O Delta demna de Batrinul Continent
Articol
Text & foto: Ciprian Enea

De zeci de ani, litoralul Marii Negre a fost considerat punctul forte al Romaniei turistice. Dar sezonul estival s-a transformat la noi
dintr-o lunga vara fierbinte intr-una scurta si capricioasa. Pe de alta parte insa, prejudiciile aduse sectorului turistic de catre vremea instabila au fost contrabalansate de situatia pe plan international - in contextul atentatelor din marile zone turistice ale lumii, Romania a fost declarata "loc sigur".

Este din ce in ce mai evident ca marea speranta a turismului romanesc este Delta Dunarii. Cel mai tinar teritoriu al Europei este pe punctul de a cunoaste perioada sa de glorie, devenind locul de vacanta preferat de un numar din ce in ce mai mare de romani si straini. Cei de afara vin in Romania special pentru Delta. Vor sa se minuneze de ceea ce ne-a lasat Dumnezeu intr-un singur loc.
Sa te cazezi la cort, ca-n vremurile trecute, nu mai e la moda, iar cei care au profitat de acest "trend" sunt, desigur, oamenii de afaceri. Acestia au intuit cel mai bine potentialul turistic al zonei, construind complexuri mai mici sau mai mari, mai moderne sau mai rustice. Hoteluri, moteluri, vile, casute si bungalowuri au rasarit pe grindurile altadata pustii.
De curind am vizitat cel mai nou complex turistic din localitatea Uzlina. Initial, numele Safo ne-a dus cu gindul la celebra poeta din insula Lesbos. Am ajuns acolo dupa ce am strabatut 34 de kilometri de la Tulcea pina la Murighiol, de unde am fost preluati de salupele complexului. Pe drum am avut parte de cel mai spectaculos apus de soare vazut vreodata. De un rosu sublim, ingemanat cu virfurile salciilor si plopilor pe care-i aveam de o parte si de alta Salupa zbura ca o naluca pe intinsul unei ape stranii, in timp ce noi admiram tabloul desprins parca dintr-un salon de pictura impresionista.
In hotelul de trei stele, pe pontonul verde, ne astepta "piinea si sarea" din partea casei: cite un paharel de votca in care pluteau delicioase masline verzi.
Dupa ce ne-am cazat, am cinat afara, pe terasa, ca sa putem asculta in voie linistea noptii. Desi trecuse de ora zece seara, nu ne-am putut abtine sa nu incepem cu o delicioasa ciorba pescareasca. Ne-am lins pe buze involuntar cind am vazut platoul cu rasol din diferite soiuri de peste, care insotea bolul imens cu bors. Delicios! Nu ne-am hotarit care dintre bucate o concura: plachia de stiuca, saramura de crap sau icrele servite pe piine prajita.
A doua zi, am intilnit in plimbarile noastre cu barcile peisajele proaspete, uitate in salbaticie de un mileniu din ce in ce mai supus civilizatiei. La un moment dat am incercat sa pescuim stiuca, dar ne-am supraestimat puterile. La bibanel" ne-am descurcat insa grozav, asa cum se intimpla, de fapt, cu toti novicii in ale pescuitului. Din pestii prinsi, bucatarul ne-a facut la intoarcere o saramura pe cinste.
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona