In Egipt s-a nascut soarele - Partea I
Articol






Nu poti prezenta Egiptul. Nu poti sa insiri citeva cuvinte la intimplare, sa imbogatesti frazele intortocheate cu citeva adjective "fierbinti" si, la sfirsit, dupa ce te-ai ratacit prin desert, prin mistere, temple si bazaruri, sa spui sec ca... asta a fost Egiptul. E ca si cum ai incerca sa descrii, cu o multime de detalii care invariabil devin inutile, fascinatia pe care o degaja femeia iubita.

Egiptul trebuie simtit si, mai apoi, relatat asemenea unei povesti nemuritoare. De simtit nu-i greu. Te simte el pe tine. Te cuprinde cu soarele, cu marea si cu toata acea grandoare a lucrurilor care s-au impotrivit trecerii timpului, dar care au ramas la fel de frumoase si, pe zi ce trece, mai incarcate de mister si farmec.
De povestit insa e ceva mai dificil. Ti se vor parea cuvintele zgircite, iar sensul lor superficial si strimt. Egiptul nu-i pentru cuvinte. Sau cuvintele nu sint pentru Egipt. Voi incerca, prin urmare, sa folosesc cuvintele pentru a explica (ca intr-o poveste) ce anume face din Egipt o tara a "necuvintelor".

Avionul a aterizat o data cu intunericul pe aeroportul din Hurghada, statiune aflata pe litoralul egiptean al Marii Rosii. Hurghada a fost la inceput un mic sat de pescari. Potentialul turistic i-a fost insa repede descoperit, iar, in prezent, milioane de turisti se incapatineaza sa-i "redescopere" frumusetea.
Nu-mi amintesc mai nimic din inceput. Aeroportul, vama, autocarul sau noaptea de dincolo de geamuri au trecut firesc, previzibil si aproape monoton. Prima amintire reala, puternica si savuroasa, e aceea a aerului pe care l-am simtit in piept, mai tirziu, pe malul unei mari Rosii care mi s-a parut timp de sapte zile cea mai albastra dintre apele lumii.

Mashala* Hurghada!
M-am intrebat de multe ori care ar fi lucrul care mi-ar putea mie, personal, demonstra existenta lui Dumnezeu. Raspunsul a fost si in Egipt acelasi ca si in Romania. Natura. Niciodata omul nu ar putea crea ceva la fel de fumos, ceva la fel de unic ca fiecare element care formeaza un copac, un val, un desert o mare atit de albastra sau un aer atit de cald si parfumat. Cam asta este Hurghada. Parfumata si savuroasa. Pentru turisti, ea inseamna si lux si relaxare, caci hotelurile de aici sint numai coloane, marmura si stralucire. Terasele sint incarcate de vegetatie luxurianta, iar plajele au nisipul fin si de un auriu aproape bizar. Marea e calda, albastra si sarata. La suprafata doar. Dincolo de valuri, in adincime, se afla cele mai frumoase peisaje subacvatice ale zonei. Recifuri de corali, de toate culorile si formele imaginabile sau nu, pesti zebrati si parca scosi din desene animate, si plante care, chiar si acolo, la sapte-opt metri adincime, par ca zboara si tremura dupa o raza de soare filtrata de apa limpede. Iar posibilitatea de a te scufunda e doar la citeva sute de metri, caci cam toate hotelurile Hurghadei ofera tot soiul de posibilitati de petrecere a timpului liber.
Pentru scufundari trebuie sa aveti cam doua ore libere. Cu 20-30 de euro aveti asigurate 30 de minute sub apa, echipament complet, instructaj si instructor calificat pentru fiecare persoana.
Foarte aproape, de obicei tot in perimetrul hotelului sint centrele de inchirieri pentru biciclete sau schijeturi, iar unele hoteluri pun la dispozitia clientilor parapante si placi de windsurf.

No business!
Dincolo de hotel, sau mai degraba dincolo de camerele confortabile, de nenumaratele piscine, gradini, restaurante, spectacole si piese de teatru jucate in aer liber, se afla centrul statiunii, adica primul contact real cu lumea altfel decit o stiam pina atunci.
Ceea ce e fascinant, ceea ce reprezinta, de fapt, elementul care te surprinde in Egipt, este contactul culturii arabe cu leaganul unei civilizatii total diferite. In centrul Hurghadei, acolo unde bazarurile dadeau suflet si savoare orasului, arabii reinventeaza Egiptul. Pe fiecare taraba gasesti Egipt fabricat in inconfundabilul stil arabesc. Iar negocierea fiecarui produs e sfinta.
Intre respect si bani
Am intrat in primul butic pe care
l-am vazut. Un barbat tinar ne arata calea si vorbea neintrerupt. Amesteca cuvinte din engleza, franceza si germana. Mai scapa si cite un cuvint rusesc, dar numai pentru a repeta obsesiv o intrebare. De unde eram. Din Romania "Haghi" adica Hagi. Ne-a zimbit larg. Dinti albi si ochi stralucitori. Ai fi pariat ca e cel mai fericit om de pe Pamint. Si cel mai curios. "De cit timp sinteti in Egipt?" "Welcome welcome!"
Magazinul era micut si incarcat. Mii de vase, scrumiere, narghilele, piramidute si sfincsi miniaturali la gramada cu sticlute colorate de parfum, table de sah din jad sau baticuri si tricouri colorate puternic.
Nu intrebi cit costa un produs. Sau, daca intrebi, ti se spune foarte politicos, foarte cordial, sa alegi mai multe lucruri care iti plac. Te supui. Incepi sa te simti ca acasa. Nu te grabeste nimeni. Poti chiar fuma. Ti se aduce o scrumiera mare din alabastru. Te simti ca un seic. A doua oara in decurs de citeva ore. Prima data ai fost seic la hotel. Acum in bazar. In Egipt esti mai mereu seic. Aduni lucruri. Te limitezi la putine, fiindca nu stii cit costa. Baiatul zimbeste si te invita la o bautura traditionala. Fierbinte, rosie, dulce si putin alcoolizata. Iei loc pe o canapea larga, moale si curata. Tii hainele si maruntisurile linga tine. Cana intre degete si privirea in ochii zimbitori ai tinarului care pare cel mai fericit si amabil om de pe fata pamintului. Negociezi. Se incepe de la un pret mare. Esti timid la inceput. Dar cu cit negociezi, cu atit descoperi ca iti place sa faci asta. Esti de-a dreptul uimit cind iti dai seama ca si lui ii place sa negocieze. E o mica lupta purtata cu zimbetul pe buze. Toata lumea cistiga cind ambele parti sint multumite. Eu am fost multumita. Nu atit de ce am cumparat, ci, mai ales, de faptul ca am aflat ca in Egipt, sau cel putin in acel butic, valoarea produsului sta si in timpul pe care il aloci negocierii lui. Nu numai banii au contat in buticul de la marginea trotuarului. A contat respectul pentru produs. Mai tirziu, mi-am dat seama ca pretul fusese incredibil de bun pentru mine. Dar a fost ultima data, din pacate, cind am avut timp sa petrec doua ore la taclale cu un vinzator care parea cel mai fericit om de pe Pamint.

*Mashala - formula de salut

Text & foto: Maria FloricicA
InfoUtil
Egiptul, numit de Herodot "darul Nilului", este patria unei civilizatii stravechi, fascinante si misterioase, ale carei taine au ramas ascunse pina in ziua de azi. Este situat in nordul Africii si in partea vestica a Asiei Mici, tarmurile sale fiind spala
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona