Ciresar - o luna a sarbatorilor magice
Articol






Se spune ca timpul sarbatorii este prin excelenta magic. Dar in iunie exista parca mai multe evenimente folclorice si manifestari cu caracter magic decit toata vara.
As incepe cu cea mai mare sarbatoare, ce poarta cu ea din vremuri stravechi datini si traditii ce constituie un prilej de mare bucurie in toata tara: Sinzienele sau Dragaica.

Noaptea Sinzienelor
"Du-te luna, vino soare/ ca tragem la-nsuratoare,
Cununile neursite/ zac sub hornuri azvirlite,
Hai frumoaselor ce stati,/ zine sa nu ramineti
Ca venim dupa petit,/ pina nu v-ati rasgindit!".
Aceste versuri de factura populara sint strigate in cor de flacaii care vin in seara de Sinziene la fetele nemaritate. In multe sate din Romania se vad facliile aprinse de acestia in turnuri sau pe dealuri. Baietii se string seara in jurul rugurilor aprinse, invirtesc facliile in sensul miscarii soarelui spre apus si striga versurile magice:
"Du-te soare, vino luna,/ Sinzienele imbuna,
Sa le creasca floarea-floare,/ galbena, mirositoare
Fetele sa o adune, sa le aseze in cunune,
Sa le prinda-n palarie,/ struturi pentru cununie
Boabele sa le rasteasca,/ pina-n toamna sa nunteasca!
Cununile sint aruncate de flacai peste casele fetelor iubite, iar daca se agata de horn in dimineata de Sfintul Ioan (24 iunie) incep sa cutreiere satul, cu sinziene la palarie, chiuind si strigind versurile sinzienelor, chemind la sarbatoare. Cu facliile aprinse, satenii inconjoara - in aceasta noapte magica a Sinzienelor in chiuituri, strigaturi, in sunete de tulnice sau talangi, pentru a alunga duhurile rele - casa, cimpurile de cereale, finetele, grajdurile. Strigaturile sint si pentru a avea recolte frumoase, iar anul sa fie cit mai imbelsugat.
Aceasta importanta sarbatoare se desfasoara in ziua cea mai lunga a anului - 24 iunie - ziua solstitiului de vara.

Traditia sarbatorii - solstitiul de vara
Cea mai lunga zi a anului e considerata punct de balanta, de rascruce, moment de schimbare a anului, o zi a absolutului, inscrisa sub semnul focului, simbolul soarelui. In cinstea ei se aprind focuri uriase pe culmile dealurilor din satele de pe aceasta arie geografica sau in zonele montane. Traditia dateaza de secole si e raspindita in toata Europa. Suprapunindu-se cu ziua Sinzienelor, a devenit o serbare populara, cu caracter traditional.
Ziua solstitiului de vara e considerata si sarbatoarea griului, in calendarul iulian, cind se spune ca incepe sa se usuce radacina griului si sa se coaca griul in spic. In vechime se credea ca la acest hotar astronomic vara se intoarce cu fata la iarna, pe cer aparind constelatia Gainusa. E ziua cind sinziana e in floare, iar din sinziene si spice de griu se impleteste o cununa, substitute al sacrului: purtata pe cap de o fecioara intr-un adevarat ceremonial in dansul Dragaicei, e identificata cu zeita Diana. Coronitele se agata la ferestrele caselor, in stilpii portilor si in crucile de hotar, aparind oamenii si holdele de fortele malefice. In Dobrogea, Moldova si Muntenia, aceasta planta cu flori galbene, frumos mirositoare, cu numeroase utilizari in medicina si cosmetica populara poarta numele de dragaica. Aceasta miraculoasa planta ce infloreste in ziua solstitiului de vara e culeasa dupa un anumit ritual, in zorii zilei de Dragaica sau Sinziene, cind se leaga in buchete, impreuna cu o funie de usturoi, pastrindu-se sub grinda acareturilor.
Din intreaga flora spontana a Romaniei, sinziana este, fara indoiala, cea mai indragita.


Sarbatoare in Cimpia Soarelui
Spuneam ca in calendarul popular luna iunie este una dintre cele mai importante din an, cu multe evenimente folclorice, iar ele sint insotite de multe practici rituale. La Pades, judetul Gorj, de fapt in Cimpia Padesului, se desfasoara o sarbatoare folclorica, insotita de ansambluri de dans din toata zona, prilej si pentru turistii care se afla in vacanta sa asiste la cintarile sarbatorii, amintind de pandurii lui Tudor. In apropiere se poate vizita Pestera, iar de la Tirgu-Jiu se poate pleca spre Minastirea Tismana (secolul al XIV-lea), mergind pe drumul cu derivatie prin Apa Neagra pina in Cimpia Padesului. Un obiectiv turistic de un mare pitoresc il constituie Cheile Closanilor, unde ghizii locali ii conduc pe drumetii iubitori de natura.

Luna ciresilor in floare
In luna lui Ciresar profitam de bazinele pomicole cu ciresi in floare. In livezile de la Cisnadioara (Sibiu), de pilda, culesul e si un prilej de sarbatoare, unde se intilnesc formatiile populare ale judetelor din jurul Sibiului, dansindu-se in sunetul fanfarelor si incingindu-se hore, ca in prima duminica din iunie, mereu cu parfumul ciresilor in floare! Tot in aceasta duminica, in alt colt al tarii, la Vadul Crisului, in cimpia larga de sub geana dealurilor, in preajma Crisului Repede, localnicii te invita la tirgul de la Vama Sarii. In vechime, in acest loc se vamuiau carele cu sarea ce se transporta catre Cimpia Tisei. Era si un popas de o zi, aici venind formatii artistice din intreaga zona folclorica a Crisului Repede. Turistii care vin in aceasta duminica de iunie la Vadul Crisului din judetul Bihor (DN-E 15, Oradea - Cluj - Topa de Cris - Vadul Crisului) pot asista la obiceiurile specifice zonei folclorice, pot asculta cintecul "vergelul" interpretat de grupurile vocale si tarafurile populare, manifestari folclorice ce fac parte din creatia populara.

Nedeia de la Tacasele
In a doua duminica de iunie pe Valea Tacasele se aduna localnicii din 30 de asezari montane (comunele Virfurile si Plescuta) si de pe vaile de la izvoarele Crisurilor, Ariesului si Ampoitei, la o ampla manifestare populara denumita "Nedeia de la Tacasele". Inca din vremuri indepartate oamenii acestor locuri se intilneau la o mare petrecere populara. Ciobanii si pastorii din aceasta larga zona geografica au pastrat pina azi aceasta serbare folclorica in care se reunesc viori, fluiere si cavaluri intr-un spectacol pentru care sosesc in aceasta zi si turisti straini, fascinati de obiceiurile, cintecele si dansurile romanesti, pastrate in aceasta parte a tarii.

Text&FOTO: elisabeta iosif
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona