"Zilele Cetatii" TIrgoviSte, spectacol de culoare si muzica medievala
Articol







"Tirgoviste, Cetatea celor 33 de voievozi" este zodia sub care a stat a X-a editie a "Zilelor Cetatii", un eveniment unic in Muntenia. Un adevarat spectacol de sunet, miscare si lumina, sarbatoarea orasului, desi a durat doar patru zile, a evocat cultura si traditiile unei cetati care a fost, de-a lungul vremii, un reper in istoria noastra. "Zilele Cetatii" nu au fost, numai o rememorare, ci si un mod inedit prin care tirgovistenii au reafirmat importanta celei de a doua capitale a Tarii Romanesti.

Daca, de obicei, la o astfel de manifestare, turistul este chinuit de gindul ca nu va putea umple spatiile libere dintre spectacolele destul de rare, la Tirgoviste lucrurile au stat chiar pe dos. Gratie organizatorilor, nu ai avut ragaz sa te plictisesti, iar curiozitatea te-a minat in toate colturile Cetatii, dornic sa auzi si sa vezi o altfel de sarbatoare medievala decit cea cu care ne obisnuise Sighisoara, de exemplu. Dorinta de a descoperi Cetatea, cu obiceiurile, mestesugurile si artele ei, a fost sporita de contrastul puternic dintre vechi si nou pe care chiar si privirea fugara a vizitatorului neavizat o sesizeaza.
In incercarea noastra de a deslusi mesajul acestei eveniment, dar si de a ne bucura de cele mai frumoase manifestari care au dat substanta "Zilelor Cetatii", am fost calauziti de domnul Dan Topa, cel care s-a straduit timp de doua luni, sustinut de Primaria Tirgoviste si de Consiliul Judetean Dimbovita, sa dea viata unei sarbatori care sa ne deschida mintea si inima, sa ne faca sa revenim la Tirgoviste nu numai pentru acest festival, ci si ca turisti, impinsi de dorinta de a redescoperi, mereu pasionante, istoria si culoarea locala a acestei asezari.
Cei care, desi nu au fost partasi la aceste "Zile", ar dori sa fie nelipsiti pe viitor ar vrea, cu siguranta, sa stabileasca o legatura intre remarcabila istorie a Cetatii Tirgovistei, fara de care nu am putea avea o imagine coerenta si completa despre noi si despre istoria "Zilelor Cetatii". Cei 33 de voievozi care si-au legat destinul de cel al orasului
ne-au daruit un spatiu cultural unic, ale carui marturii vii sint bisericile, palatele si tipariturile vechi pe care turistul, dornic de intilnirea cu sine, le poate oricind vedea si admira. Festivalul medieval a fost insa mai mult decit o invitatie formala de a vizita muzeele si locasurile de cult din Tirgoviste.
"Zilele Cetatii" au vrut, in primul rind, sa recreeze o atmosfera, pe care vestigiile, mute, nu o pot comunica. Tocmai de aceea, cea mai spectaculoasa manifestare a fost parada medievala, pusa in scena de 1.500 de actori, care a reusit sa seduca 80.000 de participanti, din oras si din tara. Nu mica ne-a fost mirarea cind ne-am intilnit aievea cu Mircea cel Batran, Mihai Viteazul, Vlad Tepes, Constantin Brancoveanu, Petru Cercel sau Radu cel Frumos. Fetele domnesti nu au staruit prea mult in mijlocul nostru, ele voind doar sa ne aduca vestea ca portile Cetatii sint deschise pret de patru zile intru voia noastra buna si cinstirea lor. A urmat alaiul in haine de sarbatoare, in sunet de surle si trimbite, vestind intrecerea cavalerilor in minuirea sabiei si a arcului. Dovedirea maiestriei nu s-a oprit la artele domnesti, ci ne-a invitat pe toti, cavaleri pentru citeva zile, sa ne dovedim priceperea in a trage cu prastia, dans, fotbal si in jocuri, care ne-au rapit, fugar, din tumultul vietii cotidiene si ne-au introdus intr-o lume medievala ale carei personaje am devenit chiar noi, fara a ne putea impotrivi.
Atunci cind partitura rolurilor neobisnuite in care intraseram ni s-a parut impovaratoare, am preferat sa redevenim spectatori si ne-am indreptat pasii spre locul in care se desfasura Festivalul International de Folclor. Ne-am intrebat, poate, de ce un festival international de folclor la Tirgoviste. Din nou, domnul Dan Topa
ne-a ghidat in aceasta incursiune in cintecul si in dansul popular. Aceasta manifestare a fost un prilej de a recladi puntile care legau Cetatea Tirgovistei in vechime de alte asezari medievale, din Muntenia si Transilvania, evidentiind, in acelasi timp, legaturile stabilite in ultimii ani cu orase mai apropiate sau mai departate, ca spatiu si cultura. Astfel, Festivalul International de Folclor, ajuns la cea de a XI-a editie, a reunit ansambluri din Italia, Spania, Ucraina, Macedonia si Republica Moldova. Acestea au adus un plus de farmec sarbatorii muzicale, prin versurile, ritmurile si sensibilitatea artistica specifica zonei lor. In acelasi timp, ele ne-au oferit ocazia de a sesiza unicitatea traditiei folcorice dimbovitene, care se intilneste insa printr-un gest si o viziune locala cu universalitatea unei trairi ce caracterizeaza un spatiu mai larg, european.
Aceeasi intentie, de a restabili, peste timp, legaturile culturale si comerciale cu cetatile din vechime, a avut-o si cea de a IV-a editie a Tirgului Mesterilor Populari. In plus, de la o astfel de sarbatoare nu ar fi putut lipsi o demonstratie pe viu a modului in care locuitorii Cetatii lucrau si isi infrumusetau gospodariile de odinioara. 50 de mesteri populari s-au strins din toate colturile tarii (Suceava, Maramures, Brasov, Arges, Covasna, Sighisoara, Sfintu Gheorghe), pentru a-si uimi vizitatorii cu maiestria lor in ale olaritului, cioplitului in lemn si tesutului la razboi. Cei care s-au indragostit de formele si culorile artei populare au putut sa duca acasa celor dragi, daca nu mestesugul, cel putin citeva suveniruri si dorinta de a veni la "Zilele Cetatii" de anul viitor.
Bineinteles, sarbatoarea a imbinat traditia cu prezentul, povestea medievala cu sensibilitatea moderna, in incercarea declarata de a identifica nu doar "obirsiile", ci si modul in care acestea ne poarta in prezent. Tocmai de aceea, manifestarea le-a oferit participantilor spectacole de teatru contemporan (Prima iubire, de S. Beckett), muzica rock, competitii sportive (tenis si sah), o prezentare de moda pentru copii, un tirg de automobilism si o parada a motociclistilor.
Un punct la fel de important pe agenda "Zilelor Cetatii", prin care consiliul judetean a sustinut eforturile municipalitatii in realizarea unui eveniment cultural si artistic desavirsit, a fost organizarea unui spectacol de muzica usoara romaneasca, urmat, a doua zi, de un bal de caritate, reluind "spiritul vechii traditii a balurilor romanesti din perioada interbelica, unde divertismentul se imbina cu filantropismul" (Gheorghe Ana, presedintele CJD). Fondurile strinse in urma acestei actiuni vor contribui la sustinerea copiilor supradotati si defavorizati, deopotriva.
La sfirsitul acestui festival, cind lumea medievala pusa in scena cu rabdare si inspiratie a inceput sa se estompeze, cind decorurile s-au retras in ateliere, iar sunetele au amutit pe buza instrumentelor, am realizat ca "Zilele Cetatii" ne-au propus nu doar o reintilnire cu istoria, traditia si mestesugurile Tirgovistei. Exercitiul de traire si memorie la care sarbatoarea orasului ne-a supus a fost un prilej de a ne adresa o invitatie mai profunda, aceea de a ne familiariza cu aceste meleaguri, in calitate de pelerini - laici sau religiosi, de a reveni ca turisti, iubitori ai peisajului dimbovitean sau pasionati de istoria romanilor; de a invita, la rindul nostru, prietenii sau cunoscutii la aceasta sarbatoare a spiritului.
De aceea, putem spune ca dorinta initiala a organizatorilor, aceea de a modela un brand al Cetatii Tirgoviste, care sa se revendice de la cele 33 de radacini domnesti, dar sa propuna, astazi, o Tirgoviste a prezentului, o capitala a culturii si a turismului s-a implinit. Un brand care poate fi la fel de bine exprimat prin sentinta laconica a edilului municipiului: "Mindria trecutului ne obliga".

Text: Cristian Lupu; Foto: Dan Topa
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona