Popas in Tara MoTilor
Articol





Primavara si natura par mai pline de culoare si de viata ca niciodata, chemindu-ne parca in mijlocul frumusetii lor. Nu ne mai gasim locul in spatiile inchise si simtim nevoia sa evadam.
Un loc extraordinar pentru cei ce au o astfel de initiativa sint Muntii Apuseni care, desi situati la mare departare de sudul tarii si de Bucuresti, atrag numerosi turisti, datorita peisajelor extrem de pitoresti si traditiilor pastrate intacte aici, in Tara Motilor.

Apusenii fac parte din Carpatii Occidentali, impreuna cu Muntii Banatului si Muntii Poiana Rusca. Vom prezenta unul dintre cele mai spectaculoase trasee din Apuseni, ce porneste din comuna Arieseni, judetul Alba, trece prin Cheile Galbenei si Cetatile Ponorului si se reintoarce in locul de plecare prin catunul Cobles.
Cai de acces: DN 74 - DN 75 Alba Iulia - Arieseni (117 km)
DN 76 - DN 75 Oradea - Arieseni (120 km)
Este o dimineata de vara, dar frigul patrunzator si ceata densa ne dau senzatia ca sintem in mijlocul unui noiembrie mohorit. Autogara din Alba Iulia este plina de tineri cu rucsacuri in spate care asteapta autobuzul de Oradea, cel ce pret de vreo suta de kilometri trece pe la poalele muntilor. Sint foarte fericit caci este prima data cind ajung in Apuseni si un soi de nerabdare pune stapinire pe mine. Drumul isi face loc printre culmile domoale ale Muntilor Trascaului si ale Muntilor Metaliferi, trece pe linga celebra si controversata comuna Rosia Montana, apoi intra pe Valea Ariesului, care, desi putin cunoscuta turistilor, are un potential turistic de invidiat, intretinut de un peisaj extraordinar si de niste oameni mai ospitalieri ca oriunde in tara. Dupa aproximativ patru ore de mers cu autobuzul, ajungem in centrul comunei Arieseni. Pentru cei ce vor veni pentru prima data aici, citeva informatii sint foarte utile. Aceasta comuna este un exemplu de cum ar trebui sa se faca agroturism intr-o tara din Uniunea Europeana, avind un Centru de Informare Turistica, situat pe DN 75 la 100 de metri de centrul comunei, de unde puteti afla absolut orice informatie despre locurile de cazare existente, despre atractiile din imprejurimi si despre circuitele montane mai ample ce isi au aici punctul de plecare.
Din centrul comunei incepe traseul propriu-zis catre Cheile Galbenei si Cetatile Ponorului. Urmam indicatorul rutier pe care scrie Cobles si o luam la dreapta pe un drum de tara; in foarte scurt timp vom vedea marcajul "triunghi galben" pe care il vom urma pina la intrarea in Chei, adica ore bune de acum inainte. De aici avem de parcurs opt kilometri pe drum forestier pina la catunul Cobles, calauziti fiind pe toata aceasta portiune de piriul cu acelasi nume. Trecem prin locuri uitate de lume, prin zone in care timpul s-a incapatinat sa stea in loc, ici-colo mai vazind cite o gospodarie pe cine stie ce deal de un verde aprins. Majoritatea celor ce traiesc pe aceste meleaguri sint oameni batrini si nu mica mi-a fost mirarea cind am vazut ce putere de munca au in ciuda virstei inaintate. Fiecare avea o ocupatie, unul repara un acoperis, altul taia lemne ca si cum ar fi fost la prima tinerete... Pe aceasta portiune de drum forestier de doua-trei ori pe zi trece o masina care ii duce pe muncitori pina la exploatarea forestiera ce se afla in apropierea Coblesului. Daca va suride norocul, puteti scurta cam o ora si jumatate de mers pe jos.
La capatul drumului forestier se gaseste o bifurcatie, in dreapta desprinzindu-se marcajul "triunghi rosu", care duce tot la Cetatile Ponorului, noi continuindu-ne drumul prin padure pe "triunghi galben", coborind sustinut aproximativ 15 minute pina ne vom intersecta cu piriul Luncsoara, pe care il vom traversa. De aici si pina la patrunderea in Chei vom urma cursul Luncsoarei pe care il vom avea in stinga, si acelasi marcaj "triunghi galben". Inca o ora de acum inainte traseul va fi foarte accesibil, acesta fiind drumul ce leaga Coblesul de comuna Pietroasa. Pe masura ce inaintam, valea se ingusteaza, peretii de stinca devenind din ce in ce mai abrupti, iar peisajul din ce in ce mai incitant si mai spectaculos. Am avut impresia cind am trecut prin aceste locuri ca sint primul om care le strabate si ca, nicicind, piciorul omului nu mai calcase pe aici; totul este de o salbaticie remarcabila, asteptind parca din clipa in clipa ca fiarele padurii sa se napusteasca din toate partile asupra mea.
Iata-ne ajunsi la confluenta dintre Valea Luncsoara si Valea Galbena, locul in care se intra in Circuitul Galbenei, al carui obiectiv principal il constituie Cheile. Lasam in stinga drumul forestier pe care am venit, marcat cu "triunghi galben", iar noi continuam pe marcajul "punct galben" pe firul Galbenei. Tot de aici se poate ajunge prin Poiana Florilor la Ghetarul Focul Viu, al treilea ca marime din Europa dupa Scarisoara si Bortig, ambele tot din Apuseni. De aici traseul devine destul de periculos, avind citeva treceri de mare dificultate. Dupa circa zece minute de mers pe firul vaii, intilnim prima trecere periculoasa din traseu, asigurata cu cabluri. Pentru amatorii de senzatii tari, aceasta trecere va fi o adevarata desfatare, fiind nevoiti sa mergem circa zece metri pe o bara de fier suspendata, dar avind si lanturi de care sa ne tinem. Ne continuam drumul pe linga piriu, la un moment dat traseul urcind putin, apoi coborind printr-o grota. Zgomotul apei devine din ce in ce mai puternic, dupa putin timp ajungind in dreptul cascadei Evantai. Pina sa putem admira cascada in toata splendoarea ei, trebuie sa trecem de un nou cablu suspendat pe stinci, lung de 250 de metri, aceasta portiune fiind cu adevarat cea mai dificila de pe intregul traseu. Dupa trecerea foarte dificila, ne tragem sufletul in fata impunatoarei cascade, avind parte de o priveliste seducatoare. Ultima portiune din chei este la fel de spectaculoasa, piriul pierzindu-se in numeroase pesteri, dintre care cea mai mare este Pestera Ponor; apoi iese din nou la suprafata. Mergem aproximativ 30 de minute prin padure, trecem pe linga Pestera Cetatile Ponorului in care dispare din nou apa, apoi ajungem la Izbucul Galbenei, loc extrem de pitoresc in care se termina cheile. Izbucul este un izvor de apa cu debit intermitent, Izbucul Galbenei avind aspectul unui mic lac limpede din care isi pornesc aventura printre apele piriului stincile colturoase.
Indraznesc sa spun ca aceste chei sint cele mai spectaculoase si mai salbatice pe care le-am intilnit pina acum. Drumul este anevoios si urca sustinut prin padure circa o ora, timp care ni se pare o eternitate, cu atit mai mult cu cit avem si rucsacurile pline. Intr-un final glorios, ajungem pe creasta Muntelui Bortig, catre stinga desprinzindu-se un traseu secundar care in circa 20 de minute ne duce in fata Avenului Bortig, adinc de 40 de metri. Ne continuam drumul si intr-o jumatate de ora, aproape din senin, ne trezim pe marginea unei prapastii inspaimintatoare, semn ca am ajuns la Cetati. Cetatile Ponorului reprezinta, fara indoiala, cel mai impresionant fenomen carstic din tara noastra, cunoscut si peste hotare. Cetatile sint formate din trei circuri mari de stinca aflate intr-o imensa depresiune impadurita, adinca de 300 de metri si avind diametrul in partea superioara de peste un kilometru. Special pentru ca turistii sa aiba o priveliste impresionanta, s-au montat patru balcoane suspendate, doua deasupra dolinei II si altele doua deasupra dolinei III, de unde panorama asupra imenselor prapastii este fascinanta si infricosatoare, totodata. Circuitul Cetatilor Ponorului este marcat cu "punct albastru" si este printre cele mai vizitate locuri din intregul lant al Muntilor Apuseni, atit de localnici, cit si de turistii straini. Din pacate, starea celor patru balcoane este destul de precara, desi ele au fost refacute ultima oara in anul 2002.
De la cel de-al patrulea balcon avem doua posibilitati: ori ne continuam drumul spre Cabana Padis de care ne mai despart aproximativ trei ore, ori pe "punct albastru", ori ne intoarcem in Arieseni pe traseul pe care am urcat sau de preferat pe traseul marcat cu "triunghi rosu" ce trece prin vecinatatea Virfului Glavoi. Trecem pe linga Virful Glavoi, strabatem o buna bucata de drum printr-o imensa pasune, apoi iesim exact la dreapta catunului Cobles, de unde am pornit initial.
Mai mult decit o simpla drumetie, o excursie in Apuseni este o experienta de viata, dovada ca inca mai putem gasi locuri minunate cu oameni minunati, meleaguri ce par prea frumoase pentru a fi adevarate si care te fac sa te intrebi nu cumva ai facut o calatorie intr-o lume de vis.

Text&FOTO: Voinescu Alexandru
InfoUtil
Posibilitati de cazare

l Pensiunea Sofy, Arieseni: Telefon - 0744.986416; 0258.779129
Tarif: de la 25 lei/persoana
Numar total locuri: 16 - cabana mare si 8 locuri -cabana mica
l Pensiunea Panturism, Arieseni:
T
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona