Ghent, Venetia Nordului
Articol








De ce sintem putini, noi, cei care am vizitat sau, macar, am auzit despre Ghent? Probabil credem ca toate drumurile Uniunii Europene duc la Bruxelles! Sintem insa contrazisi de o realitate mai mult decit incintatoare: exista un drum care ne poarta direct in inima Ghentului, perla ascunsa a Flandrei, un burg care se incapatineaza sa isi pastreze intacta memoria trecutului tumultuos, tinind, deopotriva, pasul cu prezentul.

Cine si-ar imagina ca mai poate exista o Venetie? Nu multi, mai ales ca sintagme de genul "Micul Paris" ne fac sa zimbim incurcati sau, uneori, chiar usor dezamagiti. Exista insa un astfel de loc, nu departe de Bruxelles. Daca am avea sansa sa aflam numele sub care era initial cunoscut, si anume "Ganda" (care inseamna "confluenta"), am avea si un indiciu despre asezarea orasului. Ghentul este locul de intilnire a riurilor Schledt si Lys, care il despart in nenumarate limburi taiate de cursuri de apa. Reteaua de canale cu mici ambarcatiuni, alunecind de-a lungul lor, fatadele cladirilor vetuste, oglindindu-se absent in ape, abatiile si castelele, purtindu-si sfidator povara generoasa a vechimii, oamenii amabili, dar mindri de caracterul lor nesupus de odinioara, efervescenta din timpul zilei, care noaptea se muta de pe strada in restaurante elegante sau pe terase galagioase, fac din Ghent o Venetie a Nordului, faima doar uneori umbrita de vremea capricioasa.
Poate ca, dupa aceasta scurta descriere, v-ati fi gindit ca puteti ajunge in Ghent, facind o plimbare romantica cu salupa din Bruxelles, dar lucrurile nu stau tocmai asa. Dar nu trebuie sa fiti dezamagiti: luati trenul din capitala Belgiei si, astfel, veti avea ocazia sa va familiarizati, desi sumar, cu linia peisajului din Flandra. Chiar daca aterizati tirziu in Bruxelles, asa cum mi
s-a intimplat si mie, nu trebuie sa va faceti prea multe griji in privinta conexiunilor: ultimul tren pleaca spre Ghent la 00:40, iar, de la gara la hotel, veti gasi intotdeauna un taxi ieftin si rapid. Bineinteles, nu ar trebui sa uitati de rezervarea la hotel, care trebuie facuta cu o luna inaintea calatoriei sau chiar cu doua, daca doriti un sejur in iulie, cind au loc Sarbatorile Orasului Ghent.

In inima orasului
Desi am ajuns pe la ora 2.00 noaptea, iar oboseala parea sa-si spuna cuvintul, curiozitatea nu m-a lasat sa dorm prea mult. M-am trezit de dimineata, dornic sa fac cunostinta cu vechiul oras cit mai repede. Inainte sa parasesc hotelul, proprietara, amabila, mi-a dat nenumarate sugestii in legatura cu muzeele, monumentele, dar si restaurantele si terasele pe care ar trebui sa le vizitez. Si, ca sa nu ma pling, mi-a pus in brate si trei ghiduri turistice ale orasului. Insa, dupa cinci minute nu-mi mai aduceam aminte nimic din discutia pe care tocmai o incheiasem; nici nu am avut rabdare sa citesc din scoarta-n scoarta brosurile pe care de-abia le primisem si care, deja, mi se pareau grele. Asa ca m-am gindit: "De ce sa nu incep cu inceputul?". Am pornit spre Koren Markt, inima orasului.
Insa, ajuns aici, am fost, oarecum, derutat. Nu reuseam sa ma decid incotro sa o apuc: fiecare stradela ma imbia cu aromele, culorile si oamenii plini de verva, parca toti in vacanta. Prin urmare, am ales o directie la intimplare, dar, in scurt timp, am constatat ca sint iarasi pus in fata unei dileme: "Ce bistrou sa aleg dintre cele patru sau cinci? Cu terasa? Poate e prea frig. Inauntru? Vreau sa vad oamenii. La cel din colt? Nu mai sint locuri". Sirul nesfirsit al interogatiilor mi-a fost curmat cu blindete, dar hotarire, de mirosurile imbietoare raspindite de un pati-caf de la capatul strazii. Nu vreau sa fiu acuzat de cruzime gratuita, asa ca am sa va spun doar ca am luat un mic dejun copios si ca, desi, de obicei, beau ceai verde, nu am putut rezista fara sa sorb, la final, trei cafele. Cu aceasta ocazie am constatat si ca eforturile supraomenesti pe care le-am depus pentru a silabisi citeva cuvinte in flamanda fusesera, oarecum, inutile: locuitorii vorbesc franceza, engleza sau germana.
Cu toate ca as fi ramans cu draga inima tintuit pe scaun in dorinta mea dezinteresata de a celebra delicatesele de patiserie belgiene, impulsul de a face o calatorie inapoi in timp prin centrul vechi al orasului m-a indepartat vremelnic de bistroul devenit deja neincapator. Mi-am indreptat pasii spre Castelul Contilor (Gravensteen), aflat la doar de 200 metri, nord, de Koren Markt. Este cea mai impunatoare fortificatie din Ghent si a fost ridicata de Philip de Alsacia, in 1177, conte al Flandrei intre anii 1157 si 1191. Castelul era centrul puterii contelui, pina la moartea acestuia, in asediul cetatii Akko din Tara Sfinta, in timpul unei cruciade. Fiecare bastion respira istorie, fiecare camera iti aprinde imaginatia, fie ea si morbida, atunci cind vizitezi muzeul de instrumente de tortura medievale. O astfel de expozitie este, probabil, oportuna, daca tinem cont ca, multa vreme, Castelul Contilor a functionat ca inchisoare si ca, in imediata apropiere, in Piata Veerle, aveau loc executiile publice.
Daca aspectul profan al istoriei orasului Ghent nu v-a impresionat prea mult sau, dimpotriva, v-a infiorat - asa cum mi s-a intimplat mie, ar fi nimerit
sa va indreptati spre piateta
Sint-Baafsplein, la doar 300 metri sud-vest de Castelul Contilor, unde se inalta, atemporala, Catedrala Sint Bavo. Aici mi-am delectat privirea cu o impresionanta colectie de arta, unde sint expuse lucrari semnate de Rubens, Bosch si Van Eyck. Dupa ce am inconjurat inca o data catedrala pentru a-mi fixa in minte nefamiliarul liniilor gotice, am pornit spre vest, unde se afla, la doar o strada distanta, turnul Belfry. Construit in 1338, a functionat ca turn de supraveghere si trezoreri-aici erau pastrate documentele prin care contii acordau privilegii economice orasului. Veti fi impresionati sa descoperiti ca turnul Belfry (pe care strajuieste dragonul negru, simbol al obstinatiei locuitorilor) inca domina orasul Ghent, dupa atitea secole.

Toate drumurile duc
in Koren Markt
Desi periplul m-a purtat adinc in istorie, aveam senzatia ca locul imi este familiar: citiva pasi si eram din nou in Koren Markt, mai exact in sudul pietei. Aici m-am oprit o clipa pe podul St. Michael, pentru a admira, la dreapta, biserica cu acelasi nume. Am incercat sa prind pe retina aparatului foto o imagine cit mai clara a celor trei turnuri, aflate pe directia podului, dar atentia mi-a fost distrasa de rumoarea unor voci tinere. In stinga, de o parte si de alta a riului, este cel mai popular loc de promenada din Ghent: strazile Graslei si Koornlei. Tot aici ies liceenii si studentii in pauza de masa pentru o baie de soare si un sandvis - ei ma impiedicau sa dau curs fixatiilor mele fotografice.
M-am pierdut in multimea galagioasa, al carei apetit mi-a adus brusc aminte ca venise ora prinzului. Cu toate ca m-as fi multumit si cu unul dintre croissantele gigantice devorate cu pofta de cei din jurul meu, am realizat ca nu pot vizita Ghentul fara a savura bucatele belgiene din peste sau, poate, brinzeturile de inspiratie frantuzeasca. Asa ca nu am mai stat pe ginduri si am pornit spre restaurantul din colt, unde m-am asezat la o terasa suspendata, deasupra unuia dintre zecile de canaluri La final, mi s-a oferit un vin bun, dar am refuzat; am preferat sa-mi inchei aventura gastronomica cu o bere, doar eram in Belgia! Dar cind am deschis meniul, stupoare, erau 55 de feluri de bere si nu cunosteam nici unul! Mi-am dat repede seama ca situatia nu suferea o abordare metodica, asa ca am renuntat sa "incep cu inceputul", in speranta - desarta - ca voi ajunge vreodata la finalul listei. Asa ca mi-am comandat ceva iesit din comun - o bere cu gust de fructe, acrisoara ca un vin, un deliciu de noua grade.


Periplul continua
Intrebindu-ma daca voi reusi sa supravietuiesc cu succes mesei consistente, ceva mi-a soptit, oarecum cu condescendenta, ca ar trebui sa imi fac siesta, delectindu-mi si alte simturi, poate mai artistice. Asa ca mi-am indreptat pasii spre Muzeul Municipal de Arta Contemporana, unul dintre cele mai cunoscute din Belgia, unde noul si originalul se intilnesc intr-un mod insolit, spre desfatarea sau uimirea privitorului.
Pentru ca nu prea sint pe aceeasi lungime de unda cu simtul estetic postmodern, cred ca am facut parte din a doua categorie, a celor uimiti. Asa ca
m-am grabit, din nou, spre Koren Markt, sa prind ultima salupa. Ultima salupa? Da, ultima salupa! Aici se afla un mic port de agrement, de unde puteti pleca
intr-o promenada acvatica de aproximativ o ora si jumatate, la un pret mai mult decit rezonabil. Inevitabil, salupa m-a purtat spre Portus Ganda, noul port al orasului, parca pentru a-mi da sansa sa apreciez proportiile evolutiei unei cetati care, aparent, a ramas neschimbata de secole. Ajuns in port, m-am decis sa imi intrerup mica croaziera, gindindu-ma ca as mai gasi deschisa celebra Vrijdag Markt. Drumul nu a durat mult, pentru ca nici Ghentul nu este un oras foarte mare, cu cei 250.000 de locuitori ai sai. In fine, intrind in Vrijdag Markt, am putut sa intrevad - asa cum imi spunea o florareasa intr-o engleza guturala - adevaratul spirit al comerciantului flamand si sa admir azalee si begonii, flori pentru care Ghent este cunoscut si ca "Orasul Florilor".
Incepea sa se insereze, iar comerciantii isi stringeau marfurile din Piata Vrijdag. Cu toate ca, spre noapte, strazile se cam golesc, mi-am inchipuit ca nu toata lumea doarme. Sa nu uitam ca Ghent este un oras universitar si ca studentii (impreuna cu biciclistii) sint sufletul orasului. Daca mai aveti inca putere, puburile si cluburile pline de oameni tineri (ca si dumneavoastra) va asteapta: Culture Club, Cha Cha si Charlatan sint doar citeva dintre cele mai populare. Eu, din pacate, a trebuit sa ma retrag: dimineata, trebuia sa plec intr-o noua calatorie.
Desi nu am uitat sa iau pentru cei apropiati ciocolata si fondante belgiene delicioase, marturisesc ca le-am topit pina acasa. Dar, poate, vointa dumneavoastra va fi mai ferma in fata tentatiei E clar ca exista un singur mod de a afla!

Atractii turistice

Muzeul de Arta Contemporana
Se afla vizavi de Muzeul de Arta (inchis pentru renovare pina in 2007) si este axat pe curente artistice comtemporane.
Adresa: Citadelpark
Program: marti - duminica: 10.00 - 18.00
Intrare: adulti - 5 euro; grupuri peste 15 persoane - 3,80 euro

Muzeul de Arta Decorativa
Un muzeu unicat in Belgia, cu expozitii orientate pe designul de secol XX si pe cel prezent.
Adresa: Jan Breydelstraat 5
Program: marti - duminica: 10.00 - 18.00
Intrare: adulti - 2,5 euro; grupuri: 1,2 euro

Muzeul Folclorului
Adresa: Kraanlei 65
Program: marti - duminica: 11.00 - 17.00
Intrare: adulti - 2,5 euro; copii - 1,75

Abatia Sint Pieter
Gazduieste expozitia permanenta "Intre Cer si Pamint" si pe cea temporara "Alison. Secretul ingerilor cazuti" (aprilie - noiembrie).
Adresa: Sint-Pietersplein 9
Program: marti - duminica: 10.00 - 18.00
Intrare: 7 euro



Gradina Botanica
Aici va puteti relaxa departe de aglomeratia urbana, admirind plante din Europa, Asia si America.
Adresa: K. L. Ledeganckstraat 35
Program: luni - vineri: 9.00-17.00; simbata - duminica: 9.00-12.00
Intrare gratuita

Gentse Floralin
La fiecare cinci ani, are loc un eveniment inedit, si anume, expozitia florala din Ghent. In aceasta perioada, "Orasul Florilor" se deschide miilor de vizitatori ademeniti de culorile si mirosurile azaleelor si begoniilor, datorita carora Ghent este faimos in intreaga lume. Aveti destul timp sa va planificati calatoria: urmatoarea editie va avea loc intre 16 si 25 aprilie 2010.

Festivalul Orasului Ghent
Devenit deja traditie, festivalul atrage peste 1,5 milioane de turisti. Este un mod inedit de a petrece o vacanta de zece zile la sfirsitul lunii iulie, intr-o atmosfera incendiara, asigurata de trupele de jazz, rock, techno si latino. Aviz amatorilor: ultima zi a festivalului, intotdeauna luni, este denumita "Ziua portofelelor goale"!


Unde? Cum?
- asezare -

Daca porniti spre Ghent, al patrulea oras ca marime al Belgiei (undeva intre Antwerp si Bruges), trebuie sa stiti ca se afla la doar 55 km de Bruxelles. Decorul natural in care este asezat stirneste imaginatia turistului si ii fura ochii, deopotriva: se afla la confluenta a doua riuri (Schledt si Lys), care il impart in nenumarate insulite. In ceea ce priveste vremea, iernile sint reci (desi nu geroase), iar verile calde (dar nu toride). Indiferent de perioada in care vizitati orasul, nu uitati umbrela! Vinturile care bat dinspre Marea Nordului indulcesc fluctuatiile termice, dar, in acelasi timp, fac vremea destul de schimbatoare.


Cind?
- scurta istorie a Ghentului -

Inceputurile Ghentului se pierd in negura vremii, dar se poate spune, cu certitudine, ca, prin ridicarea abatiei Sint Peter, in anul 630, se pune piatra de temelie a orasului. Spre sfirsitul secolului al IX-lea, Baldwin, primul conte al Flandrei, construieste o fortificatie de lemn pe locul actualului Castel al Contilor, pentru a tine piept incursiunilor vikingilor.
Incepind cu secolul al XI-lea, Ghent devine un centru comercial vital, asigurindu-si prosperitatea din productia de textile. Importanta orasului este atestata si de privilegiile comerciale acordate, in 1178, de contele Philip de Alsacia, care construieste impunatoarea fortificatie de piatra, cunoscuta astazi drept Castelul Contilor.
Mitul obstinatiei locuitorilor Ghentului - despre care veti citi in mai toate ghidurile turistice - isi are, probabil, originea in zbuciumata istorie a asezarii, o permanenta lupta pentru apararea sau recistigarea drepturilor comerciale si religioase. Astfel, desi sub Maria, ducesa de Burgundia, cetatea cunoaste un puternic reviriment, locuitorii sint pedepsiti sever de Carol al V-lea, care, dupa revolta acestora din 1539, ii obliga sa mearga desculti cu un streang in jurul gitului intr-o procesiune a penitentei publice.
Dupa incercarile repetate (dar nereusite) ale lui Ludovic al XIV-lea de a o cuceri, Flandra intra in secolul al XVIII-lea in sfera de influenta austriaca si traverseaza un interval mai fast. Daca din 1795 si pina la infringerea lui Napoleon la Waterloo, Ghent este unul dintre cele mai importante centre industriale ale Imperiului Francez, el trece apoi sub dominatie olandeza pentru o decada si jumatate. Regele William I intemeiaza acum (1817) Universitatea din Ghent.
O etapa esentiala in dezvoltarea orasului este construirea (intre 1824 si 1827) canalului Ghent - Terneuzen, care leaga portul orasului de Marea Nordului. Dupa Revolutia Belgiana (1830), in Ghent se infiinteaza primul sindicat din Belgia. Va intrebati de ce aici? Probabil, datorita indelungatei traditii a ghildelor din acest burg.
La inceput de secol XX, Ghentul se afla in aceeasi stare de efervescenta culturala si economica: in 1913, el gazduieste o expozitie internationala, pentru care este remodelat centrul orasului si construita statia de tren Sint-Pieters.
Desi al Doilea Razboi Mondial lasa cicatrice destul de adinci pe chipul orasului, acesta renaste rapid, fiind, in prezent, un veritabil magnet pentru noi toti, turistii neobositi ai Europei.

Cit?
Daca vizitati Ghentul fara a apela la serviciile unei agentii de turism, ar fi prudent sa va faceti, in prealabil, citeva calcule. Iata un buget orientativ.
Bucuresti - Bruxelles (si retur): Puteti reduce costurile zborului, daca apelati la serviciile unei companii "low-cost", luati biletul cu trei-patru luni inainte, de preferat via Budapesta. Pret aproximativ: 260 euro.
Bruxelles (aeroport) - Bruxelles-Midi (gara): in aeroport veti gasi citeva companii care deservesc aceasta ruta pentru aproximativ 10 euro/calatoria.
Bruxelles-Midi - Ghent (statia Sint-Pieter): 7,40 euro.
Cazarea, daca faceti rezervarea din timp, poate ajunge doar la 20 euro/noapte, la un motel sau hostel, mic dejun inclus.
Bilet transport public: 1,5 euro; taxi: 10-15 euro.
Un prinz poate sa coste intre 10 si 15 euro, in functie de restaurnat.
Prin urmare, daca faceti un sejur de 5 zile si nu rezistati ispitei berii belgiene, va trebuie in jur de 650 euro de persoana, pentru a va simti foarte bine. Sa speram ca, din 2007, vom plati mai putin pentru un zbor in interiorul UE!

text&foto: Cristian Lupu
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona