MUNTII Retezat - frumusete de legenda
Articol








In vremuri de mult apuse, cind inca mai existau pe meleagurile noastre uriasi, unul dintre acestia a taiat virful unui munte si a plecat cu el in spinare ca sa incheie socotelile cu vecinii lui. Pe drum insa l-a scapat, imprastiind in jurul lui grohot si zavorind o multime de ape. Zavorite, apele au format lacuri care pot fi admirate si astazi, fiind parca niste oglinzi ale muntelui. De atunci, virful a ramas cu numele de Retezat, iar forma lui sta marturie legendei noastre.

Muntii Retezat, numiti asa de locuitorii de la poalele lor dupa virful taiat de urias, care apare de jos semet, impunator si tesit, fac parte din rindul Carpatilor Meridionali, fiind cei mai inalti si mai spectaculosi munti de la vest de Jiu. Sint constituiti din doua creste alpine, aproape paralele, una situata la nord, lunga de circa 30 km, cealalta la sud, lunga de circa 25 km. Cele doua creste principale sint legate, intre virful Papusa (2.508 m) si virful Custura (2.457 m), printr-o creasta ascutita, lunga de aproximativ 2,5 km si a carei parcurgere, desi este dificila, ofera privelisti de neuitat. Spre deosebire de acest masiv format din sisturi cristaline, cu un aspect greoi si de culoare inchisa, exista la sud o alta parte a Muntilor Retezat, Masivul Piule-Iorgovan sau Retezatul Mic, care contrasteaza puternic prin supletea formelor ascutite si prin stralucirea calcarelor imaculate, constituind un paradis al speologilor, botanistilor, cinegeticienilor si, bineinteles, al drumetilor. Nicaieri pe tot cuprinsul tarii nu gasesti niste peisaje de o frumusete mai tulburatoare ca aici si care sa-ti lase o impresie atit de puternica. Cine a urcat vreodata in Retezat nu poate uita maretia si izolarea acestor munti, salbaticia lor, formele de dimensiuni nemaiintilnite, lacurile sclipitoare sau lupta apriga de supravietuire a vegetatiei si faunei cu conditiile potrivnice de mediu. Efortul ce trebuie facut pentru a admira aceasta lume minunata este rasplatit din plin, prin fata ochiului perindindu-se nenumarate specii de plante si animale rare, care isi au aici ultimul salas.
Datorita faptului ca accesul in zona de-a lungul timpului a fost dificil, fiind la distante apreciabile de asezarile omenesti si de caile de comunicatie, ecosistemele de aici s-au pastrat aproape nealterate. Insa, la protectia acestui tarim ce pare a fi smuls din Rai, a contribuit cel mai mult declararea lui, in1935, ca parc national, fiind primul din tara. Retezatul a stirnit mereu admiratia oamenilor, motiv pentru care inca de la jumatatea secolului al XIX-lea se faceau studii referitoare la fauna si flora de aici. Preocupari serioase cu privire la protejarea lor au existat abia la inceputul secolului XX. Primele demersuri de constituire a Parcului National Retezat au fost facute de savantul biolog Emil Racovita si de profesorul, director al gradinii botanice din Cluj-Napoca, Alexandru Borza in 1923.
In acesti munti se gasesc aproape 1.190 specii de plante superioare dintre cele peste 3.450 cunoscute in Romania, multe dintre ele fiind plante endemice, carora li se adauga un numar mare de specii inferioare. Prima planta endemica semnalata, in ordine cronologica in Parcul National Retezat, este flaminzica (Draba dornerii) descoperita in 1858 de catre botanistul Ioan Heuffel, putind fi intilnita pe muntele Piciorul Coltului. Muntii Retezat se remarca prin adaposturile celei mai bogate populatii de vulturica (Hieracium) care cuprinde aici 257 de taxoni, unii endemici, si firuta (Poa) care numara 31 de taxoni. Trebuie amintit si Muntele Albele unde specialistii au identificat peste 60 de specii de plante care traiesc aglomerate pe citiva metri patrati, ceea ce-i ofera acestui munte renumele unui paradis al florilor. Zona este foarte vulnerabila la impactul pasunatului. Zimbrul (Pinus cembra) specie de arbori rara, prezent in subetajul jnepenilor, este un element pretios ca importanta stiintifica, dar si peisagistica, fiind considerat specie relicta din epoca glaciatiunii; el apare in grupe mai mari si mai compacte decit in alte masive. Acest arbore impresioneaza prin marime, formatul coroanei sale, prin taria cu care rezista, dincolo de limita molidului, la asprimea climei alpine si prin parfumul deosebit pe care il raspindeste in jur. Timp de zeci de ani de la moartea acestui arbore, lemnul lui nu putrezeste si continua sa raspindeasca un miros placut, iar culoarea in sectiune a uscaturilor este trandafirie.
Un alt element deosebit de important care face din acesti munti un adevarat sanctuar al naturii este diversitatea faunei, existind aici numeroase animale pe cale de disparitie. O atentie deosebita merita capra neagra, stapina absoluta a piscurilor si caldarilor glaciare, avind aici efective numeroase si in continua crestere si fiind ocrotita de lege, risul care poate fi intilnit in padurile din Piule-Iorgovan; pisica salbatica, animal nocturn mai mic decit risul, are ca adapost padurea din muntii Pilugu Mare, Ciumfu, Lacinta si jderul un locuitor al padurilor si mare vinator de veverite. In 1973 Academia Romana a populat zona alpina cu marmote, acestea avind in momentul de fata niste efective semnificative.
Retezatul este insa si un adapost pentru nenumarate specii de pasari, care imbogatesc frumusetea naturala a acestor meleaguri. O pasare deosebita care, din pacate, este pe cale de disparitie, majoritatea exemplarelor fiind zarite in Retezat, este acvila de munte, pasarea de pe emblema tarii noastre. Se estimeaza ca la noi in tara numarul nu depaseste citeva zeci de perechi. Desi isi face cuibul in zone inaccesibile oamenilor, se pare ca principalele cauze pentru reducerea acestei specii sint folosirea stricninei pentru combaterea rapitoarelor si braconajul. Un lucru de asemenea trist este disparitia a trei dintre cele mai reprezentative specii din aviafauna de odinioara a Retezatului: vulturul barbos sau zaganul, vulturul plesuv si vulturul negru. Cauza a fost aceeasi, anume incercarea din perioada interbelica de stapinire a populatiilor de lup, considerate daunatoare pentru "vinatul util", prin dispunerea in teren de catre gestionarii fondurilor de vinatoare a cadavrelor otravite cu stricnina. De asemenea trebuie consemnata prezenta in retezat a viperei cu corn, specie veninoasa.
Toate aceste lucruri au facut ca Retezatul sa fie primul parc national din tara si tot aici sa se infiinteze in 1955 rezervatia stiintifica Gemenele - Taul Negru, pentru a asigura un regim strict de protectie a habitatelor. Accesul turistilor in aceasta rezervatie se face numai pe baza unei autorizatii eliberate de Academia Romana, mai exact de catre Comisia monumentelor naturii. In interiorul acestei rezervatii exista o casa-laborator, Gemenele, situata la 1.770 m pe malul piriului Rovina, care serveste drept adapost si laborator pentru cercetatori, tot aici prezentindu-se pentru viza si turistii care viziteaza rezervatia.
Insa, unul dintre punctele de atractie cele mai importante ce au dus faima Retezatului si care dau farmec acestor locuri care constituie numeroasele lacuri glaciare (aproximativ o suta), printre care cel mai intins lac din tara, Lacul Bucura, cu o suprafata de 8,80 ha, aflat la o altitudine de 2041 m, si cel mai adinc, Lacul Zanoaga, situat la 1997 m altitudine si cu o adincime de 29 m. Un lac foarte vestit printre lacurile Retezatului este Lacul Gales, care se situeaza pe o treapta suspendata linga virful Valea Rea, la 2.040 m. In caldarile de la obirsia Riului Barbat, se ascund unele dintre cele mai frumoase lacuri din Carpati: Taul Tapului, Taul Adinc, Lacul mare al Custurii, Lacul mic al Custurii, Tauletul Custurii, Lacul Ciumfu Mare si Lacul Ciumfu Mic. De asemenea, merita vizitate lacurile din partea vestica a caldarii Bucura care se afla insirate pe trepte succesive, alaturi de Lacul Bucura, dintre care mentionam: Taul Portii, aflat la 2.260 m altitudine, Taul Agatat, ascuns in causul plin cu lespezi de sub Poarta Bucurei, Lacul Ana si Lacul Lia, strajuit de Pintenul Slaveiului. Un lac deosebit de frumos este Lacul Slaveiu, din care porneste izvorul Slaveiului, care inainte de a se varsa in Lapusnicul Mare formeaza o frumoasa cascada. Cel mai aspru tinut din Retezat, bazinul Vaii Judele, gazduieste citeva lacuri, dintre care merita vizitate Taul Ascuns, un lac mai putin cunoscut, dar foarte frumos si Taul Rasucit, suspendat intre peretii virfului Turcelu si caldarea inferioara a Judelui, la o altitudine de 2106 m, care isi odihneste apele inconjurat de lespezi si pajisti colorate de flori.
In rezervatia stiintifica un obiectiv turistic il poate constitui Lacul Gemenele, inconjurat de jnepeni si lespezi; are o stralucire care ii incinta mereu pe vizitatori. Tot aici poate fi intilnit Taul Negru, cu niste ape limpezi de un albastru inchis, deosebit de adinc (24,5 m), care da farmec acestui tinut, din el pornind niste fire de apa care se aduna mai jos si formeaza o cascada numita Zlatuia. Alte cascade deosebit de frumoase si care merita vizitate sint Cascada Ciumfu Mare, una dintre cele mai mari din tara (150 m), si Cascada Lolaia.
Frumusetilor Retezatului li se adauga pesterile, avenele si cheile, grupate in Retezatul Mic, fiind importante tinte pentru turisti. Peisajul de aici este caracterizat prin creste ascutite, turnuri si vai inguste, cu chei praguri si saritori, prin care, de obicei, nu curge apa, iar putinele izvoare prezente aici se pierd in ascunzisuri subterane. Un lucru interesant ar fi ca pesterile sint situate, de obicei, la inaltime, pe versanti stincosi, prezentind denivelari si galerii etajate care, uneori, comunica prin puturi verticale. Cele mai frumoase sint Pestera Zeicului, care prezinta o mare varietate de formatiuni stalagmitice si un bogat material paleontologic, fiind declarata arie protejata, Pestera din Dilma cu Brazi, care detine un lac subteran si pereti incrustati cu cristale de calcit si Pestera Toplita, cu o lungime de 2.150 m. O alta pestera care a fost declarata arie protejata este Pestera cu corali, deosebit de frumoasa, care prezinta bogate formatiuni de corali. Interesanta este Pestera Alunii Negri, cotata drept una din cele mai labirintice pesteri ale Europei. Tot in Retezatul Mic se afla si una dintre cele mai adinci avene din tara, Avenul din Stina Tomii, cu o adincime de 137 m.
Retezatul Mic este insa si un paradis al cheilor inguste, cum ar fi Cheile Butii, Cheile Scocului, Cheile Scorotei, dar si resedinta unui erou legendar, Iovan Iorgovan. Acesta, conform legendei, a omorit balaurul care teroriza lumea din vremea respectiva si o ameninta pe frumoasa fata a imparatului ce domnea atunci. Se spune ca, in timpul luptei, eroul a tirit balaurul printre munti, sapind cu spinarea acestuia Valea Jarului. De numele acestui viteaz ne aminteste cel mai inalt virf din zona, Piatra Iorgovanului (2.014 m), unde voinicul si-a incercat palosul, crapind stinca, si Pestera Iorgovanului, locul unde a murit balaurul, dind nastere mustelor columbace, chinul vitelor de astazi.
Pentru cei pasionati de drumetiile montane, Retezatul ofera numeroase trasee insa trebuie stiut faptul ca nu se poate campa decit in anumite locuri, iar distanta dintre cabane este considerabila. Aceste locuri de campare se afla: la intrare in complexul de cabane Pietrele, la Stanuleti si Dracsanu pe Valea Lapusnicului Mare, in Poiana Pelegii, pe malul lacurilor Zanoaga si Bucura, in zona cabanelor Baleia, Stina de Riu, Cimpusel, Buta si a pirtiei de schi Riusor. In aceste locuri este permis focul, cu exceptia locurilor Zanoaga, Bucura, Baleia si Stina de Riu, unde nu sint amenajate vetre pentru foc, fiind recomandata folosirea primusului. Dintre trasee, parcurgerea crestei nordice reprezinta o experienta frumoasa, in traseu fiind obiective ca virful Peleaga (2509 m), cel mai inalt din masiv, virful Papusa (2508 m) sau virful Retezat (2482 m), piscuri semete ce ofera privelisti de neuitat, dar si custuri cum ar fi Custura Portile Inchise, deosebit de spectaculoasa, dar a carei parcurgere este mai dificila.
Pasionatii de alpinism pot gasi in Retezat numeroase trasee aflate in peretii Coltii Pelegii si Bucura II. Alte zone alpine foarte frecventate unde sint trasee omologate: Judele, Poarta Bucurei, Cheile Butii, virful Retezat, creasta Gemenele, muntele Stinisoara etc. Insa, cel mai mare interes este stirnit aici de alpinismul de iarna, dovada numeroasele concursuri organizate in acest scop.
La poalele Muntilor Retezat se afla obiective care pot constitui subiectul unei frumoase calatorii si care nu sint cunoscute turismului de masa. Un mare interes il prezinta Cetatea Colt, cu o istorie bogata, care a incitat in trecut mintile oamenilor si care continua sa o faca si astazi, in jurul ei circulind misterioase legende. Cetatea este amplasata strategic in virful unui deal care inchide unul dintre defileurile formate de-a lungul Riului Mare, in zona Suseni, aproape de comuna Riu de Mori. A fost construita in 1280 de cneazul roman Cinde si considerata cea mai puternica cetate cneziala din Transilvania, fiind declarata astazi monument istoric cu valoare de patrimoniu. Dupa ce a avut o frumoasa istorie in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, cetatea a devenit cunoscuta intregii Europe, desi intr-o prezentare romantata, datorita romanului lui Jules Verne, Castelul din Carpati. A fost construita in forma de stea, avind atasat si un turn donjon, care corespunde "in oglinda" cu cel care impodobeste Minastirea Cetatii Colt, aflata la intrarea in defileu. Aceasta minastire ortodoxa a fost construita in 1310, intr-un stil romantic transilvanean tirziu, cu contraforturi, arce din piatra si un turn cu acoperis piramidal prevazut cu un cos. Din punct de vedere arhitectural, biserica prezinta o particularitate, anume ca deasupra altarului, in turnul donjon, se gasesc doua camere in care locuiau monahii din vremurile de odinioara. Dupa 1780, cetatea si biserica au fost parasite, datorita unor tulburari istorice, insa, in 1994, biserica a prins din nou viata, in urma instalarii unei comunitati de calugari. In schimb, cetatea a fost lasata in paragina, ca multe alte monumente istorice din tara noastra. De exemplu, Cetatea Malaiesti, din secolele al XIV-lea si al XVII-lea, ale carei ruine se gasesc la poalele Retezatului, in satul cu acelasi nume. Cetatea are o forma rectangulara, cu citeva turnuri si cu pereti grosi de 1,20 metri si inalti de 3 metri. Nu departe de acest loc, in Salasu de Sus, se pot vedea ruinele unei cetati medievale cu patru bastioane, cu un pod suspendat si urmele unui paraclis. Tot aici se afla o rezervatie botanica, numita Finetele cu narcise, pe o suprafata de 20 ha si constituie obiectul unui Festival al narciselor, care are loc aici in fiecare an.
Un caz fericit il constituie Castelul Sintamarie Orlea care a fost mentionat documentar inca din 1363. S-a aflat in proprietatea unei familii de latifundiari care detineau intinse terenuri arabile si o parte din Muntii Retezat. Actuala constructie este in stil baroc si a fost inaltata in 1782 si transformata apoi in secolul al XIX-lea. Astazi, castelul a fost transformat intr-un hotel care te imbie la popas. Acest loc devine si mai interesant datorita faptului ca aici se gaseste o rezervatie paleontologica numita Locul fosilier cu dinozauri de la Sinpetru. Intre 1889 si 1929, au fost descoperite aici numeroase resturi de reptile (dinozauri, crocodili, chelonieni) in depozite continentale. Ulterior, au mai fost scoase la iveala (iulie-august 1994) mai multe schelete si oua de dinozauri. O alta rezervatie de acest gen se afla pe raza comunei Berthelot si se numeste Paleofauna reptiliana Tustea. Are o suprafata de 0,5 ha si este reprezentativa prin depozitele continentale din cretacicul superior, unde s-au gasit oua de dinozauri, oase de dinozauri adulti si embrioni. Acum s-a infiintat Geoparcul dinozaurilor, care cuprinde toate aceste zone si un plan de dezvoltare durabila pentru aceasta regiune, dinozaurii pitici si reptilul zburator Hatzegopterix, descoperiti aici si fiind faimosi in toata lumea.
Tot in preajma Retezatului se afla si Curtea nobiliara a Cindestilor din localitatea Riu de Mori, care, din nefericire, se afla intr-o stare deplorabila. Monumentul este constituit dintr-un ansamblu de cladiri, care cuprinde o cladire rezidentiala, capela de curte, grajd, anexa, moara si biserica paraclis. In 1997 s-a initiat un proiect de restaurare, insa tergiversarea lucrarilor pune in pericol structura de rezistenta, in special pe cea a cladirii curiei nobiliare, precipitatiile ajungind sa afecteze boltile pivnitei, producind distrugerea unui monument cu caracter special, locul de rezidenta al celei mai importante familii de cneji din Tara Hategului.
Un lucru deosebit de trist care se petrece in Retezat si care va avea un impact distrugator asupra acestui Parc National este construirea drumului DN 66A, supranumit si "drumul lui Basescu", acesta declarindu-se foarte atasat de acest proiect. Desi acest loc este unul din putinele din Europa, poate chiar singurul, care s-a pastrat aproape intact si nealterat de distrugerile omului, desi marile organizatii ecologiste ale lumii, Geenpeace sau World Wide Found, cer oprirea imediata a lucrarilor, iar Comisia Europeana se declara profund ingrijorata de ce se intimpla aici, construirea acestui drum continua fara sa aiba studiul de impact actualizat, fara acordul de mediu al Agentiei de Protectia Mediului Hunedoara si fara avizul Consiliului Stiintific al Parcului National Retezat. Din cauza acestor lucruri, Garda de Mediu a amendat anul trecut beneficiarul acestui drum, insa n-a avut nici un efect. Trebuie amintit ca acest parc national a fost declarat rezervatie a biosferei in 1979 si se afla pe lista UNESCO a zonelor protejate, in anul 2000 a fost declarat arie de importanta faunistica si lepidepteorologica europeana, iar in 2004 a devenit primul parc din Romania si al cincilea din Europa care a primit certificatul "Pan Parks", ca o recunoastere a modului de gestionare si conservare a biodiversitatii. De asemenea, va fi catalogat ca sit "Natura 2000", o retea conceputa sa asigure conservarea habitatelor naturale si supravietuirea speciilor amenintate cu disparitia si a celor rare de pe teritoriul Uniunii Europene. Se considera ca in astfel de situri orice constructie poate avea un efect deosebit asupra florei si faunei.
Va indemn totusi sa vizitati aceste locuri si sa descoperiti ceea ce a mai ramas si este mai frumos in tara noastra, chiar daca nepasarea va face ca urmasii nostri sa nu mai aiba parte de ele.

TexT: ciprian irinel Baciu

Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona