Pamanturile stranii ale Intorsurii
Articol
Text & Foto: Ema Cojocaru


Muntele de sare, Vulcanii noroiosi, Focul viu de la Lopatari, Grunjul sau Pesterile in sare de la Meledic, acestea sint doar citeva dintre atractiile un pic iesite din comun care pot fi vizitate in judetul Buzau. Iar drumul pina la ele desfata ochiul cu rotunjimea dealurilor subcarpatice, cu verdele vailor presarate cu case pitoresti, cu arhaicele care cu boi sau carutele invirfuite cu fin.

Emblema a spatiului buzoian, Vulcanii noroiosi sint intr-adevar pe masura renumelui de care se bucura. Cine nu a vazut macar o poza cu vulcanii, imagine stranie, desprinsa parca dintr-un peisaj selenar Este o locatie cautata de fotografi, care petrec aici ore in sir incercind sa surprinda, intr-un mod cit mai original, aceasta natura stearpa, dar vie, cu cratere ciudate si bulbuci efemeri de namol.
Piclele Mici (Berca) si Piclele Mari (Scortoasa) au fost declarati monument al naturii inca din 1924, gratie unicitatii lor in Europa, constituind astazi o rezervatie geologica, botanica si peisagistica ce se intinde pe 25,40 ha. Numiti impropriu "vulcani", ridicaturile de forma conica, inalte de 2-5 m, se aseamana cu adevaratii vulcani, scuipatori de lava si cenusa, prin emanatiile de gaze ce vin din strafundurile pamintului si antreneaza namolul in drumul lor spre suprafata. Acesta se scurge spre baza conului intr-o miscare lenesa, formind uriase limbi cenusii. In zilele cu seceta se usuca si crapa in zeci de bucati, completind in mod minunat peisajul - pe acest platou totul este fotogenic, de o frumusete stranie. Unii vulcani sint numiti "fierbatori" sau "bolborosi" pentru ca, din cauza gazelor, noroiul fluid este agitat in interiorul craterului, dind impresia ca fierbe. Vegetatia lipseste cu desavirsire in arealul vulcanilor - ea se regaseste pe margini, constind intr-o specie lemnoasa (denumita popular gardurarita), precum si ierburi specifice silvostepei, care s-au adaptat solului cu un continut ridicat in saruri, toate fiind protejate in cadrul rezervatiei.
Focul viu de la Lopatari este un fenomen natural deosebit de interesant, unic in tara, ce consta in emanatii de gaze ce ies la suprafata, unde se aprind si ard, creind un spectacol deosebit, mai ales pe timp de noapte. Flacarile pot atinge inaltimi de 1,5 m, iar intregul fenomen se petrece pe o suprafata de 25 m˛. Grunjul, pe care il puteti admira in comuna Minzalesti, este un tuf vulcanic care se ridica, alb si singuratic, din valea riului, chiar pe marginea drumului ce duce spre Lopatari. Este una dintre cele mai frumoase si ciudate aparitii in peisaj, nu seamana cu nimic din ceea ce ati vazut pina acum in Romania. La prima vedere pare un masiv de sare, dar este constituit din marne, roci vulcanice, a caror duritate i-a permis Grunjului sa tina piept actiunii erozive a apelor, care l-ar fi macinat de tot pina astazi, si sa ramina, falnic, in mijlocul lor.

Munti si pesteri de sare
Foarte aproape se poate vedea, pe partea dreapta a drumului, Muntele de sare de la Lopatari (Malu Rosu), cu ripe de culoarea cafelei cu lapte, ale caror riduri sint albite de sarea iesita la suprafata. Urcind pe pantele abrupte, intilnesti bolovani acoperiti cu spuma alba de sare si pietre verzui cu care ai tendinta sa-ti umpli buzunarele. Fostele balti care s-au evaporat au lasat in urma sarea dizolvata, adevarate intinderi albe in care firicele de apa au creat canale pitoresti.
De aici se ajunge la Meledic, rezervatie naturala unde se afla citeva raritati - lacul unic in lume, asezat pe un masiv de sare, care are insa apa... dulce, precum si 27 de pesteri in sare. Dintre acestea, doua sint remarcabile - Pestera 6 S este printre cele mai mari pesteri de sare in zacamint din lume, cu 1220 m, iar Pestera cu trei intrari are 300 m, cu denivelari de 32 si 44 m. Celelalte pesteri au peste 10 m lungime. Pe malul Lacului Meledic si pe delusorul din apropiere, de unde se deschide o panorama superba asupra satului Trestioara din vale, sint presarate sculpturi in lemn, creatii ce ies la lumina din miinile artistilor care participa la Tabara de sculptura tinuta aici in fiecare vara.
Sus, in Masivul Podul Calului, nu departe de Lacul Siriu, se poate face face o excursie la Cascada Casoca, cu o cadere de 17 m, de pe cursul riului cu acelasi nume. Legenda spune ca alaturi, intr-un adapost natural sub stinca, se afla la 1821 ascunzatoarea haiducului Gheorghelas, fost pandur in oastea lui Tudor Vladimirescu.
Optiuni
• Printeaza articol