Snowboard - Introducere in disciplina sporturilor albe
Articol













A venit iarna. La televizor se anunta ninsori, pirtiile se deschid si anotimpul rece ne face putin mai fericiti. Dar numai pe unii dintre noi. Altii nu vad in iarna decit Craciunul si Revelionul. Am vrea sa invatam... dar nu stim de unde sa incepem. "Vacante & calatorii" va propune sa incepeti de aici. In acest numar, precum si in numerele urmatoare, am hotarit sa va aducem mai aproape de iarna, mai aproape de pirtii, mai aproape de sporturile albe. Invatati impreuna cu noi, de la cei mai buni instuctori de schi si snowboard din Romania. Ne vedem in curind pe pirtie!

Cit de periculos e snowboarding-ul?
E atit de sigur sau periculos pe cit il faci tu sa fie. Cu toate ca esti expus in permanenta unui anume risc, majoritatea problemelor apar din "erori de pilotaj". Ia in seama semnele de pe pirtie... sint puse acolo cu un scop.
Pastreaza controlul asupra boardului. Nu te da in zone interzise sau periculoase. Apreciaza-ti corect limitele si incearca sa le depasesti pas cu pas. Unii au ritmul de invatare mai rapid decit altii. Invata in ritmul tau! Numai prin exercitiu continuu poti progresa. Nimeni nu a facut un rodeo 540 din prima zi de snowboard.
Rata accidentelor de snowboard
s-a dovedit a fi in jurul valorii de trei raniri la o mie de zile de riding. Aici intra toate accidentarile, de la vinatai si contuzii marunte la fracturi de coloana. Cele mai frecvente accidentari sint cele la miini si la genunchi.
Snowboarderii se bucura de aproximativ aceleasi probleme ca si schiorii, zonele mai solicitate fiind insa incheieturile miinilor, gleznele si gitul.
Poti sa mori, dindu-te cu placa. Ba chiar, mai rau, poti sa ii omori pe altii. Pastreaza controlul.
In unele statiuni de schi exista pirtii special amenajate (fun park-uri), dar accesul se face numai pe baza de asigurare.

Snowboarding-ul este mai obositor decit schiatul. Cind esti pe schiuri, iti poti departa si apropia picioarele, te poti odihni pe portiunile plate si asa mai departe.
Pe snowboard nu prea poti "s-o lasi mai moale". Trebuie, in permanenta, sa fii in viraj, cu greutatea pe virfuri sau calciie. Si daca mergi pe toata suprafata placii e foarte probabil sa pierzi controlul si sa cazi.
Pe traversari, boarderii trebuie sa stea in permanenta pe unul dintre canturi. E ca si cum ai sta o vreme pe virfurile picioarelor. E destul de greu, chiar daca mai schimbi din cind in cind piciorul si mergi fakie.
In orice caz, e obositor pentru boarderi si, de aceea, ei se odihnesc mai mult decit schiorii.
E greu sa stai pe loc. E ca si cum un biciclist ar incerca sa stea la stop fara sa puna piciorul jos.

Ce este snowboarding-ul
sau snowboard-ul?
Snowboarding-ul este sportul adesea descris ca "surful pe zapada". Snowboarderii coboara pe o pirtie asezati intr-o parte pe o placa usoara de circa 150 cm, atasata de picioare. Acest sport, care isi are originea in Statele Unite (1960-1970), imprumuta tehnici si sarituri din surfing si skateboarding. Snowboarding-ul a prins rapid popularitate in anii 1980 si 1990, in mare parte datorita simplitatii si usurintei cu care poate fi invatat. Senzatia de libertate pe care o ofera acest sport, in echipament si tehnici, il face cu atit mai placut.
In capitolele ce urmeaza, veti intilni, adesea, comparatii cu schiul, din cauza raspindirii largi a acestui sport.
La noi in tara puteti merge cu snowboard-ul pe Valea Prahovei, in Sinaia (in Valea Dorului), Busteni (pe pirtia Kalinderu), Azuga (pe pirtiile Sorica si Cazacu), Predeal (pirtiile Cocosul, Clabucet, Clabucet Varianta si Sub Teleferic.
Statiunea turistica Sinaia, supranumita si "Perla Carpatilor" are pirtii foarte bune pentru invatarea snowboard-ului, exemplu fiind Valea Dorului, care are un teren foarte variat, fiind excelenta atit pentru incepatori, cit si pentru intermediari-avansati. Accesul catre Valea Dorului se face cu Telecabina care este situata in centrul orasului Sinaia. Aceasta este deschisa de marti pina duminica de la ora 8.30 pina la ora 16.00. De asemenea, Sinaia ofera, in afara pirtiilor de schi, si pirtii pe care se poate practica freeriding-ul sau snowboardul extrem, datorita zapezii mari si ariei vaste in care ne putem aventura. Acestea, impreuna cu stincile de toate dimensiunile, fac ca Sinaia sa fie paradisul snowboarderilor.
De asemenea, noul telescaun construit in Sinaia, de la Cota 1.400 la Cota 2.000, a deschis accesul spre noi zone de freeride, cum ar fi zonele Papagal, Tarle, Vinturis etc. Acestea, combinate cu o zapada pulvar, fac deliciul tuturor impatimitilor de snowboard.
Nu uitati, inainte de a va aventura in afara pirtiilor, sa dati un telefon serviciului SALVAMONT (0725. 826.667), pentru a anunta in ce zona mergeti si pentru a afla care sint conditiile zapezii.

In afara de Valea Prahovei, snowboarding-ul se poate practica in conditii foarte bune si in Poiana Brasov, Bilea, Borsa, Paltinis etc.

Iata citeva indicii pentru a va face prima zi mai usoara.

Alegerea echipamentului
Indata ce ati inceput sa coboriti la vale, veti dori sa iti alegi un stil sau altul.
O sa vreti sa va alegeti echipamentul de la snowboard, legaturi si booti, pina la tipul de manusi, totul bazat pe stilul pe care il abordati.
Cind alegeti un snowboard, lungimea lui nu este determinata de inaltime ci de greutate. Booti trebuie sa fie cit mai strinsi pe picior.

Raport lungime-greutate
1,29 m 17-37 kg
1,33 m 22-42 kg
1,35 m 31-51 kg
1,45 m 42-62 kg
1,50 m 51-71 kg
1,55 m 53-73 kg
1,57 m 58-78 kg
1,60 m 64-84 kg
1,64 m 67-88 kg
1,68 m 73-93 kg
1,70m 75-95kg

Protectie
Echipamentele de protectie fac mai mult decit sa va apere de citeva cazaturi si vinatai, va dau increderea care va trebuie pentru a merge mai bine. De asemenea, sa aveti protectie buna la miini, in forma unor manusi durabile, calduroase, in care nu intra apa, deoarece miinile ude pot sfirsi o zi buna de snbowboard intr-o secunda, facindu-va sa va simtiti inconfortabil si sa va fie frig.
Incercati snowboarding-ul mai mult decit o data.
NU fiti intimidati de un inceput prost. Snowboarding-ul poate cere putin timp pentru a va obisnui. Poate veti gasi ca luarea virajelor este un pic cam grea la inceput, dar continuati.
Cu rabdare si perseverenta, veti invata mai repede decit va puteti imagina.

Disciplinele snowboarding-ului
Acest sport include cinci discipline primare: slalom/slalom paralel, slalom urias, halfpipe, SuperG si snowboardcross.

Slalom si slalom paralel
Slalomul este o proba care testeaza abilitatea competitorului de a combina viteza cu precizia virajelor in cursa. Traseele sint o combinatie de porti care produc viraje scurte in panta. Sportivul care termina cursa cel mai rapid cistiga proba. Slalomul paralel adauga entuziasmul competitiei cap-la-cap.

Slalom urias
In slalomul urias, cursa este mai lunga si portile sint mai departate decit la slalom. Competitorii merg la viteze mult mai mari. Din cauza vitezelor mai mari, tactica si experienta pe zapada au un rol important pentru terminarea cu succes a cursei. Ca si slalomul, acesta poate fi format si paralel.

Super G
Super G este proba de viteza la snowboard. Cursa este preparata pentru viteze de pina la 90 km/h.

Half-Pipe
Aceasta disciplina se tine intr-un sant semicircular, sapat adinc in pamint. Pipeul are, in general, intre 12 si 15 metri. Aceasta rampa de lansare unica ofera boarderilor loc de flipuri, twisturi, rasuciri pot sari foarte mult. Manevrele acrobatice ofera un spectacol de neuitat pentru spectatori.

SnowboardCross
SnowboardCross este cea mai noua disciplina aparuta in scena snowboarding-ului. Competitorii pleaca in grupuri de patru-sase, printr-o cursa cu mai multe obstacole: big-air, sneakuri (denivelari mici), banane si coridoare strinse.

Istoria colorata a snowboard-ului
Pe la inceputul secolului XX, au aparut proiecte de sanii construite pe principiul snowboard-ului. Cel mai bun exemplu este cel facut de M.J. "Jack" Burchett, care a taiat o bucata de furnir pe care a incercat sa-si prinda picioarele cu o bucata de fringhie de rufe si cu friie de cal, construind, astfel, unul dintre primele
snowboard-uri in anul 1929.
Pina ca urmatorul pas sa fie facut, a trebuit sa treaca peste 30 de ani, cind, Tom Sims, elev in clasa a VIII-a, construieste ca proiect la ora de atelier un "SkiBoard".
In anul 1965, Sherman Poppen inventeaza un "Snurfer". Fascinat de surfing, desi nu il incercase niciodata, Poppen priveste dealul inzapezit din spatele casei sale din Muskegon, Michigan si are o revelatie: "Sotia mea era insarcinata si m-a rugat sa fac ceva sa le scot pe cele doua fiice afara din casa. Cind am vazut dealul, m-am gindit: De ce nu?". Aducindu-si aminte de incercarile fiicei sale, Wendy, de a sta in picioare pe sanie, Poppen prinde doua schiuri intre ele cu suruburi si leaga o fringhie de virfuri pentru mentinerea echilibrului. Dupa citeva zile, toti copiii din vecini se rugau de domnul Poppen, voind sa se dea pe ceea ce doamna Poppen numise "Snurfer" - o combinatie intre cuvintele "snow" si "surf".
Sase luni mai tirziu, Poppen ofera licenta companiei "Brunswick" si, in urmatorii zece ani, peste un milion de bucati facute din plastic se vind in sectiunile sport ale lanturilor de magazine si in magazinele de jucarii.
Desi nu a fost decit o jucarie, Snurferul are citeva merite ce trebuie recunoscute. Sherman Poppen a organizat competitii care au deschis drumul spre ceea ce avea sa se intimple.

Burton Snowboards
Se pare ca Jake Burton Carpenter, fondatorul "Burton Snowboards", cea mai mare companie de snowboard din lume, isi aduce aminte ca prima aventura pe zapada a fost pe Snurfer, la fel si Dimitri Milovich, fondatorul "Winterstick Snowboards", Chris Sanders fondatorul "Avalanche Snowboards" - aceste firme fiind create pe la sfirsitul anilor a70 - inceputul anilor a80.

Snowboard-ul in Romania
A aparut la sfirsitul anilor a80 in doua zone din tara: la Sinaia si la Bilea Lac.
Exista voci care afirma ca, la Sibiu, au fost primii snowboarderi inainte de Sinaia (Andi Fazekas in 1985 Sibiu si Mortila Toma in 1987 Sinaia). Asa ca subiectul ramine deschis discutiei.

In anul 1987 dr. Calin Arimie a cumparat primul snowboard din fibra de plastic si cu legaturi formate din curele. Impreuna cu Mortila Zaharescu Toma au inceput sa coboare pe snowboard in Valea Dorului, Sinaia.
Dupa 1988, turistii straini care veneau sa invete sa schieze au adus si primele placi de snowboard cu ei. Cehii au venit cu VASA Dictator, englezii cu Burton si Crazy Banana, pe care monitorii de schi le-au achizitionat si au inceput sa practice acest nou sport. Primii monitori de schi care au practicat snowboard-ul au fost Dan Sirbu (Sinaia), Andi Mihai (Busteni), Dinu Stefanescu, Marius Centiu si Gabriela Muraru (Bucuresti).

In anii a90, in Poiana Brasov, au aparut citiva snowboarderi care au contribuit la dezvoltarea acestui sport in Romania. Dorin Pipos, Mihaela Sulica, Mihai Cotop, Silvia Demeter si Miklos Iulius au fost primii practicanti in Poiana Brasov care au obtinut rezultate foarte bune in urmatorii ani.
Cele mai bune rezultate obtinute in acest domeniu de catre sportivi romani au fost locul 11 in Cupa Mondiala si Locul 1 in Cupa Continentala la snowboardcross (Silvia Demeter) si locul 2 FIS Race si clasarea in primii 36 in Clasamentul Europa Cup (Mortila Zaharescu Toma).

Zece sfaturi albe
1. Verificati intotdeauna stratul de zapada si riscul de avalansa.

2. Purtati intotdeauna echipament de siguranta: sistem de localizare in avalansa (ARVA), sonda.

3. Nu plecati niciodata singur. Este bine sa fiti insotit de cineva.

4. Informati localnicii (instructori, ghizi, cabanieri etc.) despre traseul pe care urmeaza sa il efectuati.

5. Fiti intotdeauna pregatiti tehnic si fizic sa coboriti traseul pe care l-ati ales (nu va supraestimati).

6. Folositi o placa potrivita: cu pina la 20 cm mai scurta decit talia dumneavoastra (gama Freeride).

7. Purtati haine calduroase si impermeabile (polartec sau gore-tex).

8. Alegeti o traiectorie, astfel incit sa nu ajungeti pe o portiune plata. Uneori, este bine sa va lasati greutatea putin mai pe spate.

9. Faceti in asa fel incit in primii citiva metri sa atingeti o viteza care sa-i permita placii sa pluteasca deasupra zapezii si sa fie pe deplin manevrabila.

10. Daca va simtiti confortabil, nu va speriati si nu incetiniti inutil. Ca sa poti invata orice pe lumea asta, trebuie sa ai putin curaj. Curaj, nu inconstienta!


Fundamental
Snowboarding-ul poate avea loc oriunde poti sa schiezi, cu exceptia portiunilor plate. Nu sint folosite bete, din aceasta cauza este dificil sa traversezi portiuni fara inclinatii. Zapada mare este ideala. Majoritatea statiunilor de iarna au in prezent si portiuni special amenajate pentru snowboarding, cunoscute ca half-pipe sau snow-park. Un half-pipe este un sant lung, sapat in zapada si facut ca o teava taiata in jumatate de-a lungul lungimii. Un snow-park consta in pirtii usoare si medii presarate cu o varietate de hopuri, trambuline, saritori mai mari si alte lucruri pe care snowboarderii pot sa le foloseasca pentru a sari sau a face diverse scheme. Schemele variaza de la a merge cu spatele, numita si fakie, pina la sarituri care implica rasuciri si intoarceri spectaculoase. Spre deosebire de schiori, care isi muta greutatea de pe un schi pe altul, snowboarderii isi muta greutatea de pe calcii (heelside) pe degete, cit si spre un virf sau altul al snowboard-ului. Cind snowboarder-ul isi muta greutatea catre fata snowboard-ului, acesta se indreapta spre vale, iar cind isi muta greutatea spre spatele snowboard-ului, se indreapta spre deal sau incetineste.

Echipament
Snowboard-ul necesita o placa, legaturi si bocanci (booti), ca si imbracaminte adecvata pentru aceste conditii. Sint trei tipuri principale de snowboarduri: freestyle, carving si freeride (numit si freecarve sau all-mountain). Boardurile Freestyle sint cele mai scurte si cele mai late dintre snowboarduri, pentru a face virarea si executarea sariturilor cit mai usoara. Au un design in care ambele capete sint ridicate (ca virful unui schi), pentru a facilita mersul cu fata, cit si cu spatele. Boardurile carving sint mai lungi si mai rigide decit cele freestyle si sint directionale (au un design facut sa mearga predominant cu fata). Din cauza ca sint mai inguste la mijloc, fac virajele carve usor. Board-urile Carve se comporta bine si pe zapada tare sau gheata. Majoritatea boardurilor freeride sau all-mountain sint, de asemenea, directionale. Sint intre cele freestyle si cele carve in termeni de rigiditate, lungime si abilitatea de a face viraje, si sint bune intr-o mare varietate de conditii.

Lungimea snowboard-urilor variaza in conformitate cu inaltimea snowboarder-ului si tipul de snowboard pe care vrea sa il practice. Marimile placilor la un adult variaza de la 140 cm la 180 cm. Cele Freestyle sint mai scurte, pentru o mai buna manevrabilitate. Cele Freeride sint de lungime medie, iar cele carve sint si mai lungi, pentru a face fata vitezelor mari. Cele mai lungi sint cele de snowboard alpin, care ajung pina la 190 cm. Multiple legaturi sint folosite pentru a prinde bocancul (bootul) de snowboard, care includ fase de plastic care se prind peste sau versiuni step-in. Legaturile cu spatele putin mai inalt asigura o mai buna stabilitate in viraje. Cel mai bine pentru snowboard este sa va imbracati in straturi, cu ceva pe dedesubt care sa tina de caldura si sa indeparteze umiditatea (gen polartec) si pe deasupra ceva pentru vint si ploaie (gore-tex).

Competitii
Doua institutii internationale guverneaza competitia in snowboard. Federatia Internationala de Snowboard (ISF) a fost fondata in 1991. In 1994, Federatia Internationala de Ski (FIS), institutia care guverna competitiile internationale de schi, a recunoscut snowboard-ul ca disciplina sportiva si a inceput un tur de Cupa Mondiala, cel mai mare nivel de competitie pentru amatori. In 1995, organizatorii Jocurilor Olimpice de la Nagano au anuntat ca vor include si snowboarding-ul cu Slalomul Urias si Halfpipe.
Majoritatea competitiilor de snowboard includ si probe alpine si freestyle. Probele alpine sint foarte asemanatoare cu cele de schi: un competitor trebuie sa navigheze prin niste fanioane sau porti asezate pe o panta, iar competitorul cu cel mai rapid timp cistiga. Cursele sint pentru slalom; slalom urias; slalom supergigant, depinzind de cit de apropiate sint fanioanele intre ele.
Halfpipe-ul este cel mai popular concurs freestyle. Competitorii fac trickuri, care sint judecate dupa inaltime, aterizare, dificultate si alte criterii. Alte probe sint cele de boardercross sau slopestyle. Boardercross combina aspecte din probele de alpin si cele de freestyle. Grupuri de cite patru sau sase competitori pleaca in acelasi timp de la start si navigheaza intr-un slalom gigant, presarat cu viraje bruste, trambuline, snake-uri etc. Primii doi sau trei clasati avanseaza la runda urmatoare si un cistigator este declarat.
Slopestyle este asemanator cu halfpipeul, dar este facut intr-un snowpark.
Concursurile care nu sint sanctionate de catre ISF sau FIS, mai sint adesea de show, cum ar fi competitiile BigAir, iar adesea muzica este un ingredient foarte important. Campionatul Mondial de Snowboard Extrem, tinut anual in Veldez, Alaska, nu este un eveniment sanctionat de FIS sau ISF. Cu toate acestea, competitiile includ probe extreme in care concurentii trec prin locuri foarte inguste, sar de pe stinci foarte mari si merg pe teren foarte accidentat.


Istorie
Snowboard-ul a fost dezvoltat independent de catre trei americani: Tom Sims, Jake Burton Carpenter si Dimitrije Milovich. Tom Sims este adesea creditat pentru construirea primului snowboard in 1963, cind a modificat un skateboard pentru a aluneca pe zapada, o idee influentata in mare parte din cauza experientei sale in surfing. Jake Burton Carpenter a facut o jucarie pentru zapada care se numea Snurfer (o placa cu o fringhie la virf) la sfirsitul anilor 1960 si mai tirziu a realizat cum tehnologia din schiuri poate imbunatati snowboarding-ul. Dimitri Milovich, un surfer de pe Coasta de Est, s-a inspirat cind a alunecat pe zapada pe scarile unei cafenele si si-a bazat destinul snowboard-ului dupa cel al surf-ului.

Snowboard-ul a fost practicat intii de un mic grup de surferi, skateboarderi si de entuziasti ai muntilor. Trei factori au ajutat la popularizarea snowboard-ului in anii 1980. Intii, materialele si tehnologia imprumutata de la fabricarea schiurilor facea mersul cu snowboard-ul mai usor. De exemplu, fabricantii au adaugat margini metalice, facind astfel snowboard-ul mai subtire la mijloc, facilitind luarea virajelor. Al doilea, o revenire a skateboard-ului in anii 1980 a ajutat la popularizarea snowboardului, cind skateboarderii l-au luat ca alternativa pentru iarna. Al treilea a fost deschiderea pirtiilor de schi pentru snowboarderi. In 1983, mai putin de 10% din statiunile de schi din Statele Unite au acceptat snowboarderi pe pirtii, dar, in 1997, doar citeva o interziceau.
Primul eveniment de snowboard competitiv a fost un mic concurs in Leadville, Colorado, in 1981. In urmatorul an a fost sustinut primul Campionat National de Snowboard la Sucide Six, in Woodstock, Vermont. In 1985, Campionatele Mondiale de Snowboard au fost lansate, in Lake Tahoe, California; acum, FIS organizeaza campionate mondiale anual, iar ISF organizeaza un concurs, numit tot campionat mondial, tinut bianual.
In 1986, europenii au inceput sa organizeze evenimente regionale. Federatia Internationala de Snowboard a organizat primele Campionate Mondiale in 1993.


Text: Andrei MorTilA
Foto: IoniTA BArbu, Andrei MorTilA
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona