Vatra Dornei - staTiune cu tradiTie
Articol









Ocupat tot timpul anului de turisti, orasul Vatra Dornei se imparte parca in doua, dupa o linie imaginara ce se intinde de-a lungul pamintului. De sub pamint vine apa, cea imbuteliata potoleste setea turistilor, cea din statiunea balneoclimaterica ii vindeca. Iar muntii care adapostesc aceste ape ofera pe timp de iarna pirtie si buna dispozitie, iar pe timp de vara o serie intreaga de distractii, de la simple plimbari, pe jos sau calare, pina la sporturi mai mult sau mai putin extreme, mountain bike, river rafting, alpinism.



Dar renumele de azi si gloria de la sfirsitul anilor 1800 si inceputul anilor 1900 sint datorate posibilitatilor de tratament intr-un cadru natural deosebit care sporea beneficiile curelor facute aici. Statiunea detine o bogata traditie in tratarea unor boli cu ajutorul apelor minerale, cele din statiune, cit si cele din Bazinul Dornelor constituind "materia prima" pentru mii de proceduri care se efectueaza in modernele baze de tratament. Prezenta izvoarelor minerale confera specificul tarii Dornelor; aceste zacaminte de ape carbogazoase dau un numar de 37 izvoare.

Primele incercari de dezvoltare a balneologiei moderne au fost inregistrate in anii 1807-1811. In anii urmatori au fost realizate si principalele constructii ce constituie nucleul de dezvoltare a statiunii, stabilimentul balnear si Cazinoul (1899), cladirea in stil florentin a Primariei (1897), gara Vatra Dornei Bai (1910), Vila Cembra (1895) sau Izvorul Sentinela (1896). In 1775 Vatra Dornei intra in componenta Imperiului Habsburgic, statul austriac fiind interesat de exploatarea cit mai completa a bogatiilor solului si subsolului Bucovinei. Tocmai de aceea adevarata dezvoltare a orasului a inceput dupa ce au fost cunoscute de catre autoritatile austriece calitatile curative ale izvoarelor minerale si ale turbariilor din zona. In a doua jumatate a secolului XIX incepe amenajarea si modernizarea statiunii, prin captari de izvoare, prin aplicarea primelor tratamente cu namol de turba si mai ales prin construirea, in 1895, a instalatiilor balneare moderne. Desi apare atestat documentar inca din anul 1410, Dorna a fost declarat oras in primul deceniu al secolului XX, cind a cunoscut un scurt regres, provocat de Primul Razboi Mondial, urmat de o noua inflorire. In 1944, instalatiile balneare au fost complet distruse de trupele germane in retragere, fiind necesara refacerea aproape in intregime a statiunii.

Statiunea are sezon permanent, iar climatul intramontan-depresionar specific zonei este caracterizat prin vinturi moderate, veri racoroase si ierni un pic mai friguroase si cu multa zapada. Factorii terapeutici sint datorati unei clime tonifiante, aerului pur lipsit de praf si de particule alergice si bogat in aerosoli rasinosi, izvoarelor de ape minerale carbonate, feruginoase, usor bicarbonatate, sodice, calcice, magneziene, hipotonice, precum si namolului de turba, adus din Poiana Stampei.

Zona este benefica indeosebi in tratamentul afectiunilor aparatului cardiovascular, boala cardiaca ischemica si infarctul miocardic sechelar necomplicat, boli vasculare simple, hipertensiune arteriala, ateroscleroza, boli ale arterelor periferice si ale venelor. Un alt segment in care statiunea este recunoscuta pentru terapiile oferite celor cu afectiuni ale aparatelor locomotorii, artroze si spondiloze, reumatism inflamator stabilizat, reumatism ab-articular; afectiuni posttraumatice, postprotezare, afectiuni neurologice, pareze, paralizii, nevrite, nevralgii, hernie de disc si lombosciatica secundara. Lor li se pot alatura si cei diagnosticati cu afectiuni asociate, precum boli ale aparatului respirator, bronsite cronice, astmul bronsic, boli profesionale, ale aparatului digestiv, boli ginecologice, sterilitate si afectiuni inflamatorii, nevroze, anemii, diabet si obezitate.

Aceste afectiuni beneficiaza de cura externa in principal sub forma de bai carbogazoase, bai de plante medicinale, dusuri la care se adauga termoterapia, impachetari cu namol si parafina, electroterapia si fototerapia, pulmoterapia sau aerosoli cu apa sulfuroasa si medicamente. Un capitol important il reprezinta kinetoterapia la sala sau bazinul kineto, masajul, cura de teren, reprezentata prin plimbari pe aleile parcului, mofetele. In functie de afectiunile prezente, acesti factori de tratament naturali si artificiali se combina de catre personalul medical sub forma unui plan de cura la care se adauga dietoterapia, reflexoterapia si altele. Cura balneara dureaza 10-18 zile si se compune din asocierea factorilor naturali cu proceduri ajutatoare prescrise de medic asociata cu dieta alimentara in functie de afectiune.

Cele doua baze de tratament aflate in statiune, Complexul Hotelier "Bradul - Caliman" si Complexul Balnear "Dorna" au o capacitate zilnica de peste 4.500 de proceduri terapeutice, care includ bai calde in cada cu ape minerale, impachetari cu namol si parafina, electroterapie, hidroterapie, masaj, gimnastica medicala, sauna, mofete artificiale, kinetoterapie, existind izvoare speciale pentru cura interna cu apa minerala. Facind parte din aceeasi structura de tratament, cu acces direct din si spre cele doua hoteluri, baza de tratament si agrement a fost recent extinsa, modernizata si dotata cu aparatura medicala de ultima generatie.

Insa pentru un sejur la Vatra Dornei nu este necesar sa fiti suferind, terapiile oferite adresindu-se si persoanelor sanatoase si foarte active, insa supuse permanent stresului si suprasolicitarii, combatute aici prin proceduri de relaxare si destindere, hidrokinetoterapia in piscina incalzita, dus subacval si dus Jacuzzi, dus scotian, masaj general, solar, sauna si sala de fitness.



Legenda



Batrinii povestesc in legatura cu numele de Dorna urmatoarea legenda. "Dragos Voda, "descalecatorul" Moldovei a venit sa vineze in partile noastre. Aici a intilnit o fata frumoasa ca o zina, cu par balai si cu numele de Dorina. Dragos a plecat la vinatoare si intr-o padure deasa i s-a aratat o caprioara pe care a inceput sa o urmareasca. Caprioara iute de picior, a scapat insa mereu de sagetile vinatorului, dar ostenita s-a oprit pentru o clipa sa-si traga sufletul linga un brad cu trunchiul gros.

Dragos a intins arcul si a tras. De dupa copac s-a auzit un tipat omenesc de durere si caprioara a facut un salt, dupa care s-a pierdut in padure. Dragos s-a apropiat de brad si a vazut ca in locul caprioarei o ucisese pe frumoasa Dorina. Plin de remuscari Dragos a inmormintat-o chiar pe locul unde fusese ucisa si in amintirea ei a botezat locul si riul din preajma Vetrei Dorinei, devenita in timp Vatra Dornei de azi. Pe fata o chema Dorina, asa cum se numesc si astazi multe fete din partea locului si sint alintate de cei apropiati Doruta sau Dorna.



Localizare si acces



Situat in inima Carpatilor Orientali, la o altitudine de 802 -810 m, la egala distanta fata de cele doua laturi ale lor, estica si vestica, in cadrul culoarului depresionar ce desparte grupa nordica de grupa centrala a acestora. Asezat la confluenta Bistritei Aurii cu cel mai insemnat afluent al sau din cursul superior, Dorna are o pozitie deosebit de favorabila fata de citeva importante cai de comunicatie. Astfel Vatra Dornei este strabatuta de cea mai importanta cale-ferata care trece din Moldova in Transilvania, respectiv de la Suceava la Cluj Napoca, prin Dej, iar printr-o serie de sosele nationale realizeaza legaturi cu Transilvania, peste pasul Tihuta, cu Maramuresul, peste pasul Prislop, cu Moldova, prin pasul Mestecanis, precum si de-a lungul Vaii Bistritei.

Vatra Dornei se afla la 105 km departare de municipiul Suceava, aproximativ doua ore transport auto si trei ore transport feroviar, 85 km de municipiul Bistrita, aproximativ o ora transport auto si cinci ore transport feroviar. Cel mai apropiat aeroport se afla in municipiul Suceava. Accesul se mai poate face si pe Valea Bistritei, pe soseaua ce leaga municipiul Piatra Neamt de Vatra Dornei, 165 km si aproximativ trei ore transport auto. Acceleratul direct Bucuresti Nord - Vatra Dornei strabate cei 566 km in aproape zece ore si urmeaza ruta localitatilor Ploiesti, Bacau, Pascani si Suceava.



Posibilitati de agrement



Drumetii

Orasul Vatra Dornei este punctul de plecare in diferite drumetii sau excursii. De aici se poate pleca pe masivele Rarau unde se afla si locuri de cazare la Hotelul Alpin "Rarau". Serviciul de Turism si Salvamont din cadrul Primariei poate oferi informatii si sugestii despre traseele din muntii ce inconjoara Depresiunea Dornelor, Muntii Giumalau, Muntii Bistrita, Muntii Calimani, Muntii Rodna, Muntii Suhard si Muntii Obcina Mestecanis. Agentia de voiaj din localitate organizeaza excursii cu autocarul pe diferite trasee. Unul dintre cele mai interesante este cel care include vizitarea minastirilor din nordul Moldovei.

Pirtii de schi

l Pirtia Dealu Negru - 3.000 m lungime, diferenta de nivel 400 m, grad de dificultate mediu;

l Pirtia de schi Parc - 900 m lungime, inclinare medie de 28,5%, diferenta de nivel 150m, grad de dificultate - mediu;

l Pirtia de schi Dealu Negru beneficiaza de o instalatie de transport telescaun, iar pirtia de schi Parc are in dotare un baby-schi si un teleschi.

Muzee

Muzeul de Etnografie si Folclor

Situat in cladirea Primariei, str. Mihai Eminescu nr. 17, program 10-18, simbata, duminica - inchis. Un loc in care cultura si traditia orasului Vatra Dornei si a Bucovinei, in general, sint extrem de bine ilustrate, fiind prezentate unelte gospodaresti vechi, interioare traditionale de case, elemente de port. Costul biletelor este modic, 1 leu la copii, 2 lei la adulti.

Muzeul de Stiinte ale Naturii

Str. Unirii nr. 3, tel. 030 / 371368, program 10-18, mai putin in ziua de luni, cind este inchis. Un bilet costa 1 leu la copii si 2 la adulti, iar o vizita completa dureaza aproximativ 25 de minute. Prezinta intr-o forma expozitionala interesanta, exemplare din flora si fauna zonei Dornelor, precum si valoroase trofee cinegetice recoltate de-a lungul anilor din aceasta regiune a Carpatilor. Se remarca doua diorame, care reprezinta un cerb atacat de lupi si o familie de capriori.

Parcul orasului

Cu o suprafata de 50 ha, declarat rezervatie dendrologica a Academiei Romane, principala zona de concentrare a izvoarelor minerale si locul unde traiesc veverite atit de cunoscute, denumite popular Mariana, si care pot fi hranite de oameni. In Foisorul din mijlocul parcului sint sustinute concerte de catre orchestra de alamuri.

Festivaluri permanente

l februarie - Serbarile Zapezii,

l mai - Festivalul de Folclor "Comori de suflet romanesc",

l iunie - Muzritm, festival de muzica usoara pentru copii si adolescenti,

l iulie - Festivalul International de Folclor "Intilniri Bucovinene",

l septembrie - Festivalul National al Teatrelor de papusi "Casuta Povestilor",

l octombrie - Festivalul National al Teatrelor Populare "Ion Luca",

l 27-28 decembrie - Festivalul de Datini si Obiceiuri de iarna "Porniti Plugul Feti- Frumosi".

Informatii suplimentare despre toate posibilitatile de cazare se pot obtine de la Serviciul de Promovare si Dezvoltare a Turismului si Salvamont, Vatra Dornei, str. Garii, nr. 2, tel: 0230-372.767, 0788-820.147, 0788-820.146.



Text & foto: Marcela Dragan
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona