Castelul Huniazilor, resedinta nobiliara
Articol







Cind mai erau 145 de ani pina la nasterea lui Galileo Galilei, "doar" 74 de ani pina cind Cristofor Columb urma sa descopere America si nici mai mult, nici mai putin de 284 de ani inainte ca englezii sa construiasca Palatul Buckingham, in inima a ceea ce azi numim judetul Hunedoara se ridica Palatul Huniazilor.

Johannes de Hunyad, alias Ioan de Hunedoara, devenea in 1419 primul proprietar al castelului denumit simbolic dupa marea familie a Hunedorestilor. In aproximativ 600 de ani, lui i-au succedat nu mai putin de 24 de alti detinatori ai castelului. Ultimii trei proprietari ai palatului au fost chiar statele ce au dominat teritoriul romanesc de-a lungul istoriei, statul austriac (1724-1867), statul austro-ungar (1867-1918) si din 1918 pina in prezent statul roman. Ceea ce a facut ca palatul Huniazilor sa devina "celebru" nu este neaparat vechimea sa, ci, mai degraba, arhitectura militara cu influente de inspiratie franceza, lucru rar intilnit intr-un teritoriu dominat de maghiari. Daca, initial, castelul era mai mult o cetate a hunedorenilor, ulterior a devenit "resedinta" unuia dintre cei mai straluciti regi ai Ungariei medievale, Matia Corvin. Acest fapt a generat si dilema ce avea sa domneasca mult timp in legatura cu denumirea castelului, "huniazilor" sau "corvinestilor", in prezent fiind acceptate ambele variante. Folosit in cea mai mare parte a istoriei sale ca resedinta nobiliara, castelul nu a avut nevoie de perimetre suplimentare de aparare. Accesul in castel se face printr-o singura poarta principala, cu un pod urias de lemn, sustinut de trei piloni de piatra, inalti de aproximativ zece metri. Printre putinele incaperi deschise vizitatorilor se gasesc Sala Dietei, Sala Cavalerilor, Turnul Capistrano, Turnul Buzduganelor sau Bastionul Alb.
Daca pentru un simplu turist, castelul nu reprezinta decit o curiozitate a istoriei, pentru cercetatori si arheologi este mai mult decit o oportunitate de cercetare. Zeci de situri arheologice si la fel de multi istorici se straduiesc inca sa descopere toate misterele castelului. Aproape normal, de-a lungul sutelor de ani, castelul a fost restaurat de mai multe ori, dar in istoria recenta, autoritatile romane nu s-au mai implicat in acest proces. Desi castelul a devenit muzeu inca din 1970, abia in 1997 monumentul de la Hunedoara a fost inclus in Planul National de Restaurare, cu propuneri de realizare a diferitelor lucrari, de la refacerea finisajelor pina la montarea unei instalatii de incalzire pentru asigurarea unui microclimat interior stabil. Desi acest demers parea unul laudabil, autoritatile nu au depus nici pe departe efortul promis, castelul fiind in momentul de fata departe de a fi "conservat" cum se cuvine.
De-a lungul timpului, castelul a fost gazda a numeroase productii cinematografice. Franois Villon, Vlad Tepes, Mihai Viteazul, Alexandru Lapusneanu, David, Regii Blestemati, Blood Rayne sint doar citeva dintre peliculele care au fost turnate in castel. Principalul avantaj al castelului care-i atrage pe regizori este modul extraordinar in care au reusit sa se conserve anumite sectiuni ale sale de-a lungul timpului, castelul pastrind si acum aerul epocilor de mult trecute. Devenit in prezent unul dintre cele mai importante monumente de arta feudala gotica din Europa, castelul are chiar si o replica in capitala Ungariei. Dar castelul din Budapesta este vizitat de mult mai putini turisti decit "originalul".

Elemente decorative din interiorul castelului

Daca manuscrisele ultimelor cinci secole au fost foarte greu sau aproape imposibil de pastrat, in prezent arheologii si istoricii dateaza diferite faze ale constructiei sau renovarii castelului, in functie de elementele sale decorative. Cele mai multe elemente de acest gen sint blazoanele. Majoritatea sint specifice inceputului anilor 1.500 si reprezinta in diferite ipostaze blazonul familiei Corvin. Fie de factura militara sau civila, blazoanele apar de cele mai multe ori in locuri foarte vizibile, reprezentind o dovada a maretiei " neamului Corvinestilor ". Insa, pe linga acestea, in castel se mai regasesc blazoanele familiei Szilagyi, Anjou si chiar cel al mult mai putin renumitului, Pavel Chinezul, comite al Timisoarei. Ancadramentele usilor si cheile de bolta sint alte doua elemente care le povestesc", de cele mai multe ori, doar arheologilor, o istorie intreaga despre castel.
Daca multe dintre elementele decorative inca se pastreaza in castel si pot fi admirate de turisti, nu acelasi lucru se poate spune si despre mobilier. Istoricii nu detin date concludente despre mobilierul original al castelului, mai ales ca, din secolul XVI, nu se mai afla in tara nici o piesa de mobilier. Intregul mobilier de pina in acest secol a fost transportat in Germania, de catre Georg de Brandenburg. In aceeasi situatie se afla si semineurile, si instalatiile de incalzire ale castelului. Semineurile originale au fost in mare parte distruse incepind cu secolul al XIX-lea, atunci cind a avut loc prima mare lucrare de restaurare, dar documentele istorice atesta existenta unor sobe de un rafinament artistic greu de imaginat pentru acele vremuri. Una dintre sobe reprezenta un soldat in armura, in marime naturala, care degaja caldura in salile unde arhitectura castelului nu ar fi permis un semineu.

Legendele castelului

Legenda fintinii
Trei turci deveniti prizonieri au reusit sa obtina o intelegere cu Ioan de Hunedoara, proprietarul castelului la acea vreme. Legenda spune ca acestia au promis sa sape o fintina in curtea castelului, in schimbul careia si-ar fi cistigat libertatea. Dupa nici mai mult, nici mai putin de 15 ani de munca, cei trei au reusit sa dea de apa, dar nu au fost eliberati. Atunci, unul dintre ei a scris pe marginea fintinii: "Apa ai, dar suflet n-ai", inscriptie ce se spune ca ar fi ramas vizibila multe sute de ani.

Beatrice
Beatrice de Frangepan, fosta sotie a lui Ioan Corvin de Hunedoara, unul dintre nepotii lui Iancu, s-a casatorit in 1504 cu George de Brandenburg. Acesta ar fi dorit sa puna mina pe intreaga avere a familiei hunedorenilor si sa scape definitiv de orice mostenitor. Astfel, el a omorit-o in bataie pe domnita, aceeasi soarta avind-o si cei doi copii ai acesteia, Ioan Corvin raminind fara nici un urmas.

Mihai Viteazul
In jurul anului 1600, cind Mihai Viteazul cucerea Ardealul, el si-a trimis mercenarii sa supravegheze castelul Huniazilor. Acestia s-au dedat la acte de vandalism, dar au fost pedepsiti cu moartea de localnici, unii dintre ei fiind ingropati chiar de vii. Aflind de acestea, Mihai Viteazul s-a razbunat pe localnici, el incendiind tirgul si castelul Huniazilor.

Programul de vizita

Sezon
1 mai - 1 septembrie
Luni: 9.00 - 15.00
Marti - Duminica: 9.00 - 18.00
Extrasezon
1 martie - 30 aprilie
Luni: 9.00 - 15.00
Marti - Duminica: 9.00 - 17.00
1 septembrie - 28 februarie
Luni: 9.00 - 15.00
Marti - Duminica: 9.00 - 16.00

Text&FOTO: mihai oprea
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona