Punti peste secole - Sibiu si Luxemburg 2007
Articol




Doua capitale culturale europene in parteneriat

Un vot al Consiliului de Ministri ai Culturii din Uniunea Europeana (Decizia nr. 654/2004/ CE) a nominalizat Sibiul drept Capitala Culturala Europeana a anului 2007 in parteneriat cu Luxemburgul.

Semne ale timpului
Inca din epoca romana, zona Sibiului a fost sporadic locuita. Atestat documentar in 1191, Sibiul a fost intemeiat in secolul al XII-lea. Colonisti de origine germanica au venit din regiunile vestice ale Rinului, dezvoltindu-se, apoi, un burg transilvan. Orasul de pe malul Cibinului a fost insa atestat ca "civitas" in anul 1366, printre cele dintii localitati urbane din Ardeal, inscriindu-se in istorie ca unul dintre principalele centre medievale mestesugaresti si comerciale. In cetatea lui Hermann (Hermannstadt), au fost emise cele mai importante documente si statute ale tuturor breslelor din localitatile sasesti. De-a lungul secolelor, evenimente diverse si-au pus amprenta asupra orasului, concretizindu-se prin edificiile culturale si istorice, astfel incit centrul istoric poseda monumente arhitectonice unicat, ceea ce a determinat autoritatile orasului sa solicite, in 2006, inscrierea celor 80 de hectare de monumente pe lista patrimoniului mondial.

Ce au in comun cele doua capitale europene?
Faptul ca populatia germanica a fost cea care a colonizat Transilvania medievala si provenea din zona actualului Luxemburg a devenit un pretext istoric pentru reinvierea culturala a unei punti peste secole. De fapt, exista marturii ca sasii care au emigrat din Luxemburg au numit Sibiul de azi Hermannstadt, iar o locuinta in care, acum 800 de ani, a trait o familie saxona, venita din Luxemburg, se numeste si azi "Casa Luxemburg". In 2005, a fost restaurata cu sprijin financiar venit de la Marele Ducat. Regele Andrei al II-lea al Ungariei le-a acordat in 1224 diploma Andreaum sau Bula de Aur. Au urmat, de-a lungul secolelor, evenimente istorice si culturale intr-un fel asemanatoare in dezvoltarea europeana, autoritatile luxemburgheze, regasindu-le, in parte, la Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale din Dumbrava Sibiului. De aici, recunoasterea dimensiunii cuprinderii culturale europene, numind acest muzeu al satului de talie europeana, luxemburghezii, la origine tarani, cautind in elementele de valoare in domeniul tehnicii agrare, inca functionale in acest muzeu, sisteme stravechi comune.

De ce Sibiul si Luxemburgul, impreuna?
"Exista un coeficient de europenitate ce trebuie demonstrat la nivelul semnelor identitare si patrimoniale", afirma directorul general al Complexului Muzeal "Astra", Corneliu Bucur, argumentind cu descoperirile facute de un cercetator luxemburghez in heraldica istorica. In cele citeva luni in care a cercetat arhivele, s-a constatat contributia Luxemburgului la colonizarea unui teritoriu din sudul Transilvaniei, lasind amprente si in denominarea unor localitati (Medias, Rupea), dar si in transmiterea unui grai aproape identic. Colonistii au adus cu ei modelele tehnice si economice ale zonei occidentale in plina revolutie tehnica din secolele al XIII-lea si al XIV-lea.

Argumente pentru o capitala culturala europeana

Casa artelor
Martora a istoriei seculare sasesti din Transilvania, in Sibiu a supravietuit cea mai veche casa de breasla, situata pe latura de nord a Pietei Mici. A fost atestata documentar in 1370 in matricolele bisericii parohiale sub denumirea de Hala Macelarilor. Monument istoric, este una dintre cele mai interesante cladiri, intruchipind tipul halei comerciale medievale. "Existenta breslelor dateaza din 1376. Fiecare avea un sediu sau o casa unde se pastrau documentele si se organizau festivitatile breslei", ne spune Camelia Stefan, muzeograf la Complexul National Muzeal Astra. Hala Macelarilor, destinata intilnirilor in sala de la etaj, a servit pina in1765 si ca depozit de grine, iar, dupa aceea, ca sala de spectacole pentru actorii unei trupe de teatru. Numele de Casa Artelor i-a fost atribuit o data cu intrarea cladirii in posesia Muzeului Brukenthal, spre sfirsitul secolului XX, cind parterul a devenit spatiu pentru depozite de arta contemporana, iar, sala mare, spatiu expozitional si de manifestari culturale si artistice. In 2002 trece in administrarea Muzeului Astra, iar Ministerul Culturii si Cultelor, cu sprijin BERD, o restaureaza, devenind, apoi, sediul Muzeului de Etnografie Saseasca, o data cu deschiderea oficiala la 17 octombrie 2006.
Cetatea in sarbatoare
2007 - un an de evenimente, festivaluri, miscare, gest si experiment sub titlul Emotion in Motion. O parte vie a spectacolului ce se va derula pe strazile si in pietele orasului, in scenografia fabuloasa a cetatilor din imprejurimi sau pe lacurile de la Ocna Sibiului. Strazile vor deveni scena cu spectacole internationale la care s-au inscris cu proiecte artistice diferite tari europene inca de la 1 ianuarie 2007. Participarea Italiei, de pilda, are programe cu evenimente stradale, demonstratii ale Minuitorilor de steaguri, dar si spectacole Scala di Milano si Faber Theater, inscrise in Festivalul International de Teatru. Dintre evenimentele anului amintim Festivalul Literaturii, A Treia Intrunire Ecumenica a Conferintei Bisericilor Europene, deschiderea Centrului Cultural al Romilor. Va invitam la Sibiu, stimati turisti de pretutindeni, pentru a vedea cum Luxemburgul si Marea Regiune sint partenerii Sibiului in aventura culturala a anului 2007, intr-un contact Est-Vest, prilej pentru organizarea unei expozitii despre evolutia ideii europene, gazduite de Sala Multifunctionala Europa.

TEXT: Elisabeta Iosif
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona