Porti catre "acum zeci de mii de ani"
Articol






Mai mari sau mai mici, cunoscute sau anonime, pesterile din Romania au o uimitoare capacitate de a ne introduce intr-o lume aparte, parca rupta din realitate. Cit despre invitatia de a le vizita ramine deschisa oricui stie sa le aprecieze.

Se spune ca fiecare coltisor de lume isi are povestea sa. Fiecare copac si fiecare ochi de apa ne pot povesti, daca stim sa ascultam cu atentie, despre vremurile bunicilor, strabunicilor sau stra-strabunicilor. Insa, adevaratele povesti sint acelea pe care le descoperim, scuturindu-le de praful timpului. Este si povestea pesterilor din Romania.

Dincolo de gheata si pietre
Ghetarul de la Scarisoara face parte, alaturi de pestera Pojarul Politei si Avenul din Sesuri, dintr-un platou carstic ce poarta acelasi nume. Pe creasta Pirjolii, la o altitudine de 1.165 de metri, in stinga vaii Girda Seaca, ni se deschide intrarea in "Ghetar". Intrarea este impresionanta odata cu avenul cu un diametru de pina la 60 de metri, aflat in inima padurii. Coborirea in aven, anevoioasa pentru incepatori, se face
printr-o poteca ingusta, sapata in stinca. Intrarea propriu-zisa se afla cu 48 de metri mai jos, unde - semn al lumii inghetate din adincuri - se pastreaza aproape tot timpul anului un strat de zapada. Pestera este, de fapt, o mareata incapere ce adaposteste de peste 4.000 de ani Ghetarul. Acesta este, de fapt, si cel care imparte pestera in Sala Mare si Biserica printr-un tobogan abrupt de gheata. Punctul maxim de interes il prezinta Biserica, cu primele formatiuni stalagmitice stralucind in lumina reflectata de zapada. Jocul de lumini si felul in care natura a modelat picaturile prelinse pe stalagmite nu pot decit sa dea friu liber imaginatiei catre ceea ce se afla dincolo - rezervatia stiintifica, impartita in doua sectoare distincte.

Acces
Drumul spre pestera porneste din comuna Girda Seaca, de pe Valea Ariesului Mare, la 32 km de localitatea Cimpeni, aflata pe DN 75. Din centrul comunei se desprinde drumul spre Gura Vaii Ordincusa pina la fosta cabana Scarisoara. De aici porneste un traseu de citeva sute de metri pina la pestera. La aproximativ un sfert de ora de la intrarea in pestera a fost construita pensiunea Scarisoara la o altitudine de 1.160 de metri si cu o capacitate de cazare de 18 locuri.


Gheata care arde zilnic, pe la prinz
Gheata si lumina au dat nastere intotdeauna unora dintre cele mai spectaculoase privelisti. La Focul Viu se poate ajunge pe traseul Circuitul Galbenei si chiar daca nu este una dintre cele mai mari pesteri din Romania, este una dintre cele care merita vizitate cu orice pret. Prima sala dintre cele doua este ocupata de un imens bloc de gheata, iluminat natural printr-o spartura in tavan. Prin fereastra de la "mansarda" au cazut de-a lungul timpului busteni, frunze si zapada, formind o adevarata movila in mijlocul incaperii de piatra. In fiecare zi, pe la orele prinzului, razele soarelui se opresc pe imensitatea de gheata, creind impresia unui foc capturat intr-un diamant neslefuit. Privelistea este deosebita, lasindu-ne posibilitatea sa admiram stalagmite si stalactite in cele mai variate forme si dimensiuni.

Acces
In ceea ce priveste accesul cu masina, exista drumuri forestiere pina la Padis, accesibile dinspre Huedin, Cluj sau Oradea - prin Beius si Sudrigiu, de acolo raminind de parcurs un traseu de doua ore pina la intrarea in pestera. Cu trenul se poate ajunge fie pina in Huedin, iar de acolo cu un autobuz pina in Rachitele, la aproximativ 30 km de platoul Padis, fie pina in Sudrigiu, pe ruta Oradea - Vascau, de unde poate fi luat un autobuz spre Pietroasa, aflat la 17 km de Padis. Se poate campa in apropierea pesterii.

Casa in care te simti si mic, si mare
Pestera Muierilor si-a primit numele de la vechii locuitori ai comunei Baia de Fier, din judetul Gorj. Povestea spune ca in timpuri stravechi, pe cind se purtau crunte razboaie, femeile si copii se adaposteau aici, fiind aparati de violenta cotropitorilor.
Aflata in depresiunea Getica a Olteniei, pestera a ramas nedescoperita de navalitori de-a lungul timpului.
Pestera isi cinta melodia ei. In Cupola inalta de 17 metri, liliecii emit sunete abia perceptibile, asemanatoare unui clopotel de argint, ritmat de picaturile de apa. Stalagmitele din Galeria Principala - amenajata cu instalatie electrica - rasuna asemanator unei orgi electronice atunci cind sint atinse de un obiect dur. Coborind pe scarile metalice pina la fostul piriias, ajungem intr-un imens cimitir antic, in care au fost descoperite unele peste altele oseminte de animale preistorice. Galeria Ursilor - denumita astfel, deoarece majoritatea fosilelor apartin unei specii de urs, Ursus Spelaeus - adaposteste si resturi de hiene, lupi, vulpi, capre salbatice, mistreti, ingramadite laolalta intre coloane si stalactite, ca intr-o cusca.
Ajungind la ultima scara metalica, ne abatem lateral in Sala Musteriana, unde arheologii si paleontologii au descoperit numeroase obiecte de cultura, ale existentei omului pe aceste meleaguri, cu multe mii de ani inaintea erei noastre: vetre de foc ale oamenilor ce au locuit-o in paleolitic; virfuri de sulita si razuitoare din paleoliticul superior; resturi de fosile de urs, vulpe, capra, din paleoliticul mijlociu si superior; fragmente ceramice apartinind unor culturi din epoca fierului si un craniu uman ce pastreaza, in buna parte, masivul facial, un fragment de mandibula si alte resturi fosile apartinind unei femei de 40-50 de ani de tip Homo sapiens fossilis, avind unele caractere negroide si care a trait pe aceste meleaguri in urma cu aproximativ 29.000 de ani.

Acces
Drumul de acces la pestera se desprinde din DN67, ce uneste Rimnicu Vilcea de Tg.-Jiu. La km 47, in dreptul localitatii Poienari, drumul se ramifica spre comuna Baia de Fier. De aici mai sint aproximativ 3 km pina la pestera si pina la cabana cu restaurant, Pestera Muierilor, aflata in apropiere de intrarea in pestera.


Minunea li se arata celor curajosi...
Vintul care rasufla din intrarea betonata poate atinge uneori 50 km/ora. Nu este nimic spectaculos in intrarea in Pestera Vintului, aflata in Poiana Frinturii. Curentul de aer poate sa alunge usor curiosii care ar vrea sa-si arunce privirile inauntru. Aflata in comuna Suncuius, din judetul Bihor, pe versantul nordic al Muntilor Padurea Craiului, pestera a fost ignorata pina in 1957. Cu toate acestea, este cea mai lunga pestera din Romania, masurind aproximativ 40 km. Nivelul inferior este strabatut de un piriias subteran. Intre celelalte trei niveluri, legatura este realizata prin puturi. Prima parte a coridorului inferior este de-a dreptul surprinzatoare - stalagmite si stalactite ce stau incremenite de-a lungul apei, uitate de timp - fiecare un unicat al naturii, in aceeasi masura in care fulgii de zapada seamana intre ei, dar sint foarte diferiti.

Acces
Pina in comuna Suncuius se poate ajunge relativ simplu fie cu masina, pe E60, pe ruta Bors - Oradea - Alesd, fie cu trenul de la Oradea. De aici pina la pestera depinde de fiecare in parte - pe jos sau cu masina, aproximativ 10 km spre satul Zece Hotare. Pensiunea de trei margarete, Casa Bucatarului, dispune de sase camere si o sala de mese de 50 de locuri, dar si de parcare interioara.


Teatrul incremenit in timp
Desi nu este nici cea mai mare, nici cea mai mica, aparent undeva, in rindul pesterilor, Pestera Ursilor este de departe cea mai fantastica aglomerare de formatiuni speologice. Vizitarea ei nu dureaza mai mult de o ora, daca reusesti sa nu te pierzi in ungherele timpului.
Aflata in apropierea comunei Sudrigiu, Pestera Ursilor este una dintre cele mai uimitoare pesteri amenajate pentru turism, avind peste 1.500 de metri lungime.
In pavilionul - intrare, situat la 482 m altitudine, au fost amenajate de-a lungul timpului o sala de asteptare, un bar si chiar un stand de artizanat. Insa, toate acestea nu sint menite decit a spori suspansul celui care inca nu stie ce il asteapta dincolo de zidurile de piatra.
Impresionantele stalagmite si stalactite au dat nastere unor adevarate "statuete", asemenea celor de ceara, insa descrise
intr-un stil abstract. Galeriile au capatat, rind pe rind, diferite nume: Galeria Ursilor, Galeria Luminarilor, Mastodontul, Palatele Fermecate, Casuta Piticilor, Lacul cu nuferi, reprezentind doar citeva dintre acestea. Desi prima galerie pare a fi mai saracacioasa in formatiuni de tot soiul, aici se intilneste adevarata "minune" a pesterii. Resturi fosile ale ursului de caverna - Ursus Spelaeus - s-au pastrat aici de mai bine de 15.000 de ani, dezvaluind un adevarat "cimitir".

Acces
Pestera Ursilor se afla in apropierea satului Chiscau din comuna Sudrigiu. Pina aici se poate ajunge pe DN 76 dinspre Oradea, iar apoi pe DJ 763 pina in sat, unde ofertele de cazare variaza. Pensiunea Maria, de exemplu, este la numai 1,5 km de intrarea in pestera.
Despre pesteri se pot spune si se pot scrie multe. Imaginile graiesc intr-adevar de la sine, doar ca, in cazul pesterilor, nu mai sint suficient de graitoare. Adevarata minune se traieste doar la fata locului.

Text : Miruna Vassopol
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona