Film, stuf si nisip in august
Articol








Sint intr-un tramvai, in Bucuresti, e foarte cald si visez sa ma duca in statie cit mai repede domnul vatman; rasfoiesc o revista saptaminala, sa omor plictiseala; prin multitudinea de evenimente, concerte, expozitii vad ceva familiar. Ma duce cu gindul in inima deltei. Departe, departe de agitatia Bucurestiului, acolo unde nu poti ajunge decit pe apa, unde pe strazile largi asfaltul este alb si pufos si te rasfata la fiecare pas, unde nu sint masini parcate pe trotuar pentru ca nu sint masini, se afla acest colt de rai - Sfintu Gheorghe. Reclama din revista ma face sa retraiesc emotiile de la editiile trecute ale Festivalului International de Film Independent Anonimul. Vara asta o sa fac tot posibilul sa ma duc iarasi. De ce? Ce e atit de special la locul de pe malul sting al Bratului Sf. Gheorghe? Oricit de multe detalii ti-ar da cineva, nu ar putea descrie exact experienta petrecerii unei saptamini de august acolo.
Ce e cu festivalul acesta, cum adica, in Delta Dunarii, festival de film? Ei bine, in 2007, va avea loc deja a patra editie 13-19 august la Sfintu Gheorghe, in Delta Dunarii. Este un "concurs de film" cu trei sectiuni - lungmetraj, scurtmetraj-fictiune si scurtmetraj-animatie. Valoarea totala a premiilor este de 23.000 de dolari. Trofeul Festivalului, in valoare de 10.000 de dolari, se acorda celui mai bun lungmetraj din competitie. La editia precedenta, in 2006, a cistigat trofeul filmul Heavenas Doors (Maroc) al fratilor Swel si Imad Noury. In anul 2005, Peter Greenaway a onorat cu prezenta Festivalul Anonimul. Trilogia Tulse Luper Suitcases a fost prezentata in deschiderea festivalului, iar celebrul regizor a sustinut o prelegere avind ca tema situatia prezenta a cinematografiei mondiale si a raspuns la intrebarile adresate de publicul si specialistii prezenti la Sfintu Gheorghe. Tin minte cum la ora 3:00 a.m. statea lumea la film, in loc sa doarma. Acesta este farmecul: ai parte de film nonstop. Ziua, cu invitatiile in mina, intri in salile de cinema cu aer conditionat, unde te refugiezi in scaune moi si confortabile in fata unei pelicule cel putin interesante. Seara se fac proiectii in campus, acolo unde sint cei multi, cortacii, pe un ecran in aer liber. Nu stiu alt loc unde sa te bucuri de un film de calitate, in timp ce tavanul pictat cu calea lactee si zeci de constelatii are grija sa iti indeplineasca dorintele pentru fiecare stea cazatoare. In loc de mocheta, este nisip fin si in loc de scaune moi, sint banci din trunchiuri de copac. De asemenea, poti alege sa vezi filmul din intimitatea propriului cort. In anul 2004, oaspetele de onoare al festivalului si presedintele juriului de lungmetraj a fost Moritz de Hadeln, fostul director al festivalurilor de film de la Berlin si Venetia. Personalitati din lumea filmului vin sa stea la vorba cu studentii sau sa vada filmele pe ecranul in aer liber, amestestecindu-se in multime. M-a uimit si mi-au placut relaxarea, dezinvoltura cu care se intimplau toate. Toti, indiferent ca era un regizor, actor, fiu al deltei sau un simplu cinefil bucurestean, se conformau si se purtau la fel. Nu exista distanta intre public si actori sau alti oameni de film prezenti acolo.
Cum poti sa ajungi in Sfintu Gheorghe? Se impune o trecere prin Tulcea. Fie ca mergi cu microbuzul, cu trenul sau masina personala din Tulcea, este bine sa iei un mijloc de transport pe apa. Astfel, stau la dispozitie, in fiecare zi de la 13:30 Pasagerul si Catamaranul sau Delta Expres. Eu ii sfatuiesc pe cei ce sint la prima aventura sa mearga cu vaporul (Pasagerua - cum ii zic localnicii). Desi mai lunga (aproximativ cinci ore) aceasta calatorie este, totodata, o excursie pe bratul Sf. Gheorghe. DeltaExpresul este putin mai scump si mai rapid, insa te priveaza de bucuria admirarii peisajului. Asadar, plecat de dimineata din Capitala, dupa patru ore ajuns in Tulcea si dupa alte cinci ore ajuns la mare, acolo unde Dunarea a ajuns si ea, tot la mare te simti ca la capatul pamintului. Locul este atit de diferit fata de ce stii tu, incit nu esti sigur daca este real. Nu sint masini, nu este sol, altul decit nisip, nu este galagie, alta decit zgomotele valurilor si ale pasarilor. Cobori pe pasarela si te afunzi in nisipul de Sf. Gheorghe in drum catre campus. Gasesti un sat linistit, cu case modest construite pe cite o gramada de nisip pe post de temelie. Desi nu vezi pamint negru in curti peste gardurile din stuf, oamenii au gradini bogate, flori multe si pomi fructiferi. Daca ceri, te poti bucura chiar de citeva corcoduse ori prune fara gust de supermarket. Ajuns la locul de campare, lasi cortul si fugi catre mare. Esti nerabdator sa vezi plaja fara tarabe, fara constructii antropice doar ea si marea... si cu tine. Din sat pina la plaja sint cam doi km. Nu e mult avind in vedere peisajul. Esti pe un grind maritim, in Delta Dunarii, la aproximativ 70 de km de cel mai apropiat bloc de sapte etaje. In stinga, plaja se intinde pe o distanta de 35 km pina la Sulina, iar in dreapta la 20 de minute de mers se varsa Istrul in Pontul Euxin. Peste Istru e insula Sacalin, una dintre cele 18 zone strict protejate din delta. Dupa o minunata baie in apa marii, te poti intoarce in campus cu titicarul, daca esti istovit, daca nu tot pe jos. La bucataria din campus au scrumbie la preturi acceptabile. Nimic nu e mai bun pe lumea asta de mincat decit acest peste fript, pe jar imbaiat in sucul de lamiie. Am luat farfuria si am fugit pe puntea Rechinului, un mic vas de lemn folosit odinioara la pescuitul cu taliene, acum pensionat insa si retras pe mal printre banci, corturi si filme independente. Pe punte sint masute unde te poti bucura de o bere sau de o masa delicioasa sau doar de priveliste. Fie ca e prima seara si, implicit, deschiderea sau doar o zi de festival vor fi proiectate filme in campus asa ca poti sa iti gasesti un loc confortabil si sa incepi sa te culturalizezi. Sunetul si imaginea sint fara repros, compania mai mult decit placuta, iar acoperisul iti atrage atentia fara sa vrei din cind in cind cu cite o linie de lumina, o linie cazatoare peste Ursa Mare. Ziua mergi la film in sala de cinema de la ora 10:00, apoi iei o scurta pauza de masa si putin la plaja. Te intorci pentru un scurtmetraj si o animatie. Ce daca sala e plina si nu mai sint locuri pe scaune. Si jos e loc, doar sa vezi filmul. Atmosfera e placuta, sint multi tineri, personalitati, actori cunoscuti, juriul. Dupa sesiunea de dupa-amiaza mergi, iar, la plaja, putin sau te relaxezi pe linga cort ori la terasa sub acoperisul racoros de stuf. Apoi vin filmele de seara de afara. Uneori se mai fac proiectii si in salile de cinema noaptea, asa ca te poate gasi 3:00 a.m. la film.
Asa se incheie o zi la capatul Romaniei la festivalul de film. Evenimentul se termina cu un foc de artificii, un concert de vioara, proiectiile cistigatoare si multumiri. Sper ca si anul acesta sa confirme asteptarile mele asa cum au facut-o si anii trecuti. Ne vedem pe 13!

TEXT&FOTO: andrei parciog
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona