Cacica BAi
Articol



Bucovina sau Tara padurilor de fag cu ctitoriile sale musatine este poate cea mai cunoscuta destinatie turistica din Romania. Satele sale traditionale si pitoresti, parca neatinse de trecerea timpului, isi poarta cu mindrie vechea si autentica traditie. Divizata samavolnic de granita arbitrara a razboiului, ea este marturie a unei indelungate culturi cosmopolite



Bucovina incepe cam de la Pascani, cind inspiri pentru prima oara aerul tare si inmiresmat al obcinelor. Urmeaza Dolhasca si apoi Suceava, fostul scaun al Moldovei si actuala capitala a Bucovinei.

Venind cu trenul, cobori in Gara Burdujeni, ridicata sub stapinire austriaca intre 1869 si 1903, ca o copie la scara redusa a garii din Freiburg. Aceasta a fost deschisa in acelasi an in care s-a pus piatra de temelie, cu ocazia inaugurarii tronsonului de cale ferata Roman - Suceava ce facea legatura intre Bucovina austro-ungara si regat. Dar daca vrei sa ajungi la Cacica mai ai 32 de kilometri de parcurs. Treci pe linga Scheia vechii cetati musatine, prin Patrauti cu a sa biserica ctitorita de Stefan cel Mare si ajunsa patrimoniu mondial UNESCO, prin Todiresti si Solonet inainte de a cobori in gara Pirtestii de Jos, fosta Cacica Bai.

Cu masina, sinteti purtati pe drumul Depresiunii Dornelor, insa la Gura Humorului va trebui sa parasiti acest traseu. Urcind Obcina Cacica se arata vederii silueta rosie a catedralei omonime cu hramul Sfinta Maria. Plasata in centrul vetrei satului, pare elementul ordinator al asezarii. Urmele unui secol de existenta se ghicesc in lucratura de piatra si caramida si ii confera astfel aura venerabilei virste. Lacasul este ridicat in stil neogotic, de catre preoti catolici misionari care, la inceputul secolului XX, cind sosesc in localitate, gasesc ruina unei biserici mai vechi care servise, alternativ, ca locas de inchinaciune pentru comunitatea poloneza catolica din localitate si pentru cea ucraineana greco-catolica. Disputele legate de conservarea vechiului lacas, considerat monument istoric, se incheie in 1903 cind, la 16 iulie, se pune piatra de temelie a actualei catedrale. Proiectul arhitectural ii apartine profesorului arhitect, Teodor Marian Talowski, ce preda la Politehnica din Lvov.

Vitraliile vizibile astazi sint cele originale, iar altarul principal, cele secundare, ale capelelor, si restul pieselor de mobilier sint lucrate de firma Stuflesser din Tirol, din lemn aurit sau pictat. Ca o recunoastere deplina, in anul 2000 Papa Ioan Paul al II-lea a conferit catedralei titlul de Basilica Minor.



Loc de rugaciune si pelerinaj

In fiecare an, inca de la inceputul secolului, de hramul din 15 august, aici au loc pelerinaje, iar in localitate se sarbatoreste prin petreceri cimpenesti. Negustori ambulanti, pelerini, turisti si oficialitati sosesc aici si insufletesc satul in saptamina sarbatorii. In altarul principal se afla amplasata o icoana facatoare de minuni, adusa dintr-o biserica armeano-catolica din Ucraina. In 1908, cu ocazia consolidarilor versantului dealului din spatele catedralei, a luat nastere ideea construirii unei grote in cinstea Maicii Domnului de la Lourdes, proiect ce va fi terminat in 1936. De hram aici se spovedesc credinciosii si se oficiaza liturghia.

Vizavi de catedrala se afla poarta salinei. Zacamintul de sare de la Cacica a fost descoperit intimplator in anul 1790, cind s-a sapat un put de prospectare. Legenda spune insa ca numele localitatii vine de la cuvintul kaczka care inseamna rata in poloneza, numele fiindu-i dat asezarii datorita numeroaselor rate care traiau pe lacul sarat ce acoperea valea actualei vetre a satului. Conform legendei, oficialii austrieci au drenat apele acestuia, dindu-si seama de existenta zacamintului de sare.

Cind Bucovina intra in administratia Imperiului Austro-Ungar, in 1775, se iau masuri pentru exploatarea bogatiilor naturale ale acesteia. Pentru a nu mai importa sare din Moldova si Transilvania, o comisie imperiala prospecteaza izvoarele cu apa sarata si cele doua fintini cu saramura ce apareau in raportul din 1776 al maiorului von Mieg ce realizase prima ridicare topo -grafica a Bucovinei. Odata cu descoperirea de la Cacica se inchid prin zidire izvoarele saline si fintinile de saramura. In 1791, lucrarile de construire a minei fiind incheiate, se deschide salina de la Cacica, ce va fi marita prin noi amenajari consecutive, devenind astfel una dintre cele mai moderne din Europa.

Mina ce se intinde pe multi kilometri de galerii subterane, la diferite cote de adincime are amenajata o capela, realizata in momentul in care, in urma sapaturilor, s-a descoperit filonul de sare. Mai demult interiorul vizitabil al salinei era un adevarat loc de promenada, aici aflindu-se un lac pe care te puteai plimba cu barca si unde se organizau cursuri de inot si o sala de dans. Pe una dintre galerii s-a amenajat un mic muzeu cu obiecte si tehnica de exploatare descoperite in vechile galerii.

In 1993 instalatia de preparare se muta in Pirtestii de Jos urmind ca salina sa intre in circuitul turistic si satul sa redevina statiune balneoclimaterica. Documentele istorice atesta ca gara ce deserveste acum satele Pirtestii de Sus, Pirtestii de Jos si Cacica era trecuta pe hartile epocii drept Cacica Bai. Pina in pragul celui de al Doilea Razboi Mondial, in 1938, deci si dupa reintrarea Bucovinei in granitele Romaniei, la 1918, saptaminal, din mai pina in septembrie, circulau trenuri speciale pe ruta Viena - Vatra Dornei - Cimpulung Moldovenesc - Gura Humorului - Cacica Bai, ce aduceau turisti pentru baile sarate din localitate. In anul 2003 se reamenajeaza si se deschide publicului vechiul strand cu apa sarata din vecinatatea salinei.

Puteti gasi cazare in Cacica la localnici ce va vor pune la dispozitie si bucate traditionale din propria lor gospodarie. Distanta maxima pina la cele mai cunoscute obiective turistice din Bucovina nu depaseste 60 de km. Peste deal, traversind padurile Obcinei Cacica, se ajunge la manastirea Humor a boierului Toader Bubuiog, de unde mai sint doar citiva km pina la Voronetul lui Stefan, iar la mai putin de 20 de km, trecind prin Solca, se afla biserica Arbore, ctitorita de hatmanul Luca Arbore..



Text & foto: Valentin Sageanu
InfoUtil
Cai de acces: Drumul european E576 Suceava - Vatra Dornei sau drumul european E85 Suceava - Siret si apoi, in ambele cazuri, drumul judetean 209 Falticeni - Radauti

Cazare: Exista trei pensiuni in localitat
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona