Cum s-a nascut proiectul Sibiu Capitala Culturala Europeana 2007
Articol

Primii pasi spre titlul de capitala culturala europeana au fost facuti in anul 2004, cind am acceptat invitatia colegilor luxemburghezi de a ne prezenta candidatura. Desi, la acea data, Romania nu era membra a Uniunii Europene, Sibiul a fost invitat sa candideze alaturi de Luxemburg si au prezentat, cot la cot, doua programe separate, dar care se completau unul pe celalalt. Juriul nu a avut de departajat intre doua rivale, ci doar de analizat valoarea programelor culturale si a votat cu unanimitate la data de 27 mai 2004, ca Sibiul si Luxemburgul sa fie capitale ale culturii europene. De atunci, am concentrat toate eforturile noastre sa punem la punct infrastructura urbana si sa pregatim orasul asa cum se cuvine pentru marele eveniment, impreuna cu un program de manifestari culturale de exceptie.

Ce inseamna pentru dumneavoastra conceptul de capitala culturala europeana? Expuneti, va rog, potentialul turistic al zonei Sibiului.
Conceptul de capitala culturala europeana aduce Sibiului oportunitatea de a atrage o vizibilitate mai mare, pe plan national, dar, mai ales, pe plan european. Este sansa orasului nostru de a se face cunoscut prin cultura sa. Conceptul de capitala culturala europeana inseamna, la un nivel mai pragmatic, posibilitatea de crestere a potentialului turistic al Sibiului si imprejurimilor. Aceasta se poate realiza prin atragerea unui numar cit mai mare de vizitatori care doresc sa participe la evenimentele culturale ale anului 2007.
Sibiul beneficiaza de toate atuurile necesare pentru a atrage turistii: un centru istoric foarte valoros si recent restaurat, muzee, institutii de cultura si zone de agrement, iar in zona inconjuratoare statiuni montane, cetati fortificate si un peisaj natural fermecator.
Acum citiva ani, reabilitarea intregului centru istoric al Sibiului parea o utopie. Ce v-a determinat sa credeti cu obstinatie in acest vis?
Centrul istoric avea, intr-adevar, nevoie de investitii majore, dat fiind ca nu au mai fost efectuate lucrari de reabilitare de mult timp. Avem un centru vechi cu o deosebita valoare istorica si arhitectonica, un adevarat documentar viu despre evolutia orasului de-a lungul a opt secole de istorie, un centru cu un farmec deosebit care poate atrage un numar mare de turisti. Acestea sint motive foarte bune pentru a lansa un program de anvergura, de reabilitare, mai ales ca, in centru, nu au mai fost facute de zeci de ani decit interventii minore si izolate. Programul de reabilitare a inclus atit refacerea celor trei piete centrale ale orasului - Piata Mare, Piata Mica si Piata Huet - cit si a unei serii de strazi din centrul istoric unde au fost refacute toate retelele de utilitati si, apoi, pavajul. De asemenea, cu sprijinul Ministerului Culturii au fost refacute fatadele si acoperisurile unor cladiri din pietele centrale, case cu valoare de monument istoric.

Pragmatic, orice vis implinit, asa cum se prezinta Sibiul astazi, are nevoie
de puternice si responsabile investitii.
De unde au provenit si care este valoarea lor totala?
Succesul acestui program a presupus implicarea mai multor parteneri: Asociatia Sibiu CCE 2007, Primaria Municipiului Sibiu si Guvernul Romaniei, in principal prin intermediul Ministerului Culturii. Programul Sibiu 2007 este cel mai important proiect cultural organizat in Romania, iar pregatirea lui a insemnat un efort financiar considerabil. Pentru programul cultural, costurile estimate pina acum se ridica la 10,5 milioane de euro, dintre care 4,8 milioane sint acoperite de Primaria Sibiu, 5,2 milioane reprezinta contributia Guvernului Romaniei, iar o jumatate de milion de euro vin din partea consiliului judetean. Este posibil ca, de fapt, costurile sa fie chiar ceva mai mari.
Pregatirea orasului pentru un astfel de eveniment a fost o mare provocare, dar a meritat, pentru ca investitiile facute vor ramine si dupa anul 2007. In cadrul programului de modernizare au fost reabilitate 40 de strazi si artere principale, pietele publice din centru. Cladiri de o importanta istorica inestimabila au fost restaurate si a fost refacut intregul iluminat public din centrul istoric. Pregatirile au inceput inca din anul 2004. De atunci au fost investite peste 100 de milioane de euro in lucrari de infrastructura. Aceste investitii au fost suportate in intregime de municipalitate si acest lucru a fost posibil, deoarece in ultimii sase ani bugetul local a crescut de zece ori. Guvernul Romaniei a decis sa contribuie cu peste 20 de milioane de euro pentru reabilitarea si modernizarea Aeroportului International Sibiu (proiect in valoare de peste 60 de milioane de euro), restul fiind suportat de autoritatile locale. De curind, programul a reusit sa atraga noi parteneri puternici, cum ar fi Banca Comerciala Romana, Automobile Bavaria, Scandia Romana, Atlassib si Ambient.

Care sint facilitatile oferite de Sibiu investitorilor din turism. Ce programe aveti pentru incurajarea unor astfel de investitii structurale?
Principalul atu pe care Sibiul il are in prezentarea sa in fata potentialilor investitori in turism este tocmai noua imagine a Sibiului, care reprezinta o atractie enorma pentru turisti, cit si climatul economic foarte bun.
Cum a afectat si cum va afecta desemnarea programului Sibiu - Capitala Culturala Europeana destinul economic al urbei?
Pregatirea orasului ne-a costat mult pentru ca avem de modernizat infrastructura. Daca analizam putin cifrele, vedem ca 90% din fondurile investite in ultimii patru ani au fost in infrastructura urbana si culturala, iar aceste lucruri ramin in timp si contribuie la cresterea calitatii vietii.
Titlul de Capitala Culturala va aduce beneficii pe termen lung atit Sibiului, cit si Romaniei. In primul rind, va aduce Sibiului o vizibilitate crescuta pe plan international, pentru turisti si pentru investitori. Sibiul are deja faima unei locatii economice bune, mai ales datorita Zonei Industriale Vest, care este o zona economica pe care o dezvoltam cu succes din anul 2003. De asemenea, din acest an vom atrage un numar mare de turisti, in special pe cei interesati de turismul cultural, iar, datorita acestora, notorietatea noastra la nivel international va creste si ea. Implicit, numarul de turisti ce vor veni in urmatorii ani va fi tot mai mare.

Care este strategia de dezvoltare
a turismului cultural pe termen mediu
si lung?
Conceptul turistic de baza se va indrepta spre: promovarea experientelor turistice de o inalta calitate, care respecta mediul inconjurator in Sibiu si regiunile din jur, spre asigurarea unui sejur placut pentru turisti. Oaspetii nostri trebuie sa fie satisfacuti pe timpul sederii lor aici si sa fie atit de multumiti de experienta pe care au trait-o incit sa fie dispusi sa povesteasca si altor persoane despre noi si sa revina in oras. Avem intentia de a integra industria turistica intr-un concept mai larg si sa il conectam la o retea de servicii regionale care opereaza la standarde inalte. In parteneriat cu firmele din domeniu avem planificata o intensificare a marketingului in domeniul turismului. In acest sens, activitatile orasului Sibiu includ: promovarea centrului istoric al orasului, facilitarea accesului spre locurile de interes turistic si monumentele din regiune, promovarea si reintegrarea pe piata turistica a statiunii montane Paltinis (situata in imediata vecinatate a orasului), legaturi catre Ocna Sibiului si Bilea, planificarea si organizarea evenimentelor locale, regionale, interregionale, nationale si internationale, dezvoltarea unei industrii gastronomice si hoteliere de o inalta calitate completata de un calendar atractiv cu evenimente culturale si artistice.

Publicatia britanica "The Guardian" a plasat Sibiul pe locul 9 in topul celor mai atragatoare locatii turistice in 2007. Care credeti ca sint argumentele acestei alegeri? Doriti sa imbunatatiti aceasta performanta?
Pentru Sibiu este o recunoastere a ceea ce are mai atractiv, adica a frumusetii centrului istoric si a valorii programului cultural pregatit pentru anul 2007. Ne bucuram ca publicatia britanica atrage atentia cititorilor din acea parte a Europei asupra Sibiului, care merita o calatorie chiar si din celalalt capat al continentului.
Argumentele si aprecierile topului sint cu atit mai valoroase cu cit, stim cu totii, presa britanica nu a avut prea multe cuvinte de lauda despre tara noastra insa nu vedem acest lucru ca pe o competitie sau o performanta pe care trebuie sa ne chinuim sa o depasim. Noi ne facem treaba si, in mod sigur, Sibiul va fi tot mai atractiv.

Care este numarul estimat al turistilor care vor trece pragul Sibiului in acest an? Are orasul resurse hoteliere pentru a-i primi in conditii foarte bune?
Pot fi facute doar estimari. Expertii in acest domeniu au apreciat ca Sibiul va primi aproximativ 800.000 de turisti pe parcusul anului 2007. In prezent, Sibiul are aproximativ 2.200 de locuri de cazare in hoteluri, moteluri si pensiuni, dar acest numar este pe cale sa se dubleze. In prezent se construiesc cinci noi hoteluri.

Despre romani se spune ca sint ospitalieri. Cit conteaza acest tip de mentalitate in contextul unui aflux crescut de turisti?
Sibienii au reactionat foarte bine la vestea ca vom fi capitala culturala europeana. Au un entuziasm deosebit pentru evenimentele din acest an si sint bucurosi si mindri ca orasul lor atrage un numar atit de mare de turisti. Sint sigur ca sibienii vor confirma traditia ospitalitatii, asa ca-i asteptam cu drag pe vizitatorii care vor dori sa ni se alature in sarbatoarea culturii.

Cit de profitabil este turismul cultural? La cit estimati cistigurile financiare ale anului 2007 pentru municipalitate?
Nu pot fi facute calcule de acest gen. In primul rind unele cistiguri sint vizibile de acum - de exemplu, investitii de zeci de milioane de euro pe care le-am atras la Sibiu (in modernizarea aeroportului sau in functie de construirea unor hoteluri). Alte cistiguri se vor face simtite in anii urmatori - in numarul mai mare de vizitatori.

Este Sibiul, in calitate de capitala culturala europeana, integrat in vreun program national de dezvoltare turistica?
Programul Sibiu 2007 a fost declarat de catre Guvern ca prioritate nationala si, daca nu ma insel, ANT a inclus Sibiul in stategia sa de promovare a turismului in Romania.

Cum caracterizati conceptul de unitate in diversitate pe care se fundamenteaza Europa culturala. Ce are de oferit Sibiul in acest sens? Sint sibienii unitatea in diversitate a unei Romanii profund europene?
Sibiul este, intr-adevar, un exemplu de unitate in diversitate. De-a lungul a opt secole romanii au trait in intelegere cu germanii, maghiarii si alte comunitati, fiecare comunitate punindu-si amprenta proprie asupra dezvoltarii orasului. Sibiul poate aduce in fata Europei un exemplu al modului in care mai multe culturi pot trai laolalta fara a se da la o parte una pe cealalta, fara a se agresa, fara a se anihila, ba, dimpotriva, influentindu-se sau valorizindu-se.

Cum vedeti Sibiul peste zece ani?
Directia spre care a pornit Sibiul este una foarte buna. Orasul se va dezvolta si mai mult pe plan economic, cultural si turistic, va fi un oras cu o calitate a vietii cu mult imbunatatita, in care locuitorii se vor simti bine, si pe care vizitatorii il vor gasi foarte atractiv.

Interviu realizat de Florian Vladacenco
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona