Masivul Buila, maretie spirituala intr-un cadru paradiziac
Articol








La nord de Rimnicu-Vilcea, ascunsa de priviri si de marile rute comerciale, se inalta cu maretie o veritabila cetate dolomitica, Masivul Buila, care domina intregul peisaj. Stincile sale, sclipitor de albe, izbucnesc impetuos din padurea de molid, muntele fiind o insiruire spectaculoasa de turnuri, clai, strungi, ace, care sfideaza si contrasteaza, in acelasi timp, crestele domoale ale Muntilor Capatinii din care face parte. Aceste meleaguri sint necunoscute industriei turistice, fiind rar batute de piciorul omului, fapt care le asigura o aura de mister si, totodata, le feresc oarecum de actiunea antropica inconstienta. Din acest motiv, poate, multe fete bisericesti au ales sa traiasca aici. In zona, se afla multe schituri si minastiri, lucru pentru care a fost supranumit "masivul calugarilor".

Muntele te indeamna la meditatie, iti ofera liniste, te impresioneaza cu izvoarele sale nesecate de frumuseti naturale si iti impune respect atunci cind ii admiri crestele si versantii abrupti de piatra. Totul este in perfecta armonie, divinitatea sau miscarile tectonice intrecindu-se pe sine cu aceasta realizare exceptionala. Peste tot te cuprinde grija de a proteja acest paradis.
Furtunile au aici o frecventa deosebita, insotite de teribile descarcari electrice, creasta fiind un fel de regat al fulgerelor". Voi expune insa acest subiect mai pe larg; deocamdata sa lasam cerul senin si imaginile frumoase sa ne cuprinda mintea.
Masivul Buila este un izvor nesecat de frumuseti naturale, dintre care fac parte si numeroasele forme de relief carstic prezente prin chei, pesteri, avene si versanti modelati de ape. Dintre cele peste 100 de pesteri, zece sint declarate arii protejate, toate prezentind obiective de atractie pentru turisti: Pestera Caprelor, Pestera Liliecilor (Sf. Grigorie Decapolitul), Pestera din Cheile Comarnicelor (Munteanu Murgoci), Pestera Pagodelor, Pestera Rac, Pestera Valea Bistrita, Pestera cu Lac (cea mai vizitata, motiv pentru care se afla intr-o stare deplorabila), Pestera cu Perle, Pestera Arnautilor, Pestera Clopot.
Despre Pestera Liliecilor sau Pestera lui Grigorie Decapolitul trebuie spus ca se afla la 250 m de Minastirea Bistrita, pe versantul drept al Cheilor Bistritei, la o altitudine de 850 m si 60 m fata de vale. Pentru a patrunde acolo ai nevoie de ceva curaj, dar merita efortul. La iesirea din curtea minastirii se afla o placuta cu inscriptia: "Nu va abateti de la carare", sfat care trebuie luat in serios. Exista o balustrada metalica de care este bine sa te tii si sa nu privesti in jos. Pe masura ce urci, pe versantul opus se iveste, animat de stinca, Schitul Papusa, iar in fata se intinde drumul serpuit al Cheilor Bistritei. Pestera a fost locuita de pustnici in Evul Mediu; in 1635 calugarii Macarie si Daniel au inaltat in pestera un mic schit, recladit apoi in 1916, fiind un monument de pictura si arta ecleziastica. Tot ei au construit, in partea opusa a pesterii, o capela secreta, in care pastrau moastele lui Grigorie Decapolitul, care s-a nascut in Asia Mica, in anul 780, din parinti crestini. Se spune ca, dupa ce a murit, corpul sau nu a putrezit si a continuat sa faca minuni. Pestera are o lungime de 250 m, detine o bogata fauna cavernicola, cu multe specii de lilieci si nevertebrate, sub stratul de guano descoperindu-se in 1952 resturi fosile de Ursus spaeleus. In firida vestica a fost gasita ceramica arsa apartinind culturii Cotofeni, confirmind faptul ca in urma cu 3000 de ani pestera era locuita. Daca mergeti acolo, e bine sa aveti cu voi o lanterna, pentru ca iluminatul electric nu functioneaza.
Insa, Masivul Buila nu inceteaza sa te impresioneze, pe linga pesteri, apa (riurile din sudul Muntilor Capatinii) a sapat niste chei spectaculoase.
In sud-vest se afla cheile riurilor Bistrita - cu o lungime totala de 1,5 km, ce se remarca prin relieful impresionant, bogatia florei si a faunei-, si Costesti, care au circa 4 km si ofera numeroase trasee de alpinism. Intre ele este cuprins Muntele Arnota. In nord-est, riurile Cheia si Olanesti au taiat Cheile Comarnicelor (Cheile Recea sau Cheile Cheii), printre cele mai spectaculoase din tara, desfasurind de-a lungul unui kilometru cascade, marmite, saritori, pereti apropiati pina la doi metri, dar inalti de peste 300 m, si Cheile Minzului (Cheile Olanestilor, Cheile Folea, Valea Rea sau Cheile Riului Sec).
Celor carora le plac drumetiile, creasta Buila-Vinturarita reprezinta o adevarata provocare, oferind, in acelasi timp, multe satisfactii ochiului. In zona exista multe trasee montane cu diferite grade de dificultate, de la usor pina la cele pentru drumetii experimentati. Unul dintre punctele de atractie ar putea fi Vf. Vinturarita, 1885 m, cel mai inalt din masiv.
Pentru cei pasionati de alpinism, muntele ofera o serie de trasee de catarare, majoritatea gasindu-se in zona Claia Strimba - Vf. Vinturarita II, care se remarca printr-o mare frumusete, existind chiar trasee cu cel mai inalt grad de dificultate.
O alta atractie pentru turisti o reprezinta prezenta la poalele acestor munti a numeroaselor schituri si minastiri care fac simtita interventia omului. Sint schituri cu o istorie lunga, pe alocuri zbuciumata, in jurul lor tesindu-se legende.
Schitul Iezer, care se afla pe Valea Cheii, are o tulburatoare istorie a unui masacru. In 1570, schitul a fost trecut prin foc si sabie, 300 de calugari fiind ucisi. A fost o crima in numele aurului care ia mintile oamenilor, pentru ca, la temelia schitului, Mircea Voda Ciobanul, pe la 1550, a ingropat un cazan plin cu aur. Ginerele ungur al acestuia a aflat de la sotia sa de acest lucru si cei doi au furat tezaurul. Astazi, trei cruci sapate in piatra amintesc de ingrozitorul eveniment. Schitul vechi nu se afla chiar pe locul unde se gaseste cel de astazi, ci cu vreo 500 m mai sus de pestera Sf. Antonie. Acolo veti intilni o comunitate de maici ospitaliere, care se straduiesc sa duca mai departe traditia vietii monahale.
Intr-o zona pitoreasca, la poalele Vinturaritei, departe de lumea aglomerata, intr-un cadru care te imbie la liniste si meditatie, se afla schitul Pahomie. Asezat sub o stinca, pare ca muntele il tine la pieptul lui. Pentru a ajunge la asezamint sint necesare abaterea spre stinga de la soseaua principala dintre Rimnicu-Vilcea si Olanesti si urmarea unui drum forestier pina la Izvorul Frumos. Schitul a fost fondat de banul Barbu Craiovescu, impreuna cu capetenia sa de oaste, Sava Haiducul. Legenda spune ca locasul de cult a fost ridicat in amintirea locului unde marele dregator si-a salvat viata (Izvorul Frumos) incercind sa scape de Mihnea cel Rau in anul 1509. La Izvorul Frumos, sub imensii pereti verticali, este reprezentat Iisus pe cruce, iar iedera imbraca peretele schitului.
De aici exista citeva trasee care urca pe creasta Buila-Vinturarita si o frumoasa poteca ce ajunge la schitul Patrunsa. Acesta a fost construit de catre episcopul Clement, in secolul al XVIII-lea. Potrivit unei legende, minastirea a fost ridicata in amintirea evenimentului din 1685, cind, in urma invaziei turcilor, printre cei care se retrageau in munti se afla si mama ctitorului acestui schit, Paraschiva, care i-a dat nastere la radacina unui paltin. Schitul se pastreaza astazi in stare buna, este ferit de aglomeratie, putindu-se ajunge numai pe jos. Aici esti intimpinat de ospitalitatea calugarilor, a peisajului format din fagii colosali impreuna cu gigantul de calcar Buila care se ridica din mijlocul lor.
Unul dintre cele mai reprezentative monumente istorice si de arta religioasa din tara este Minastirea Arnota, situata la o altitudine de 840 m si la 56 km de Rimnicu-Vilcea, pe teritoriul comunei Costesti. Conform unei legende, Matei Basarab, dupa o lupta pierduta cu turcii, a fost urmarit de acestia pina pe plaiurile Vilcei, in muntii Arnota. Aici, la indemnul unui inger, s-a ascuns in pogozul unui lac cu rachita (scena este pictata in biserica). Dupa ce a scapat cu viata, in semn de multumire, a ridicat o minastire. Una dintre operele de arta prezente aici este usa de la intrare, din lemn de castan, sculptata. Se poate citi inscriptia: "Aceste usi le-a facut Constantin Brancoveanu vel logofat". Pictura este caracteristica inceputului de secol al XVIII-lea si are o conceptie monumentala. Fresca bisericii, de o expresivitate deosebita, a fost pastrata nealterata, iar acoperisul inca din timpul "voievodului culturii", este facut din plumb. Un obiect la fel de valoros este si portretul lui Matei Basarab, realizat de zugravul Stroe din Tirgoviste. In pronaosul bisericii se afla doua morminte: al lui Matei Basarab si cel al lui Danciu vel-vornic, tatal domnitorului. Din nefericire, acest monument, cu o vechime de aproape patru secole, a ajuns intr-o avansata stare de degradare, din cauza unei exploatari de calcar din zona. Muntele Arnota, parte a masivului Buila, are o constitutie calcaroasa, pentru exploatarea sa fiind utilizate dinamitarile. Exploziile au dus insa la degradarea asezamintului si a mediului inconjurator. Mai jos de Minastirea Arnota, la intrarea in defileul Bistritei, se afla Minastirea Bistrita, ctitorita in secolul al XV-lea, unde se gasesc moastele lui Grigorie Decapolitul. Acest locas de cult asezat in mijlocul naturii, de o mare frumusete, a fost de-a lungul timpului un important centru al culturii, aici tiparindu-se una dintre cele mai vechi carti romanesti, Liturghierul, si prima istorie universala a lui Mihail Moxa.
Din ianuarie 2005, Masivul Buila-Vinturarita a fost recunoscut drept al 12-lea Parc National din tara, cu o suprafata de 4.168 ha. La acesta se adauga numeroasele arii protejate din zona, printre care si rezervatia forestiera Valea Cheii, pe aria orasului Olanesti. In cadrul ei se gasesc aproximativ 600 de exemplare de tisa, una dintre cele mai mari rezervatii de acest gen din tara si chiar din Europa.
O alta arie protejata care reprezinta un punct important de atractie pentru turisti este Muzeul Trovantilor. Acesta este situat pe DN 67 (Rimnicu-Vilcea - Tirgu-Jiu) in satul Costesti. Trovant este denumirea stiintifica a unor pietre constituite predominant din siliciu stratificat cu doua forme de baza: sferica si elipsoidala. Acestea se repeta de la dimensiuni de citiva milimetri pina la sase-zece metri, cel mai ciudat fiind ca au o forma aproape identica, lucru intilnit extrem de rar in natura. Insa pe dealurile Costestilor vei intilni mii de indivizi asemanatori. Cele mai mari dintre aceste pietre au fost adunate in Muzeul Trovantilor. Prima impresie pe care o ai cind le intilnesti este ca stai in fata unei sculpturi moderniste, majoritatea avind forma unui falus sau a unui sin modelat cu maiestrie. Pietrele mici prezinta niste prelungiri ce sugereaza radacinile, motiv pentru care taranii le-au denumit "pietrele care cresc". Un alt fapt bizar al locului este ca, dupa ploaie, nisipul ud incepe sa prezinte in 30 de minute mici elemente in formare asemanatoare cu pietrele mari din preajma, lucru care te duce cu gindul la inmultire. Exemplarele mari au un miez dintr-o roca extrem de dura, in timp ce la exterior prezinta un aspect nisipos. Daca sint taiate, sectiunile prezinta niste inele asemanatoare cu ale unui trunchi de copac insa de dimensiuni, culori si specificitati particulare. O alta particularitate, ce poate fi unicat la nivel mondial, este prezenta unor trovanti foarte mici pe suprafata altora mai mari. In Costesti, trovantii pot fi gasiti oriunde, pe dealuri, prin curtile taranilor, pe marginea drumului, ducindu-te cu gindul la lucruri nu tocmai ortodoxe.

Localitati si puncte de acces
Centrul rutier care dirijeaza intreaga circulatie turistica este municipiul Rimnicu Vilcea. De aici pornesc DN67, spre latura sudica, si DN7 pe Valea Oltului, la limita estica a muntilor. De la statiile de cale ferata Calimanesti si Caciulata se poate ajunge in zona de rasarit a muntilor.
Alte puncte de acces sint Baile Olanesti, Cheia, Barbatesti, Pietreni si Bistrita.

Puncte de adapost in Muntii Buila-Vinturarita
Cabana Cheia (890 m altitudine) este situata la confluenta piriului Comarnic cu Cheia, cu o capacitate de 30 de locuri, putind fi folosita si iarna in conditii bune.
Motelul Cozia - (DN7, km 196, 300 m altitudine) in apropiere de minastirea Cozia, cu o capacitate de 70 de locuri si restaurant.
Motelul si campingul Lotrisor - (DN7, km 102; 292 m altitudine) asezat la gura Vaii Lotrisor, cu capacitate de cazare de 50 de locuri.
Complexul turistic Horezu - (DN67, 475 m altitudine), la poalele muntilor, capacitate de 200 de locuri.
In zona inalta exista un singur refugiu turistic, cel de la Curmatura Builei, insa mai puteti dormi la cantoanele silvice si la stini.
Pe linga aceste locuri va mai puteti caza la unitatile hoteliere din Rimnicu Vilcea si Baile Olanesti, la pensiunile din Horezu, Costesti, Barbatesti, Cheia si Olanesti, precum si la minastirile Bistrita si Horezu, unde standardele sint destul de ridicate. Alte locuri unde va puteti caza, dar la standarde mai reduse, sint minastirile si schiturile aflate la poalele muntelui (Schitul Patrunsa, Pahomie, Iezer, Minastirea Arnota etc.).

Text&FOTO: ciprian irinel baciu
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona