene.
In oras merita vazut, in primul rind, Complexul Palatului Episcopal, ctitorie a domnitorului Constantin Brincoveanu (1688-1714) - unde fotografiile pot fi facute doar cu aprobare, care se obtine destul de greu, apoi Palatul Comunal (1899-1903), construit intr-o maniera care imbina stilul gotic cu cel bizantin si baroc, dar si cu influente ale stilului brincovenesc. Nicolae Iorga considera aceasta cladire cea mai fumoasa din tara si "o podoaba de mare pret pentru Buzau". Strada Cuza-Voda, fosta Tirgului, este singura care se mai pastreaza din centrul vechi, avind case din 1850-1880, si pentru acest fapt a fost declarata monument istoric.
Pentru o plimbare relaxanta, cel mai indicat este Cringul, braniste domneasca atestata de pe vremea lui Radu cel Mare (1496-1508), o ramasita a Codrilor Vlasiei. Pe o suprafata de 180 ha se intilnesc stejari seculari si plante rare, cum sint Sica si Laleaua de Cring.
Bufetul din Cring, construit in 1897, are o arhitectura inspirata dupa casele taranesti din zona Chiojdului. In parc a fost amplasat Obeliscul "Buzau-1600", inalt de 26,8 m, sculptat de Gh. Coman cu ocazia implinirii a 16 secole de atestare documentara a municipiului.
Spitalul Girlasi, infiintat in 1792 de Maria Minculeasa, a fost al treilea din Muntenia, dupa Coltea (1702) si Pantelimon (1750). Corpul principal a fost inaugurat in 1907. Citeva case vechi, de care se leaga nume cu rezonanta, sint Casa Vergu-Manaila (1780), unde a fost amenajata, din 1976, Expozitia de etnografie si arta populara, Casa Hortensia Papadat-Bengescu (1883), unde a locuit celebra scriitoare intre 1903-1911, Hanul Ionita Ploiesteanu, unde s-a nascut in 1883 George Ciprian, actor si dramaturg care a dat numele teatrului din Buzau in 1995, sau Casa Moscu (1896) a scriitoarei Constanta Marino-Moscu.

O poveste captivanta
Muzeul Judetean de Istorie, infiintat in 1895, functioneaza intr-o cladire construita intre 1925-1937, fostul sediu al Scolii Normale de Fete. In aceeasi cladire isi au sediul si Teatrul George Ciprian, Casa Municipala de Cultura si Scoala Populara de Arta. Muzeul adaposteste citeva exponate deosebit de interesante: Lupul de la Cirlomanesti, totem dacic din sec. I i.Hr., cel mai mare chihlimbar din lume, descoperit la Colti, cu o greutate de 3,45 kg dar, mai ales, singura copie ramasa a faimosului tezaur Closca cu Puii de Aur, descoperit la Pietroasele in 1837, in timp ce se extragea piatra pentru constructia Seminarului Teologic din Buzau. Datat secolul al IV-lea d.Hr., acesta cuprindea initial 22 piese cu o greutate de 27 kg. Peripetiile nu intirzie sa apara, cei doi descoperitori mor, iar o parte dintre piese sint distruse sau dispar. Tezaurul descompletat este recuperat de statul roman, cele 12 piese ramase fiind expuse astazi in Sala Tezaur a Muzeului National de Istorie a Romaniei.
Acesta a constituit de altfel atractia principala a Expozitiei universale de la Paris, din anul 1867, ulterior fiind expus si la Viena si Londra. In 1875 a fost furat din sala de expozitie amenajata in localul Academiei, Colanul fiind taiat atunci in patru bucati, dintre care au fost recuperate numai doua. Intre 1867 si 1882, Tezaurul a fost restaurat de mai multe ori, forma actuala fiindu-i data de catre Paul Telge, bijutierul familiei de Habsburg. Acesta a executat si patru copii, replici fidele, lucrate cu mare maiestrie in bronz, dintre care trei au disparut.
Cimitirul Dumbrava adaposteste doua replici fidele in bronz ale "Rugaciunii" si bustului lui Petre Stanescu, create de Brincusi la comanda vaduvei lui Petre Stanescu, buzoianca Eliza Seceleanu. Pentru "Rugaciune", Brincusi s-a gindit mai intii la o femeie invesmintata in falduri, plan la care renunta apoi, pentru a crea un nud simplificat, de o austeritate bizantina, din care atributele carnale disparusera. Lucrarea stirneste admiratie la Salonul Independentilor din Paris, la 1910. Originalele sint expuse astazi la Muzeului National de Arta.
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona