Festivalul InternaTional "George Enescu"
Articol





Ioan Holender, directorul Operei din Viena, vorbind despre editia din 2007 a festivalului, organizata de o Romanie membra cu drepturi depline a familiei europene a declarat: "Am incercat sa aducem in cadrul festivalului muzicienii de azi si de miine, iar timp de 23 de zile in jurul sau vor gravita discutiile si admiratia spectatorilor pentru ca, de la o editie la alta, numarul invitatilor cu reputatie a crescut, iar concertele-eveniment vor atrage invidia multor organizatori de festivaluri din lume".

George Enescu un geniul muzical al epocii sale
Geniul, din perspectiva distinctiei lui George Enescu, reprezinta o categorie romantica, reflectind inconstient actul genezei lumii. Cel mai mare compozitor roman al tuturor timpurilor, George Enescu, a ramas parte integranta ale unei evolutii umanitatii.
Fondator al scolii muzicale romanesti moderne, George Enescu este unul dintre gigantii muzicii din secolului XX, victima inexplicabila a unei intolerabile neglijente. Enescu a fost un fenomen - legendarul Pablo Casals il caracteriza drept "cel mai uimitor muzician de la Mozart incoace" - si, mai presus de orice, un mare compozitor. Sublinierea este necesara intrucit - victima a propriului sau talent universal - Enescu a ramas in memoria Americii si Marii Britanii drept un mare dirijor (la New York era considerat succesorul lui Toscanini), iar in memoria Europei drept unul dintre cei mai mari violonisti ai secolului. Pe plan international insa el continua sa straluceasca dincolo de eternitate, iar recenta aparitie a numelui sau pe o colectie de compact-discuri intitulata "BBC Legends" spune totul in aceasta privinta.
De la sfirsitul secolului XIX, dateaza primele sale compozitii: patru simfonii de scoala, citeva lucrari de muzica de camera, dar, mai ales, Poema Romana, interpretata in prima auditie in anul 1898. Succesul a fost imediat si rasunator.
Enescu era prezent la toate evenimentele din Europa si America, in toate marile insitutii de profil si numit, rind pe rind, membru al academiilor si societatilor culturale ale lumii.
George Enescu este una dintre personalitatile marcante ale secolului XX. Cu prilejul comemorarii a 50 de ani de la moartea compozitorului, UNESCO a declarat anul 2005 Anul Enescu. Geniul sau reuneste calitatile unui mare compozitor, violonist de exceptie, pianist foarte apreciat, umanist veritabil, despre care celebrul Sir Yehudi Menuhin spunea: "Ramine pentru mine personalitatea cea mai speciala, muzicianul cel mai valoros si cu influenta cea mai hotaritoare. Geniul lui Enescu a fost innascut si consolidat prin munca de fiecare zi".
Nu de mult, Kurt Masur a afirmat, intr-un scurt interviu, ca timpul descoperirii lui Enescu ne sta inca in fata. Merita sa fie numit in acelasi rind cu Sostakovici, Strawinsky, Prokofiev sau Janacek. In acest sens, festivalul urmareste si scopul de a contribui la o renastere a lui George Enescu in Germania.
Compozitor, violonist, pianist, dirijor, membru al Academiei Romane, George Enescu este pentru noi, romanii, cum afirma presedintele Academiei Romane, Eugen Simion, un punct de referinta, o emblema a spiritului romanesc, un produs al armoniei, un spirit stabilizator, permisiv si, in acelasi timp, iradiant. "Enescu a ales ca instrument de lucru masura si echilibrul. Nu este nici traditionalist, nici modernist. El priveste lumea de la un etaj superior; e calm si cu o anumita resemnare, pentru ca stie ca muzica este facuta sa-l impace pe om cu lumea". Marturisea ca ii place compozitia, "caci e nesfirsitul, vesnicul nou, viitorul, asteptatul simtamintelor necunoscute si, in sfirsit, sentimentul ca ai fixat impalpabilul". Pentru Enescu, in calitate de "muzician care vrea sa impace lumea, nu s-o dezbine" cuvintele de ordine au fost "autodisciplina si cumpatarea", fiindca "pentru a lucra continuu trebuie sa fii modest si autocritic la extrem". Pentru aceasta, "greutatea este fuzionarea ritmurilor, sudoarea momentelor, modularea accentelor, sa n-aiba aerul ca au fost planuite cu sfortare si cazna, melodia sa curga neted, ca unda in albie".
George Enescu, patriotul roman, reprezinta, in acelasi timp, europeanul si universalistul prin excelenta. A reusit sa integreze, prin genialitatea enciclopedistului si a spiritului superior, creatia talentului folcloric romanesc, sintetizat de profunzimea evolutiei poporului roman vreme de peste 2.000 de ani. Logosul arunca o lumina vie asupra sentimentelor, descriindu-le, precizindu-le in chip plastic. Gratie cuvintului, gindirea se poate formula. Muzica lui Enescu insa se revarsa in adincimile sufletului uman si patrunde misterioasa in tainele simtirii. Vizionarismul sau, diversitatea surselor si a ideilor componistice, tratate intr-o maniera unitara, fac din George Enescu un adevarat autor de sinteza. Actualitatea muzicii sale este evidentiata si de influenta pe care a avut-o asupra generatiilor care i-au urmat, el fixind bazele excelentei in muzica. Ulterior, compozitorii romani au conceput diferit realitatea sonora a epocii, s-au plasat astfel in orizontul ei si s-au vazut integrati intr-o conjunctura internationala de marca.
Genialitatea enesciana este expresia cea mai inaltatoare a descatusarii prin arta.

O viata dedicata muzicii
Poema Romana si cele doua rapsodii romane sint lucrari de notorietate ale lui George Enescu. Primele trei simfonii sint operele de maturitate ale compozitorului. Intre anii 1921 si 1931, lucreaza la opera Oedip, pornind de la subiectul tragediei eponime. Rezultatul a fost o monumentala creatie dramatica si muzicala.
In ultimii ani ai vietii, a compus Cvartetul de coarde nr. 2, Simfonia de Camera pentru 12 instrumente soliste si a desavirsit Poemul simfonic Vox Maris pentru soprana, tenor, cor si orchestra, schitat inca din 1929.

Istoricul festivalului
Festivalul International "George Enescu" si-a deschis portile in 1958, la trei ani dupa moartea maestrului, devenind astfel evenimentul muzical prin excelenta al romanilor. Din motive financiare, prestigioasa manifestare s-a tinut, la inceput, din doi in doi ani. De-a lungul timpului, Ateneul Roman si Sala Radio au fost martori ai unor interpretari de exceptie ale Filarmonicii din Viena, dirijate de Herbert von Karajan, Filarmonicii din Stackholm, dirijate de Sergiu Celibidache, Filarmonicii din Londra, dirijate de Sir John Barbirolli si ai altor nume intrate in legenda. Alte personalitati marcante ale miscarii muzicale mondiale participante la festivalul bucurestean au fost: Joseph Palnciek, Claudio Arrau, Arthur Rubinstein, Davis Oistrah, Kurt Masur, Boris Berezovski, Antonio Menses, Jose Van Dam.
Odata reabilitat pe scena marilor valori mondiale, concursul a devenit principala atractie din cadrul festivalului, asigurindu-si viitorul prin premiile acordate unor exceptionali artisti debutanti care, in timp, au devenit personalitati ale lumii muzicale. Astfel, Ionel Pantea, regretatul Ludovic Spiess, Viorica Cortez, Eugenia Moldoveanu, Elena Simionescu, Radu Lupu sau marele pianist Dan Grigore s-au numarat printre cistigatorii concursului "George Enescu".

Editia 2007
Ioan Holender, directorul Operei din Viena, vorbind despre editia din 2007 a festivalului, organizata de o Romanie membra cu drepturi depline a familiei europene a spus: "Am incercat sa aducem in cadrul festivalului muzicienii de azi si de miine, iar timp de 23 de zile, in jurul sau vor gravita discutiile si admiratia spectatorilor pentru ca, de la o editie la alta, numarul invitatilor cu reputatie a crescut, iar concertele-eveniment vor atrage invidia multor organizatori de festivaluri din lume".
Anul acesta, privilegiul de fi gazde ale manifestarilor festivalului va reveni mai multor orase importante din tara, cunoscute prin apetitul lor pentru muzica simfonica: Bucuresti, Cluj, Sibiu, Brasov, Iasi, Timisoara.
Editia din 2007 a festivalului va debuta pe 1 septembrie, la ora 20.00, in Capitala, cu un concert de deschidere sustinut de Orchestra Operei Nationale si de 15 interpreti lirici romani care evolueaza pe marile scene ale lumii, intre care a fost mentionata soprana ce a cucerit Regatul Unit, Angela Gheorghiu.
In perioada 2-7 septembrie, se va desfasura concursul "George Enescu", cu cele doua sectiuni principale: sectiunea Pian (care va avea loc in sala "George Enescu" a Universitatii de Muzica Bucuresti) si sectiunea Vioara (ce va fi sustinuta la Sala Studio a Ateneului).
Pe intreaga perioada a desfasurarii festivalului, in Piata Revolutiei vor fi organizate concerte, recitaluri, expozitii de pictura, lansari de carte si proiectii de filme documentare.
Tot in cadrul festivalului, in perioada 5-8 septembrie va avea loc Simpozionul International de Muzicologie "George Enescu dintr-o perspectiva contemporana. Consideratii estetice si stilistice", organizat de Uniunea Compozitorilor si Muzicologilor din Romania. Lucrarile sale sint programate a se desfasura in Aula Muzeului National George Enescu de pe Calea Victoriei.
Printre invitatii de marca ai acestei editii se numara Orchestra din Paris, dirijata de Cristoph Esenbach, Fabio Biondi, Filarmonica din Oslo, Lorin Maazel si Orchestra Filarmonicii "Toscanini", Rotterdam Philarmonic Orchestra, Dresder Philarmoniker si Corul MDR Radio Leipzig, London Symphony Orchestra, Russian National Orchestra, dirijata de Charles Dutoit si Ensemble Intercontemporain.
Dintre interpretii celebri, vor onora invitatia pianistii Murray Perahia, Menahem Pressler sau Abdel Rahman El Bacha sau Compania de balet " Bejart". Acestora li se alatura artisii romani de prima mina: Corul Madrigal, condus de Marin Constantin, Orchestra Filarmonicii din Iasi, Filarmonica "George Enescu", dirijata de Michel Plasson, Dan Grigore, Horia Andreescu si ansamblul "Profil", condus de Dan Dediu.

TEXT: Florian Vladacenco
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona