Valea Muresului - festivalul etnografic al satelor
Articol












Dintotdeauna oamenii si-au conturat habitatele in functie de vaile apelor. In timp si-au injghebat asezari, si-au creat culturi, obiceiuri si traditii. Valea Muresului n-a facut exceptie de la regula. Astfel, mindri, locuitorii a sase sate de pe Mures vor sa le arate tuturor lada lor de zestre spirituala: culturi, obiceiuri si traditii aproape nealterate de scurgerea vremii. Asa s-a nascut ideea sustinerii unui festival al Vaii Muresului.

Mures, Mures, apa dulce
Ca sa poti sa percepi senzorial cit de frumoasa poate fi Valea Muresului, neaparat trebuie sa-i vezi si satele. Risipite de-a lungul riului, generatii si generatii au trudit la plamadirea si stabilitatea lor conservind aici, in straturi suprapuse, toata bogatia spirituala a celor ce au fost. Caci asa cum Nilul a fost coloana vertebrala a Egiptului, dezvoltind in juru-i o cultura impresionanta, la fel Muresul a generat, pastrind proportiile, o cultura si un spirit viu, deloc de neglijat, pe care oamenii locului vor sa le arate cu mindrie oamenilor. Am pornit din susul Muresului, din Lunca Bradului, unde malurile acestuia sint mai inguste si apele mai repezi. Satul este delimitat de doi versanti impaduriti, intins mai ales de-a lungul soselei, avind case destul de modeste. Natura a fost vitrega pe de o parte, caci nu se poate face agricultura, dar darnica, pe de alta parte, caci i-a binecuvintat pe locuitorii de aici cu peisaje incintatoare. Asa s-au nascut cintecele si doinele muresene. Iar faptul ca n-au putut lesne sa se miste a facut ca datinile si obiceiurile locului sa ramina aproape nealterate. Cind vii dinspre Toplita, in jos, aproape de marginea satului, muntii se departeaza, iar spatiul se mai largeste. Apar poienitele, mana cereasca a crescatorilor de animale. Incep si pomii fructiferi sa imbrace, pirguind, gospodariile, si in stinga, peste Mures, se profileaza Valea Salardului. Salbatica, putin locuita, pe Valea Salardului au inceput sa se construiasca pensiuni agroturistice. Dintre toate, de remarcat este pensiunea Deni Tours. Mai jos, Rastolita se cuprinde intr-un spatiu mai larg. Aici, pe dreapta, in sfirsit se poate vorbi de ulite, semn ca Lunca Muresului incepe sa fie mai ingaduitoare. In centru exista un magazin mixt, cu bar, unde oamenii locului se mai odihnesc seara, la un pahar de tuica, dupa o zi, parca, nesfirsita de truda. Linga biserica se itesc vreo doua blocuri, cu un etaj sau doua, cu spatii comerciale la parter, unde oamenii vin si cumpara, fiecare stiindu-l pe nume pe fiecare, de la strabunici citire. Insa, abia cind ajungi in Deda simti ca locurile lasa ochiul sa cuprinda orizonturi mai indepartate, facindu-te sa crezi ca localitatea se poate intinde si pe spatii circulare. Zona din centru are strazi asfaltate, mai ales in perimetrul rondoului unde se afla primaria si biserica, asezate poarta in poarta. Astfel ca tinerii ce vor sa se casatoreasca nici nu apuca bine sa spuna "da" la primarie, ca le si cinta "Isaiia dantuieste" in biserica! Rusii Munti, localitate situata peste apa Muresului, la aproximativ un km distanta de soseaua ce leaga Toplita de Reghin, pare de-a dreptul un sat de cimpie. Umbrele muntilor abia daca se mai vad undeva in departare. O alee umbrita de nuci stufosi te conduce direct spre centru. De aceasta data, aici, drumurile isi permit sa se bifurce. Terenurile intinse par a putea fi cultivate cu mai multa lesniciune ca in alte parti. Nu acelasi lucru se intimpla insa daca, din Valenii de Munte, o iei la dreapta, spre Vatava. Noua kilometri ar trebui sa parcurgi pentru a ajunge in centrul asezarii. Mai intii intri in Ripa de Jos, unde culmile domoale de deal rasfata in soarele verii intinse livezi de pomi fructiferi. In Vatava, se poate lesne constata ca cea mai impunatoare constructie este biserica ridicata in panta, treptele pe care pasesti pina la usa Casei Domnului, dindu-i un aer parca si mai solemn. In apropiere, suierul apelor unei cascade repezi estompeaza zgomotele din jur, lasind sa urce mai clar rugaciunile credinciosilor spre urechea iertatoare a Celui de Sus. De jur-imprejur, vaile blinde inverzesc pasuni sau fac sa rodeasca cu fruct greu livezile de pomi. Ceva mai sus este "centrul civic" al localitatii, de aici risipindu-se, in urcus, alte drumuri, majoritatea strabatute doar de localnici. Toate aceste asezari au insa un farmec aparte si un specific local ce identifica bine zona fata de celelalte destinatii turistice ale judetului. De aceea s-a si hotarit ca in acest spatiu sa se tina un festival etnografic, aflat anul acesta la cea de a doua editie.

Valea Muresului, in festival: 7-9 iulie 2006
Ca totul sa iasa bine, orice festival trebuie premeditat. Astfel, la initiativa Institutiei Prefectului Judetului Mures, sase comunitati de pe Valea Muresului Superior s-au constituit in Asociatia Comunitatilor Mures - Calimani, intelegind, asadar, sa isi conjuge eforturile in vederea promovarii potentialului turistic si economic al Vaii Muresului prin evidentierea valorilor culturale, etnografice si geografice. Consiliile locale si primariile localitatilor Rusii Munti, Vatava, Deda, Ristolita, Lunca Bradului si Stinceni au militat pentru indeplinirea acestui scop. Anul trecut, desi festivalul
s-a extins pe raza tuturor celor sase localitati, antrenind resursele comunitatilor aflate pe un itinerar montan de aproximativ 50 km, acesta si-a avut centrul de manifestare pe un platou de 10 ha (La Soci), aflat pe raza comunei Ristolita, in vecinatatea drumului national si a riului Mures. Ineditul l-a constituit amenajarea, pe o suprafata de 10 ha a platoului, a unui sat alegoric transilvan, aflat in sarbatoare. Organizarea unui festival al traditiilor si obiceiurilor pe Valea Muresului Superior
s-a nascut din nevoia de promovare a potentialului turistic al zonei, accentul punindu-se pe valorificarea si conservarea traditiilor si obiceiurilor, pe autenticitatea produselor traditionale si pe promovarea unui astfel de brand turistic al vaii Muresului. Anul acesta, pe o suprafata de 17 ha, situata pe un platou montan in vecinatatea drumului national Deda-Toplita si a riului Mures, vor fi amplasate sase mari pavilioane ce vor reprezenta cele sase comunitati, care vor expune publicului intreaga gama de produse, obiceiuri si traditii specifice. In spatele lor vor fi amenajate stine turistice, locuri de servire a mesei, ce vor avea aspectul unor hanuri taranesti. Spatiul va fi decorat cu obiecte de uz casnic, tesaturi traditionale, ceramica, unelte, instrumente muzicale si de tehnica populara etc. Toate constructiile si amenajarile din satul alergic vor fi facute din lemn si cetina.

Cintec, joc si voie buna
Festivalul va incepe cu simularea unei nunti traditionale romanesti, cu un ceremonial care va respecta toate obiceiurile stravechi consacrate acestui eveniment din viata satului. Se vor respecta toate rigorile pornind de la port si ritual pina la modul in care se vor desfasura masa si petrecerea. Si ca totul sa fie antrenant se vor amenaja ateliere mestesugaresti, in care publicul doritor poate participa activ alaturi de mesterii populari la producerea diverselor obiecte manufacturiere (roata olarului, razboiului de tesut, impletituri din nuiele si panusi de porumb). Si cum dupa munca se impune si ceva distractie, ansamblurile folclorice (Junii Calimanilor, Muresul, Ghiocelul, Cununa Spicului de Griu, Ludus, Hodoc, Gurghiu etc.) abia asteapta sa stirneasca la joc asistenta. Interpretii de muzica populara (Veta Biris, Laura Lavric, Sava Negrean-Brudascu, Ion Berende, Tatiana Tinta Maghiar, Doina Oprea) si concertele de muzica folk si etno (Phoenix, Ovidiu Lipan Tandarica si Fanfara 10 Prajini, Mircea Rusu Band, Desperado) vor tine un antren permanent timp de trei zile. Vor mai fi o expozitie de ciini ciobanesti carpatini si mioritici, o expozitie de vite, una de cabaline, manej pentru plimbari, expozitie de carute si trasuri, expozitie culinara de mincaruri traditionale. Pentru gurmanzi, vor fi expozitii cu vinzare de produse culinare autohtone (balmos, tochitura ciobaneasca, pastrav la cetina, berbec haiducesc la groapa si vitel la protap, brinza de burduf, miere de albine etc.), fiind excluse produsele intrate in tipologia uzantelor de bilci (mititeii). Vor fi si expozitii cu vinzare de costume nationale populare, tesaturi si obiecte mestesugaresti. Tot aici va functiona si un minimuzeu al satului cu expozitie de fotografie, obiecte vechi taranesti, lavite, coveti, unelte, cazane de tuica, scoarte, port popular, butoaie, fuioare, icoane pe sticla si lemn, mojornite, lampi de petrol, vase vechi, farfurii pictate, oale etc. Turistii vor putea fi cazati in tabara de corturi care va fi amenajata in apropierea satului alegoric, iar acestora li se va pune la dispozitie un program de noapte: vizionari de fime documentare, Zestrea Romanilor, foc de tabara, concerte folk, grupuri de amatori, teatru de papusi etc. Si cine va ajunge aici cu siguranta va tine minte cele trei zile de veselie timp indelungat, oricum suficient ca sa-si doreasca, peste patru anotimpuri, s-o ia de la capat.

Text: Paul Rogojinaru
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona