Focul nestins al tradiTiilor romaneSti
Articol













Fie ca vorbim despre festivalul de pe Muntele Gaina, fie ca ne gindim la "Cocosul de Hurez" sau la oricare dintre zecile de festivaluri organizate anual pe intregul cuprins al Romaniei, acestea sint capodopere ale folclorului romanesc menite sa infrunte sub cupola traditiilor anii secularizarii.

Alaturi de credinta, pastrarea traditiilor a fost intotdeauna un element care s-a regasit la baza identitatii romanesti. Fiecare regiune din Romania are ceva specific mostenit de la inaintasii sai, iar oamenii acestor locuri isi recunosc traditiile si obiceiurile, le sarbatoresc si le transmit inaintasilor tocmai prin intermediul festivalurilor folclorice. Printre elementele definitorii care intregesc cultura traditionala romaneasca se numara cintecele folclorice, portul popular, olaritul, pastoritul, colindele, dansul popular, gastronomia specifica, sculptura.
Dintre acestea, in zona Harghitei, mai exact la Toplita, este celebrat pastoritul. De mai bine de zece ani, traditia strabuna pastorala este concentrata in dulcele glas al "Mioritei". Asa este denumit singurul festival de acest gen din Romania, renumit pentru programul ansamblului popular national "Rapsodia Calimanului", dar si pentru latura sa puternic educativa, prin transmiterea elementelor folclorice legate de pastorit generatiilor viitoare.
Printre atractiile turistice ale Harghitei se numara Poiana cu narcise, Lacul Sfinta Ana, Lacul Rosu, Grota Ursilor, Pestera de Gheata din Borsec.
Pastoritul se pierde in negura timpului, "vietuind" alaturi de alte indeletniciri stravechi, dar conservate de traditie, cum ar fi olaritul. Un exemplu incontestabil in acest sens il reprezinta ceramica de Horezu. Aceasta este vestita pentru autenticitatea, frumusetea si maiestria cu care este lucrata atit pe teritoriul Romaniei, cit si dincolo de granitele tarii. De mai bine de 30 de ani, in localitatea Horezu, judetul Vilcea, trei zile din luna iunie sint dedicate festivalului ceramicii romanesti, "Cocosul de Hurezu". Mesteri in arta olaritului, veniti din toate colturile tarii, dau forma dorita pamintului romanesc, caruia ii imprima atit elemente decorative si cromatice specifice, cit si o anumita utilitate. Sint construite oale , icoane, vaze, castroane, au loc demonstratii de pictura si sculptura in lut. Principalul element decorativ al ceramicii de Horezu este cocosul. Prezentat printr-o varietate cromatica uimitoare (culorile sint naturale), acesta pastreaza aceeasi semnificatie pe care o avea cu multi ani in urma reinvierea si nemurirea sufletului.
Zona Horezu cucereste insa nu numai prin renumita ceramica, ci si prin o adevarata minunatie a naturii. De aici pot fi vizitate obiective precum Cheile Bistritei, Pestera Liliecilor, Baile Govora, Pestera Muierilor. In acelasi timp, drumurile din aceasta zona conduc inevitabil spre oaze de spiritualitate: Schitul Papusa, Minastirea Horezu, Minastirea Arnota, Minastirea Bistrita, Minastirea "Dintr-un lemn", Schitul Patrunsa, Schitul Sfintul Stefan, Schitul Sfintii Apostoli, Minastirea Govora.
Comuniunea cu mediul inconjurator a marcat veacuri de dainuire a credintelor si obiceiurilor populare. In prezent, acest mediu continua sa fie cel mai propice manifestarilor traditionale, cele mai multe dintre festivalurile folclorice fiind gazduite, ca parte integranta, in sinul naturii. Un exemplu graitor in acest sens il reprezinta Festivalul National de Interpretare Vocala si Instrumentala "Doina, doina, cintec dulce", desfasurat la Gura Humorului, in cadrul evenimentului "Zilele Humorului". In cel de al doilea weekend al lunii iunie, an de an, tinere talente, venite din majoritatea regiunilor folclorice, se intrec in maiestria de a interpreta doine si balade romanesti.
Un sejur in Gura Humorului la Festivalul Doinei este rasplatit inzecit. Dincolo de minunatiile naturii din centrul Bucovinei, pot fi vizitate celebrele minastiri din nordul Moldovei, Masivul "Adam si Eva", Stilpul lui Voda de la Vama, Muzeul "Arta lemnului", rezervatia floristica Rechitisu, rezervatia cinegetica Giumalau si, chiar in orasul Gura Humorului, Piatra Pinului, Piatra Soimului si Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina.
"Tirgul de fete" de pe muntele Gaina este cea mai reprezentativa sarbatoare folclorica a poporului roman care a rezistat cu incapatinare trecerii inevitabile a timpului. Organizata in jurul datei de 20 iulie, de ziua Sfintului Ilie, originea "Tirgului de fete" se pierde in negura timpului.
"Tirgul de fete" se distinge prin deschiderea facuta de celebrele tulnicarese din Avram Iancu.
Se presupune ca aceasta sarbatoare dainuie din antichitate, atunci cind de pe cele mai inalte virfuri de munte oamenii se inchinau zeilor. Date recente atesta aceasta sarbatoare ca o practica a locuitorilor de pe Valea Ariesului, Valea Crisului si a celor din judetele din imprejurimi, care se intilneau anual pentru a-si vinde produsele. Cu aceasta ocazie, se puneau la cale si casatorii intre tinerii aflati in sate mai indepartate. In zilele noastre, "Tirgul de fete" a devenit o sarbatoare folclorica recunoscuta, la care participa interpreti de muzica populara din toata tara.

Martie
Baile Felix - Festivalul cintecelor si dansurilor tiganesti
Sf. Gheorghe - Farsangul, sarbatoare folclorica a ungurilor, cu ocazia "srovetidelor"
Runcu - Sarbatoarea Dealurilor marcheaza inceputul lucrarilor de primavara in livezi.

TEXT: Florentina Cretu
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona