Sibiu - povestea orasului
Articol














Sibiu. Locul in care fiecare coltisor scrie o pagina de istorie, iar fiecare cladire are povestea ei. O poveste pierduta in timp si totusi pastrata de anumite conjuncturi favorabile, dar si de constructiile solide menite sa infrunte secolele.

Pasind in Centrul Vechi al Sibiului, ramii cufundat in legenda. Inconjurata de cladiri ce se contopesc, parca, am ramas uimita de unitatea ansamblului arhitectural, in ciuda caselor aflate la inaltimi diferite de maximum trei niveluri. Ferestrele sint arcuite sau patrate, unele au obloane si sint infrumusetate cu diferite decoratiuni. Fiecare cladire este unica in felul ei atit prin arhitectura, cit si prin valoarea istorica.
Ma aflu in Piata Mare a Sibiului. Fost centru al vechii cetati, cu o suprafata considerabila, de aproximativ 143 metri lungime si 93 metri latime, pavata modern, impodobita cu doua fintini cu totul si cu totul diferite: una incarcata de semnificatie istorica (intr-o fintina asemanatoare erau inchisi pe vremuri datornicii) si alta aflata sub semnul modernitatii, dar care se incadreaza perfect in atmosfera pietei prin simplitate si inedit: apa tisneste, pur si simplu din pamint.
Aceste locuri frumos renovate, concurente ale celebrelor piete occidentale, ma indeamna sa ma intorc sistematic la originea lor. Aflu ca Piata Mare dateaza din 1411, atunci cind localnicii isi tirguiau aici produsele, folosind cea mai veche metoda: trocul. Atmosfera medievala domina chiar daca influentele stilisticii arhitecturale ( gotice, baroce, art nouveau) si-au pus amprenta in diferite perioade de timp.
Amplasarea lor, traseul stradutelor, scarile si podurile centrului vechi sint practic, cele care au facut istoria. Fara ele oricare dintre cele trei vestite piete ale vechiului Sibiu ar fi pierdute de semnificatii.
Ferestrele din acoperisuri, denumite si "ochii orasului", sint caracteristice zonei Sibiului. Cladirile sint vesele. Probabil datorita diferitelor culori pastelate cu care sint imbracate. Le privesc pe fiecare in parte si fiecare cladire ma priveste, la rindul ei, prin "ochii orasului" din acoperisuri.
Centrul vechi al Sibiului pastreaza si valorile anterioare. Nimic nu s-a pierdut, totul s-a transformat. Curtile interioare sint considerate tot un element specific Sibiului. Ele s-au constituit in timp prin unirea celor doua rinduri de case ce inconjurau, de obicei, pietele si care strajuiau fortificatiile.
Muzeul Palatului Brukenthal este primul muzeu deschis pe actualul teritoriu al Romaniei la data de 25 februarie 1817.
Printre cladirile din Piata Mare se distinge, ca importanta, Palatul Brukenthal. Construit in stil baroc, undeva intre anii 1778 si 1788, palatul a fost resedinta oficiala a baronului Samuel von Brukhental. Aici sint pastrate in original elemente ale palatului din acea vreme, precum si interioarele saloanelor care alcatuiesc cladirea. Chiar linga Palatul Bruckenthal se afla Casa Albastra ce dateaza din secolul al XV-lea si care, din 1819, poarta aceasta denumire.
Stema orasului Sibiu poate fi intilnita la tot pasul pe cladiri, pe vitraliile acestora ori pe poduri.
Latura sudica a pietei include Casa Generalilor, inca din a doua jumatate a secolului al XV-lea, aici fiind intre anii 1784 si 1904 sediul comandantului general al trupelor austriece din Transilvania.
O dovada a imbinarilor stilistice specifice diferitelor perioade de timp am gasit in Casa Hecht, cladire ce functiona, in 1456, ca monetarie . Pe un fundal medieval, casa prezinta influente gotice si renascentiste.
Printre cladirile semnificative ale acestei piete se mai numara: Casa Haller, care pastreaza elemente originale, Casa Lutsch si Casa Weidner Reusner Czekelius. Linga primaria recent renovata si pregatita pentru aceasta sarbatoare a culturii europene se inalta semet pe latura nordica a pietei, Biserica Romano-Catolica.
Inconjurata de aceste cladiri, Piata Mare constituie un loc important in sine, un loc devenit istorie alaturi de celelalte doua piete: Piata Mica si Piata Huet.
Trecerea dintr-un loc in altul, dintr-o piata in alta se realiza pe sub arcade sau peste poduri. O astfel de trecere boltita am gasit intre Piata Mare si Piata Mica: Turnul Sfatului. Acesta dateaza din timpul construirii celei de-a doua centuri de fortificatie a orasului (dintre cele trei centuri), constructie care, in perioadastilului gotic, avea acoperisul strajuit la colturi cu patru turnulete. Grosimea zidurilor este de aproximativ 50 de centimetri, iar ingustele deschideri ale fatadelor salvau intune ricul creind o lumina semiobscura. M-au impresionat scarile inguste, in forma de spirala, aflate la intrarea in turn amintesc si ele de influentele gotice, dar cel mai mult am admirat panorama oferita de ultimul etaj al turnului. De aici poate fi cuprins centrul vechi al Sibiului. Foarte aproape si la inaltimi similare se afla turnul multicolor al Bisericii Evanghelice, vestit si el pentru panorama oferita.
Trecind pe sub "cupola" turnului, am ajuns in Piata Mica.
In Evul Mediu, Piata Mica era destinata vinzarii produselor mestesugaresti. De altfel, cladirile de aici difera de cele din Piata Mare, avind arcade semicirculare deschise spre piata si locuri unde mestesugarii isi expuneau marfa spre vinzare. In aceasta piata se distinge Casa Artelor, datata de la 1370. In prezent adaposteste Muzeul de Etnografie Saseasca "Emil Sigerus". Constructia ce are la parter opt arcade si 11 incaperi boltite semicilindric, destinate in vechime comertului. Cladirile de pe partea nordica a pietei sint construite de-a lungul celei de-a doua centuri de fortificatie a centrului vechi.
Piata Mica, la numarul 26, gazduieste si Muzeul Farmaciei. Situat intr-o cladire veche de aproape cinci secole, cu influente gotice si renascentiste, muzeul ofera detalii cu privire la modul in care erau expuse produse si medicamentele odinioara. Muzeul prezinta peste 6.600 de piese farmaceutice, strinse de-a lungul timpului din surse diferite. Cu aceasta ocazie, am aflat ca promotorul homeopatiei in Romania este Samuel von Hahnemann, cel care a fost si secretarul baronului de Brukenthal.
Elementele de noutate si inovatia la care a fost deschis Sibiul in perioada medievala a facut posibila infiintarea unui muzeu cu totul si cu totul special, unic si la ora actuala in Romania. Aflat tot in Piata Mica, Muzeul de Etnografie Universala "Franz Binder" adaposteste elemente etnografice de provenienta extraeuropeana, elemente cuprinse in expozitia "Din cultura si arta popoarelor lumii". Aici se evidentiaza "colectia exotica", dar cel mai mult impresioneaza mumia egipteana, donata in 1907 de consulul Hermann von Hannenheim.
Mergind spre Podul Minciunilor, am vazut cea mai reprezentativa cladire pentru ceea ce insemna evenimentul cultural al anului, de importanta europeana, Casa Luxemburg. Cu o istorie indelungata, mergind pina la ocuparea acestor locuri de catre populatii germanice, venite de pe actualul teritoriu al Luxemburgului, Sibiul a preluat din stilistica, obiceiurile si cultura sasilor. In acea perioada, Sibiul era numit Hermannstadt, dupa numele unui "princeps loci", foarte bogat din aceasta zona. Relatiile cu Luxemburgul au fost reluate in anul 2000, atunci cind s-a pus problema restaurarii cladirii cu acelasi nume. La inaugurare, in 2004, dupa patru ani de lucrari, a fost prezenta ducesa Maria Teresa de Luxemburg si Majestatea Sa Regala, ducele Henri. Tot de aici, a fost luata hotarirea de a numi simultan Sibiul si Luxemburgul, capitale culturale europene.
Ma pregatesc sa trec podul care face legatura dintre Piata Mica si Piata Huet, ocazie cu care voi putea admira si Casa Luxemburg. Insa, asa cum deja m-am obisnuit si acesta are o semnificatie istorica. Numit Podul Minciunilor, a fost construit in 1859, fiind primul pod din fier forjat din Romania. Regional, Podul Minciunilor desparte, odata cu Pasajul Scarilor, Orasul de Jos de Orasul de Sus.
In Piata Huet sint intimpinata de Turnul Scarilor, constructie prevazuta cu un singur nivel, ce dateaza din secolul al XIII-lea. Inaintez spre centrul pietei dominat de maretia constructiilor laterale: Liceul Brukenthal si Biserica Evanghelica. Liceul, reconstruit pe ruinele primei scoli infiintate in Romania, dateaza din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea. Biserica Evanghelica are cel mai inalt turn din Transilvania care masoara 73,34 m.
In Piata Huet influentele gotice tind sa se impuna. Biserica Evanghelica mi se dezvaluie in imensitatea ei, cu fiecare pas pe care il fac. Interiorul sumbru, spatiile pe verticala, stilpii inalti, boltile, simplitatea mobilierului sint elemente care definesc influentele gotice. Impozanta si severa, datorita acestui stil in care este construita, biserica isi ascunde "corzile sensibile" ale orgii in interior.
Pornind de la aceasta maretie spirituala, la doar doua minute de mers din Piata Huet pe Strada Mitropoliei, gasesc Catedrala Ortodoxa, datata 1902-1904, cu hramul "Sfinta Treime". Ideea construirii catedralei a luat fiinta cu jumatate de secol inaintea plamadirii ei. Initiatorul constructiei a fost mitropolitul Andrei Saguna, cel care isi dorea o catedrala "spre marirea lui Dumnezeu si spre binele vostru", dupa cum se adresa credinciosilor. Materializarea acestei dorinte a avut loc in timpul mitropolitului Ioan Metianu.
Din Piata Mare in Piata Mica si, apoi, in Piata Huet, din Piata Huet pe Strada Mitropoliei sau pe oricare alta strada, apartinind vechii cetati, amprentele istorice, arhitecturale si spirituale se simt din toate partile. Pe Strada Mitropoliei, pasii ma poarta chiar spre Muzeul de Istorie. Cladirea se dovedeste a fi "cel mai mare ansamblu gotic civil din Romania" ce dateaza de la sfirsitul secolului al XV-lea. Desi muzeul si-a deschis portile din 1984, aici pot fi gasite colectii de o valoare istorica impresionanta: numismatica (60.000 monede antice si medievale), arheologie (39.000 piese la care se adauga 82.000 de fragmente rezultate din sapaturi arheologice); arta decorativa si obiecte de breasla (14.000); arme (1.900 piese); grafica documentara (33.000 piese).
In cetate au rezistat timpului in jur de zece turnuri si trei ziduri de fortificatie.
In secolul al XVI-lea, Nicolaus Olahus scria: "Orasul este si foarte bine instarit pe linga ziduri care sint late si solide cu turnuri dese si cu sant de apa lat si adinc ce il inconjoara din toate partile afara de rasarit.
Iar, pe dinafara, este inchis de jur- imprejur din toate partile orasului de iazuri foarte late si adinci...".
Din aceasta fortificatie descrisa in timpul secolului al XVI-lea, o parte mai poate fi vazuta si astazi. Trecind pe sub Podul Minciunilor, isi croieste drum de-a lungul zidurilor ce incadreaza Biserica Evanghelica, Pasajul Scarilor. Constructia dateaza din secolul al XIII-lea si se termina in aripa de sud cu Turnul Scarilor.
Zidurile cetatii datate din secolele XIV-XV sint pastrate cel mai bine in partea sud-estica, mai exact de-a lungul Strazii Cetatii si bulevardului Coposu. Aici pot fi gasite si cele mai rezistente turnuri ale cetatii: Turnul Archebuzierilor, Turnul Dulgherilor si Turnul Olarilor. Acestea sint construite cam in aceeasi perioada din secolul al XV-lea, prezentind intre ele un zid de legatura recent construit, in amintirea celui trecut.
De inaltimi si forme diferite, cu acoperisuri piramidale si cu nelipsitele metereze, turnurile cetatii erau construite in scop defensiv, volumetria lor iesind de cele mai multe ori in afara zidului in care erau integrati. Cu timpul, utilitatea turnurilor a capatat si alte destinatii: Turnul Sfatului a deservit primaria, iar Turnul Gros a fost locul in care s-a infiintat primul teatru din Sibiu.
Orice strada as strabate, orice drumeag sau culoar, ma intorc de unde am plecat si ajung la urmatoarea concluzie: in Sibiu istoria dicteaza valoarea. Iar valoarea a inceput sa fie descoperita, constientizata si promovata printr-o puternica implicare culturala a statului. Autoritatile din Sibiu au renovat, au reabilitat si urmaresc in continuare protejarea centrului istoric al Sibiului. In Piata Mare, traficul rutier este interzis, iar Piata Mica este o zona semipietonala. Prin urmare, se asteapta ca la incheierea acestui an aflat sub semnul valorii cultural-istorice, Sibiul sa ramina in rindul elitelor culturale europene si sa fie recunoscut ca atare.

TEXT: Florentina Cretu; FOTO: Florian Vladacenco, Sorin Cioponea
InfoUtil
Posibilitati de cazare in Sibiu

Hotel Emigrantul**

Adresa: Calea Cisnadiei NR. 8;
Capacitate de cazare: 15 camere cuprinzind 33 de locuri;
Preturi:
l 45 RON noapte/persoana;
Localizare: hotelul se
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona