CAZANELE dUNARII
Articol










Istoria milenara a Romaniei ne-a obisnuit sa stim ca in "josul" tarii se afla intotdeauna Dunarea. Fara prea multa mindrie nationala sau exagerare jurnalistica, Dunarea este una dintre "avutiile tarii", pe care natura le-a dat aproape involuntar tarii noastre, fiind al doilea fluviu ca dimensiuni, din Europa, dupa Volga.



Dunarea uda patru capitale europene si se intinde pe mai bine de 2860 de kilometri. Navigatie, turism si energie sint doar citeva dintre atributele ce fac ca potentialul Dunarii sa nu fie deloc unul de neglijat. Din intreaga sa lungime, prin toate cele zece tari, fluviul are mai multe sectoare de-a dreptul fascinante, dar unul singur a reusit sa puna Dunarea pe planul secund.

"La Cazane" versantii abrupti si vaile prapastioase reprezinta "anturajul" Dunarii, care fac ca fluviul sa joace un rol secundar. Dintr-un defileu lung de nici mai mult, nici mai putin de 120 de kilometri ce se intinde intre Bazias si Drobeta-Turnu-Severin, "Cazanele" reprezinta o portiune de "numai" 45 de kilometri, in care domina relieful calcaros, reprezentat prin doline, lapiezuri si pesteri. Aflat pe teritoriul judetului Mehedinti, poate cel mai spectaculos sector al Dunarii este impartit in doua: Cazanele Mici portiune ce se intinde pe 3,6 kilometri si Cazanele Mari, 3,8 kilometri lugime. In nici una dintre aceste portiuni latimea fluviului nu depaseste 300 de metri, iar adincimea medie variaza intre 30 si 50 de metri. Tabloul de ansamblu al zonei se prezinta insa mult mai palpitant decit o arata cifrele. Odata plecat de la Orsova, la doar o ora de navigatie spre vest, simti ca intri intr-o pilnie, cind, de la aproape un kilometru latime, fluviul se ingusteaza brusc la mai putin de 300. Afundata intre versantii inalti si prapastiosi, Dunarea si-a sfredelit in mii de ani drumul sinuos printre rocile muntilor, intr-un "razboi" ce continua si astazi. Sint sectoare unde natura te copleseste cu salbaticia ei, dar si sectoare unde casele de vacanta s-au inghesuit pe malul Dunarii, printre livezile de pomi fructiferi. Sint zone unde Dunarea are aspectul unui canion si zone unde fluviul se relaxeaza, formind adevarate "estuare", pentru ca apoi sa se straduiasca sa se inghesuie din nou printre munti.

Frumusetea peisajului ascunde insa si unele pericole aproape nebanuite. In sectoarele inguste ale Cazanelor, unde se poate ajunge si la doar 150 de metri distanta intre maluri, curentii sint foarte puternici, de aproape 20 de km/h. Navigatia in aceste conditii este o adevarata provocare, mai ales ca de-a lungul timpului mai multe ambarcatiuni mari au "esuat" la Cazane. Inainte de construirea barajului de la Portile-de-Fier, defileul avea o mare problema: la Cazane navigatia era imposibila, pe zeci de kilometri, existind portiuni unde stincile cazute de pe versanti se puteau vedea iesind la suprafata apei. Problema a fost insa rezolvata, odata cu construirea hidrocentralei de la Portile-de-Fier, in spatele barajului nivelul apei crescind cu aproximativ sapte metri, stincile fiind acoperite, iar navigatia mult mai usor de realizat. Dar si acest demers a avut neajunsurile lui, multe localitati, sate, in special, care se aflau sub nivelul viitorului baraj au fost stramutate. Un caz mai special il reprezinta Orsova, cel mai mare port aflat in prezent in zona Cazanelor. Inainte de construirea barajului, orasul era unul sarac de pescari, neavind decit citeva zeci de mii de locuitori. Odata stramutata, asezarea a ajuns intr-o situatie si mai grea, populatia "migrind" spre alte orase din Mehedinti. Dar salvarea a venit odata cu embargoul impus Iugoslaviei de Uniunea Europeana in anul 1999. Atunci Orsova a devenit peste noapte principalul punct prin care combustibilul era "exportat" in tara vecina. Prosperitatea economica a orasului nu a durat foarte mult, dar l-a transformat intr-unul dintre cele mai mari si strategice porturi din intregul defileu al Dunarii.



Clima blinda, vegetatie mediteraneeana

Nu se pune problema unei clime specifice Dunarii, cu atit mai putin o clima specifica sectorului "La Cazane", dar, in schimb, lunca Dunarii are citeva particularitati. Cea mai mare temperatura medie anuala din Romania se inregistreaza aici, peste 11 grade C. Zilele tropicale, similare celor din sudul Cimpiei Romane si Baragan, sint atenuate de umiditatea mai ridicata a aerului, cauzata de evaporarea apei in lungul Dunarii. Pe abrupturile aproape inaccesibile ale muntilor Almajului cresc "laleaua de cazane", unica in Europa si protejata prin lege, stinjenelul de stinca, clopoteii cazanelor si sapunarita rosie, toate fiind desemnate monumente ale naturii. Influentele mediteraneene au dus la aclimatizarea in zona a smochinului si a migdalului, dar si a unor specii de animale: vipera cu corn, scorpionul sau broasca-testoasa de uscat.

Ca si cum spectacolul pe care il ofera natura in Defileul Dunarii nu ar fi fost suficient chiar si pentru cel mai "exigent" turist. Incepind cu 1998, pe unul din versantii ce sfideaza fluviul s-a inceput constructia unei efigii a regelui dac Decebal.

Cel mai bogat om din Romania, stabilit de ani buni in Italia, Iosif Constantin Dragan, a "sponsorizat" acest proiect. Lucrarea unica in sud-estul Europei a fost terminata intr-un timp-record, de aproximativ patru ani, zeci de arhitecti si chiar sute de sculptori straduindu-se sa termine edificiul. Efigia este o copie exacta a chipului lui Decebal, intitulata DECEBALUS REX, figura dacului sculptata in stinca fiind vizibila cu usurinta de pe Dunare, dar si de pe DN 57, care leaga Ieselnita de Dubova. Tot aici este amplasata si o replica a monumentului "Tabula Traiana", care se afla la citeva sute de metri in aval, in Serbia, care consemneaza punctul de inceput al "expeditiei" lui Traian pe teritoriul Daciei.



Text & foto: Mihai Oprea
InfoUtil
Cum se ajunge la Cazane



1. Cu autoturismul, de la Orsova (aproximativ 20 km de Drobeta-Turnu-Severin) se merge pe drumul spre Moldova Noua. Trecem prin Ieselnita, Dubova. In total, aproape 25 km.&
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona