Timp si sarbatoare
Articol








Traditii pascale
Poporul roman este renumit pentru intelepciunea pastrarii datinilor stramosesti. E intelept si in sensul existentei unei filosofii a fiecarui obicei ramas pina in zilele noastre din vremuri stravechi (filosofie, in limba greaca, insemnind iubire de intelepciune), interpretind sintetic, unitar, intreaga realitate naturala, sociala si spirituala. In acest sens, se poate spune ca una dintre cele mai importante traditii in care s-au incorporat aceste elemente se pastreaza in perioada sarbatorilor pascale. De fapt, aceste obiceiuri dinaintea si din timpul sarbatorilor de Paste, spun cercetatorii, sint unitare in tot lantul carpatic, iar arta cu cea mai mare traditie pe teritoriul Romaniei este incondeiatul oualor, inchistrite si pictate, decorate cu ornamente purtind motive geometrice, florale sau zoomorfe. Si aceasta pentru ca oul folosit in practicile religioase, simbol al renasterii perpetue, este un insemn al acestei mari sarbatori a invierii lui Hristos. Majoritatea legendelor crestine considera oul rosu simbolul singelui varsat de Mintuitor.

Ritualuri, traditii romanesti
Existenta unui ritual anume se gaseste pastrata numai in unele sate, cum sint cele din zona carpatica. De pilda, in Bucovina, ouale rosii se sfintesc numai la biserica in dimineata zilei de duminica, impreuna cu carnea de miel, cu pasca, colacul, cozonacul, o radacina de usturoi, husca de sare si fire de busuioc. Trebuie sa recunoastem ca este un ritual pe care nu-l gasim oriunde. De aceea, stimati iubitori ai vacantelor de Paste in zone traditionale, nu ocoliti asemenea regiuni, de un pitoresc unic! Va veti intoarce impreuna cu gazdele primitoare de la biserica, urmarind acasa la localnici desfasurarea ritualului. Va veti spala pe obraz cu apa in care s-au pus un ou rosu sfintit si un banut de argint, pentru a fi (cum spun satenii) tot anul sanatosi, rosii in obraji, ca oamenii de la munte, si mai instariti. Va veti aseza la masa cu gazdele, nu inainte de a lua anafura, mincind apoi pasca si ciocnind oua rosii "cap in cap". Asta, in prima zi de Paste. In a doua zi, ouale se ciocnesc "cap la coada" (husca), iar in a treia zi "husca la husca", aflind numai in satele de munte ce semnifica acest obicei, pentru ca el se respecta si astazi. Si pentru ca aceste oua erau considerate ca avind proprietati miraculoase, strabunii le pastrau si in timpul anului in casa, pentru a feri familia de relele pamintului, iar pentru protejarea culturilor din gradina si de pe cimp se ingropau ouale rosii la hotarele dintre sate.

Incondeiatul oualor
Tot o arta traditionala este incondeiatul oualor cu ornamente policrome, geometrice sau vegetal-florale. Ele reprezinta faima unor tinuturi renumite pentru incondeiatul sau inchistritul oualor de Paste. Este un mestesug perfectionat in timp, care le-a adus reputatie mesterilor din Transilvania si din Moldova. Ei au inchinat acestui frumos obicei, in care se remarca talentul si priceperea, adevarate sarbatori, cu expozitii si demonstratii pe viu. Mai ales femeile care transmit copiilor mestesugul incondeierii oualor, indeletnicire complexa, ce desemneaza nu numai preluarea motivelor din costumele populare, ci si pasiunea pentru culoare si pictura. De aceea, in luna aprilie au loc expozitii si festivaluri. De pilda, la Sibiu, se organizeaza de Pasti, in spirit traditional, o expozitie la Casa Hermes. In unele zone, dupa intoarcerea de la biserica si dupa ospat, urmeaza o intrecere de spart oua, iar a doua zi, fetele asteapta baietii cu oua rosii, mincare si prajituri, fiindca acestia vin la stropit cu parfum sau cu apa. Dupa masa, merg impreuna la bal, prima petrecere dupa iesirea din postul Pastelui.
Daca ne mutam in alta zona geografica, in Bucovina, s-a instituit cu trei ani in urma un festival in comuna Ciocanesti. Localnicii asteapta turistii la Festivalul national al oualor incondeiate, mesteri populari din judetele Botosani, Brasov si Suceava, la alte doua festivaluri desfasurate la Ciocanesti, Suceava: al pastravului si al iernii.
Exista un loc in lume de un pitoresc nemaiintilnit, apa Bistritei insotind soseaua paralela cu padurea. Veniti sa vedeti case de gospodari decorate cu motive traditionale, ce sint preluate din tehnica oualor inchistrite, in bai de culoare sau in ceara, cu ornamente fitomorfe stilizate.
In arta incondeierii oualor, s-au integrat si depozitat forme traditionale pretioase, a caror decodificare intra in sfera cercetarii etnografice. Reprezinta o multitudine de culori, de imaginatie si migala, pe care numai mesterii populari o pot revarsa, in festivalul ce-i poarta numele.
La Ciocanesti s-a premiat cel mai mare ou pictat (de o tona), amplasat pe un car alegoric inalt de 1,30 m. O localnica si-a pus semnatura, Silvia Scheul, pe o pictura reprezentind chipul lui Stefan cel Mare. Pe partea opusa au abundat motivele populare locale. Peste toata aceasta simfonie troneaza rosul, simbol al nemuririi si prosperitatii. In traditia romaneasca este culoarea rituala, pastrata cu sfintenie, fiindca in credinta populara "cind oamenii n-ar mai inrosi oua de Pasti, lumea se va potopi".

Text: elisabeta iosif
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona