Despre turismul ca la carte - ne-a informat domnul Constantin Luca, director de studii al THR (Turism, Hotel, Restaurant) - Consulting Group
Articol

Ce inseamna THR pentru turismul romanesc?
Turism, Hotel, Restaurant Romania (THR) este o societate comerciala de drept privat care are ca obiect de activitate formarea profesionala a adultilor si reconversia profesionala in turism. Societatea a fost infiintata, in 1998, de regretatul Marian Bugan care s-a stins din viata acum trei ani.
THR incearca sa realizeze o activitate de formare profesionala noua, moderna care sa respecte cele mai inalte cerinte de calitate, competivitate si performanta.
Vreau sa mentionez ca, in momentul de fata, se aplica sistemul national de formare profesionala a adultilor, stabilit prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului, numarul 129/2000 cu actele normative de aplicare in care s-a adoptat un sistem, spun eu, destul de apropiat de ceea ce se cere in momentul de fata in Uniunea Europeana, si anume, aceasta formare profesionala a adultilor pe cale formala, prin intermediul cursurilor si al programelor si, pe alta cale, cea nonformala care presupune acea evaluare a competentelor profesionale pe anumite meserii.
Anual, THR CG pregateste, mai exact califica, specializeaza si formeaza managerial 5.100 de persoane pentru industria hoteliera si turism. Unele dintre aceste persoane, in urma absolvirii, ramin in sistem, dar aproximativ 80% prefera sa plece in afara granitelor. Motivul? O salarizare dubla, tripla, mult mai mare, oricum, decit remuneratia oferita, in acest domeniu, in Romania.
Toate autorizarile sint luate conform standardelor ocupationale pe meserii de la Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor, iar aceste certificate de calificare sau de absolvire pentru specializarea sau calificarea manageriala sint recunoscute pe plan national, iar unele dintre ele, chiar si pe plan international in baza conventiilor care au fost incheiate de catre statul roman.
Sigur ca mai sint multe de facut in ceea ce priveste continutul practic. Doua treimi din ceea ce inseamna aceste cursuri sint reprezentate de pregatirea practica - iar aici mai avem inca unele carente in folosirea valentelor cursantilor nostri in unitati reprezentative, deoarece ei participa la aceste cursuri de pregatire in unitati incadrate de la una la cinci stele, ceea ce presupune, desigur, o ierarhizare profesionala.

Exista si o colectie a THR de manuale si cursuri practice realizate de specialistii nostri. Aceste manuale de specialitate sint cit mai practice, fara prea multa teorie si accentueaza exact lucrurile care trebuie facute si modul in care trebuie actionat in cit mai multe situatii sau contexte.
Cit dureaza cursurile?
Cursurile pe care le oferim sint pe trei niveluri, asa cum este stabilit prin lege. Primul nivel dureaza trei luni si se adreseaza, spre exemplu, viitoarelor cameriste. Pentru o specializare de bucatar sau ospatar, cursurile dureaza sase luni, iar nivelul al treilea implica o durata a cursurilor de aproape noua luni si o calificare de agent, ghid de turism sau tehnician hotelier. In momentul finalizarii cursurilor, toti absolventii primesc certificate de calificare de la Ministerul Educatiei si de la Ministerul Muncii sau certificate de absolvire tip, care sint insa insotite obligatoriu de suplimentul descriptiv al competentelor profesionale dobindite.
De asemenea, trebuie mentionat ca THR detine in prezent singurul Centru de Evaluare si Calificare a calitatilor profesionale. Cei care apeleaza la serviciile acestui centru primesc certificate recunoscute atit la nivel national, cit si la nivel international.

lll

Persoane din sfera politica - decizionala s-au plins si se pling, in continuare, de calitatea proasta a serviciilor din turism. Sinteti una dintre putinele scoli de turism cu traditie care activeaza in acest domeniu. Care este viziunea dumneavoastra asupra deficientelor pregatirii personalului din turismul romanesc?
Aprecierile legate de personalul care lucreaza in turism, la momentul actual, sint reale din urmatorul motiv: pe litoral, din pacate, lucreaza in plin sezon oameni fara nici un pic de pregatire profesionala. Multi dintre ei sint studenti sau chiar elevi. Nu avem, la ora actuala, pe litoralul romanesc, oameni cu pregatire profesionala, mai ales in domeniul alimentatiei pentru turism sau in domeniul bucatariei.
Exista doua probleme.
Prima este una majora si extraordinar de grava. 80% din persoanele cu pregatire profesionala, si nu ma refer aici la personalul pregatit numai in scoala noastra, ci in toate scolile din Romania, pleaca sa lucreze in strainatate din considerente materiale.
A doua chestiune: patronii unitatilor existente pe litoral nu pot face angajari. Motivul este foarte simplu. Sezonul s-a restrins si avem in prezent 90 de zile de vara pentru mare. Legea muncii spune insa ca angajatul trebuie sa aiba sase luni de activitate pentru a beneficia de drepul la somaj, precum si de pregatire profesionala. Asa stind lucrurile, citi patroni angajeaza personal pentru cel putin sase luni, cind avem un sezon de litoral care depaseste poate cu putin trei luni? Aceasta este o problema reala.
Pe de alta parte, patronii de pe litoral, deosebiti ca provenienta, nu inteleg sau nu vor sa inteleaga aceasta structura si nici importanta, necesitatea, pregatirii profesionale. Multi dintre ei nu investesc in pregatirea personalului, iar cei care o fac sint din rindurile celor care stiu ce inseamna turismul, datorita experientei acumulate in acest domeniu.
Sa facem insa o distinctie: patronii sint unii, iar cei care conduc sau lucreaza in hoteluri si in restaurante sint altii. Acestia din urma sint, in general, profesionisti. Cu regret trebuie sa spun insa ca patronii, in majoritate, nu au ei insisi o pregatire profesionala - repet, cu exceptia celor care au lucrat in turism.

Vorbind despre personalul calificat sau specializat din turism, vorbim despre asteptari salariale mai mari ale potentialului angajat. Putem spune, prin urmare, ca patronilor de pe litoral le convine sa angajeze oameni fara pregatire care, eventual, isi cistiga salariul din bacsisuri?
Unora, cu siguranta ca da. Iar solutia este una relativ simpla. Aici trebuie sa se intervina legislativ. Punctual. Pentru anumite zone, cum este in cazul de fata litoralul si Delta Dunarii, trebuie realizata o lege scurta, clara, concisa, fara prea multe alte prevederi ce ar putea lasa loc interpretarilor. Oamenilor trebuie sa li se ofere posibilitatea de angajare cu carte de munca, precum si drepturile aferente. Sint fonduri prevazute pentru asa ceva.
Dar turismul din Romania se confrunta cu mai multe probleme. Una dintre ele, fundamentala, care duce turismul in jos si il tintuieste in aceasta curba descendenta, este infrastructura - tot ceea ce inseamna transport rutier, aerian, feroviar. Din aceasta cauza vom avea doi, poate chiar trei ani paralizati. Abia dupa 2008, vom putea avea premisele unui turism bine facut.
Revenind la litoral, a intervenit si aceasta problema a plajelor. In toata lumea plaja apartine hotelierului. La noi, plaja este a altcuiva. Nu spun ca este sau nu bine, dar aceasta schimbare nu se face in sezon, ci inainte de inceperea lui. Referitor la aceasta chestiune, eu, personal, adopt pozitia din turismul mondial. Plaja apartine hotelierului. Trebuie sa existe un segment de plaja care sa apartina hotelierului, plaja privata si plaja publica. Spunem ca am facut pasi inainte. Care pasi inainte, ca nu ne mai vin turistii!
Acum, desigur, pe litoral se face turism. Se va face turism si in continuare, dar pina nu schimbam conceptia asta referitoare la curatenie, la intretinere, pina nu ascedem la un nivel cultural si educational european nu vom putea atrage "turistul international". Pe de alta parte, mai intervine o problema pe care unii nu o inteleg. Romania nu mai este tara unei monoculturi in turism. Nu litoralul este in momentul de fata, in mod obligatoriu, segmentul principal care trebuie sa atraga turistul de orice fel. Avem nenumarate alte atractii, alte segmente: Delta Dunarii, zona montana, turismul extrem, zona rurala, turismul cultural, balnear sau cel religios. Fiecare reprezinta o componenta, deci nu trebuie sa ne axam pe un singur segment. Din fiecare trebuie sa scoatem si, ulterior, sa oferim turistului ceea ce este mai bun.
Alta problema care contribuie la aspectul negativ al turismului romanesc este inexistenta unei structuri de administratie turistica in teritoriu. Se discuta despre descentralizare, despre cresterea autonomiei locale. Noi, in momentul de fata avem o Autoritate Nationala pentru Turism (ANT), iar, de aici, se lucreaza direct cu agentii economici. Statiunile turistice sint agenti economici. Ne trebuie o structura la nivel de judet care sa implice existenta unui birou teritorial si citiva specialisti care sa administreze turismul din fiecare zona fara sa existe la mijloc interese economice.

Ne confruntam deci cu doua probleme. Avem nevoie de specialisti in teritoriu si in cadrul serviciilor. Ei exista, dar salarizarea insuficienta ii goneste din tara sau din domeniul pentru care au fost pregatiti. Solutii?

Punctual.
In primul rind avem nevoie ca turismul sa fie un domeniu prioritar.
In al doilea rind, avem nevoie de un cadru legislativ si de un sistem organizat si obligatoriu de functionare cu personal calificat. Prin acte normative, fonduri acordate de catre patronate pentru pregatirea propriilor angajati. Formarea de personal pentru toate categoriile, pentru toate stelele.
In concluzie, parerea mea este ca daca nu se vor face niste schimbari punctuale, de structura, nu avem un viitor prea senin pentru turismul romanesc.

Interviu realizat de
Maria Floricica
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona