Turnul Rosu, o istorie straveche
Articol



Trecatorii il confunda cu Turnul Sfarimat ale carui ruine se inalta la citiva kilometri in aval Olt, dar adevaratul Turn Rosu, care a avut un rol important in istoria romanilor, se afla in incinta castelului de la intrarea in comuna Boita, judetul Sibiu.

Amintiri din alte vremuri
"Se spune ca aceasta constructie are peste o jumatate de mileniu vechime, ea fiind atestata din 1453", ne-a marturisit dl Albescu Ioan, pensionar in virsta de 67 de ani, nascut si trait in Boita, in discutia pe care am purtat-o in ziua de 1 august 2006. Documentele consultate de noi spun insa ca, mult mai inainte, aici a fost o puternica cetate dacica, ocupata mai tirziu de romanii care au invadat Dacia. Arheologii au scos la iveala un ciocan de piatra slefuita, datat din neolitic. Romanii au ridicat, pe malul Oltului, un castru, Caputum Stenarum, Cosul Pieptului, fortificatie in care poposeau legiunile in drum spre Apullum. "Acolo, sus, la statia meteo, in locul numit La ziduri, se vad si azi urmele unor constructii bizare. Se spune ca zidurile acelea au fost ridicate cu mii de ani in urma, de uriasii care traiau in aceste locuri", ne-a marturisit interlocutorul nostru. Osendorf, Oxonium, Bojca sint numai citeva dintre numele pe care localitatea le-a avut de-a lungul vremii . "Cind imperiul austro-ungar ajunsese la Ciineni, aici si-a avut resedinta Maria Tereza (1740-1780)", a completat dl Albescu.

Apa trece, pietrele ramin
Ce nu stia omul nostru era faptul ca, la 14 iulie 1756, Maria Theresia, pe numele ei adevarat, a fost cea care a semnat Ordinul Curtii de la Viena in care se stipula: "Toate satele romanesti aflate in calea colonistilor germani trebuie mutate in alte parti ". Si romanii au fost mutati, iar colonistii au tot venit, val dupa val, intii 15.000, apoi 75.000. Primii au fost decimati de turci si de ciuma si abia al treilea val, circa 60.000, au putut dezvolta economic locurile unde s-au stabilit.

Tovarasi intru eternitate
La poalele castelului se afla un cimitir, la intrarea caruia sta deschisa o carte mare, cioplita in piatra. Pe filele ei nu scrie nimic, fiind doar o invitatie de a citi ce scrie pe crucile din jur. "In timpul Primului Razboi Mondial, romanii nostri au aparat cu indirjire aceste locuri. Tatal meu spunea ca in acest cimitir, intr-o singura groapa, erau aruncati de-a valma cite 20-30 de soldati ucisi, romani si nemti la un loc. Moartea stergea dusmania dintre ei si ii facea tovarasi pentru vecie", ne-a spus dl Albescu. Undeva, in dreapta cimitirului, se afla ingropat si echipajul unui avion doborit in al Doilea Razboi Mondial, dovada ca acolo si-au gasit odihna vesnica osteni din toate timpurile. "Se spune ca acest turn era stropit cu singele militarilor romani de jos si pina in virf. De aici i se trage si numele de Turnul Rosu", a precizat ghidul nostru.

Unde esti tu, Tepes Doamne?
Din 1917 pina in 2003, in castelul Turnu Rosu a fost un camin de copii orfani. In el si-au gasit adapost pruncii ai caror tati au murit aparindu-si tara, dar si alti batuti de soarta. In 2003, copiii au fost scosi si imprastiati in alte locuri, iar in cetatea cu trecut glorios a fost adus spitalul de boli nervoase pazit mai abitir ca o puscarie. Nu ni s-a dat voie sa intram si sa filmam, ni s-a strigat sa plecam de acolo si am fost nevoiti sa fotografiem pe ascuns un loc istoric ce ar trebui sa aiba portile deschise pentru toti romanii si pentru cei care vor sa ne cunoasca trecutul. "De la turn pleaca pe sub pamint niste tunele. Unele duc spre virful muntelui, altele trec pe sub albia Oltului si ajung pe versantul sting al apei. Pe acolo se miscau ostasii romani in razboi, bagind spaima in nemti, dar tot pe acolo fugeau si femeile, copiii si batrinii din calea navalitorilor. Am fost si eu prin unul din ele", a incheiat dl Albescu discutia, aratindu-ne intrarea intr-un astfel de drum ce ducea in alta lume. Oamenii se nasc, traiesc si mor, trecind pe pamint aidoma apelor cristaline ale Oltului. Istoria lor insa nu moare niciodata, iar generatiile care urmeaza trebuie sa pastreze vii amintirile trecutului, pentru a sti cine au fost, cum au trait si ce au facut strabunii lor.

Text&FOTO: ionel grama, cristian pompei
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona