Turism in Maramures
Articol





Intre semne si simboluri
Nu putem admite existenta unui spatiu geografic, daca nu-i atribuim o semnificatie. Calatorind, retinem ambiantele peisagistice si sentimentale in functie de semnele si mesajele ce vin de demult, concentrate in forme simbolice. Iar Tara Maramuresului este o zona de simboluri, de elemente de legatura cu care ne incarcam benefic, indemnindu-ne la meditatie si analogie. Iar simbolul, ca semn de recunoastere universala, are o semnificatie aparte prin dominatia culorii, a lemnului si a ideii de centru al lumii, aici, unde s-a transformat "muzeul viu din inima Europei", ce se cheama Maramures, in puntea de lumina spre care ar trebui sa se indrepte turismul romanesc. Iar semnele timpului, calatorule, cauta-le in traditiile renascute si in impulsurile altor coordonate ale Maramuresului contemporan. Si sa nu uiti, ca toamna maramuresena are o culoare speciala. Lumina de septembrie, translucida, prelinsa peste capitele de pe dealuri, in armonia lor cu muntii, contureaza silueta bisericilor de lemn, unice in Europa, facind mai lesne legatura dintre pamint si lumea celesta.

O lectie de turism rural
Am ajuns in Tara Maramuresului scaldat in lumina azurie, ingemanata cu violetul matinal al Codrului sau al apusului inmiresmat al Gutiiului, impreuna cu alti colegi de breasla, prin organizarea unei actiuni de informare turistica, meritorie, de catre Autoritatea Nationala de Turism. Meritorie, spun si pentru ca am realizat cu totii ca turismul rural maramuresean are motoarele aprinse. Prilej pentru vicepresedinta ANT, doamna Livia Sima, maramureseanca, sa ne vorbeasca despre munca asidua, de citiva ani, ca fosta presedinta a filialei ANTREC, adusa in zonele miniere, unde multi mineri disponibilizati au astazi pensiuni turistice de invidiat. Dezvoltarea turismului rural i-a convins pe fiii satelor maramuresene, aflati in lumea larga, sa se intoarca acasa, cu toata experienta acumulata si cu banii necesari organizarii unor complexuri turistice de nivel occidental, dar cu specific maramuresean. Li s-au alaturat acelora care au deschis acest drum prin forte proprii, curajosi, folosind mijloacele locale, renascind traditia. Marturie stau cele peste 200 de pensiuni turistice rurale de doua stele, cum sint cele 17 din Birsana sau cele 41 ridicate in Botiza. Cele 23 aflate in Ocna Sugatag, alaturi de noile pensiuni (4) din localitatea miniera Cavnic, cele 18 pensiuni rurale din renumita asezare turistica, Sapinta, cele cinci din Ieud. Tot doua stele au si pensiunile turistice de pe Valea Izei (Vadu Izei - 21 si Poienile Izei - 15).
I-am vazut pe localnicii din acest areal geografic muncind. Sint harnici, veseli si frumosi. Stiu sa te primeasca cu zimbetul pe buze (pot invata si altii de la ei), sint ospitalieri si amabili. Parca n-am vazut nicaieri copii atit de frumosi! Stiu sa cinte, sa danseze, sa preia traditiile de la parinti, imbracati in frumoasele costume populare.
Spuneau ca se pregatesc pentru cit mai multi turisti din Comunitatea Europeana. I-am auzit interesindu-se de programele anuale de formare profesionala in turism. Exista si o preocupare a "Asociatiei Primarilor din Tara Maramuresului" pentru organizarea de cursuri de calificare, pentru administratori de pensiuni turistice, de ospatari sau bucatari. Tin secrete retetele batrinesti, unicat, dar se intereseaza de noile meniuri cu specific european. In acest an, 150 de participanti au activat, in module si activitati practice, pentru dezvoltarea turismului zonal. Maramuresenii au beneficiat de cele sase subprograme nationale de invatamint in turism, finantate in perioada 2006-2008 din Fondul de rezerva bugetara si de finantari pentru studii de fezabilitate si proiecte nominalizate: Schi in Romania (Cavnic, Izvoarele, Mogosa) si de dezvoltarea infrastructurii turistice din zonele montane inalte, cu potential turistic.

Paradisul terestru este patrat
S-ar putea spune ca Maramuresul romanesc este un tarim al zonelor si monumentelor istorice protejate UNESCO (21 la numar). Multitudinea portilor specifice, inalte, adevarate opere de arta, incarcate cu semne universale, sint cautate si descifrate nu numai de specialisti, ci si de calatorii de pretutindeni. Este un tarim ales si pentru ca "tara cerbilor", care a inghitit lemnul muntilor prin troite si turle indreptate spre cer, taie respiratia vizitatorului, la vederea" sulitei-sageata" a bisericilor de lemn, dar si pentru ca se distinge prin densitatea simbolurilor ancestrale. Cercul de pe portile maramuresene reprezinta in simbolistica universala dezvoltarea centrului sub aspect dinamic; crucea semnifica extinderea omului in toate directiile individualitatii sale, iar Fringhia sculptata in porti este un simbol foarte vechi al ascensiunii. Si mai sint scoartele si costumele populare purtate nu numai in zi de sarbatoare, cu o simbolistica a culorilor (vegetale), uneori uitata, alteori nestiuta, dar care ar putea deveni si subiect de atractie turistica. Rosul, care predomina in dungile fotei si in covoarele maramuresene, reprezinta regnul animal, e forta vitala, semnifica bogatia si dragostea. Purpura e culoarea purtata de imparatii bizantini si de patricienii romani. Dar predomina in arta populara si galbenul solar, simbol de tinerete, putere si forta, ca aurul imparatesc. Nu lipseste albastrul jupiterian, pentru vechii egipteni, culoarea adevarului. Verdele, atit de prezent in arta traditionala locala, e culoarea mediatoare a vegetatiei, a apei regeneratoare, iar albul, cel al iilor imaculate, brodate, e atribuit tot soarelui, fiind o sinteza-limita, simbol al trecerii. Totul trebuie privit ca un spectacol. Si daca vei veni, calatorule, pe aceste meleaguri, nu cataloga gesturile morarului care macina in fata portii, ca fiind patetice, ci ca pe o initiere intr-un sistem de semne, cu puterea eliberarii cintului, cu mutatiile gestului artistic si ritmului din dans. Si daca Pamintul e caracterizat de patrat, prin simbol, este pentru ca soarele ii fixeaza axele, datorita punctelor extreme ale traiectoriilor sale, divizate in patru anotimpuri. Este un complex de semne simbolice si ritualuri ce defineste o civilizatie: cea maramureseana.

text: Elisabeta Iosif
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona