Bucuresti, reper cultural
Articol










Dupa ce vezi si auzi pe la stiri, ai impresia ca, pentru un an intreg, cultura s-a mutat la Sibiu. Si-a luat teatrul, muzica, pictura, fotografiile si alte cele si a trecut muntii. Nu este chiar asa, iar pentru o luna, Bucurestiul incearca sa redevina Capitala culturala, sau cel putin muzicala, prin Festivalul si Concursul International "George Enescu". Centrul acestor manifestari este Ateneul Roman, desi o parte dintre evenimente se vor desfasura in alte locatii, precum Sala Palatului, Opera Nationala Bucuresti sau Teatrul National "I.L. Caragiale".

Devenit deja o manifestare traditionala, Festivalul International "George Enescu" se va desfasura anul acesta in perioada 1 - 23 septembrie si va prezenta peste 125 de evenimente muzicale in toata tara, cele mai semnificative avind loc in Capitala. La aceasta editie vor fi prezente nume sonore precum: Jordi Savall, Fabio Biondi, Viktoria Mullova, Murray Perahia, Maxim Vengerov, Gigi Caciuleanu, compania Bjart Ballet.
Palmaresul acestui festival a ajuns sa atinga cote maxime, de aceea programul festivalului cuprinde 35 de lucrari din creatia enesciana, 145 de opusuri din repertoriul universal, 95 de lucrari contemporane romanesti, finalele cu orchestra si Gala Laureatilor concursului. Vor participa: noua orchestre simfonice din strainatate, opt orchestre simfonice si camerale din Romania, doua colective de opera (invitati din tara: Opera Nationala Timisoara, cu un spectacol propriu, pus in scena pe malurile Begai), cinci ansambluri instrumentale si opt formatii corale.
Bucurestiul se va transforma, cu aceasta ocazie, in cea mai mare atractie a turistilor de pretutindeni. Datorita festivalului, vor fi puse in lumina reflectoarelor cladiri cu puternice semnificatii, precum Sala Palatului, Ateneul Roman, Teatrul National "I.L. Caragiale" si Opera Nationala Bucuresti. Evenimentul ofera o sansa de a vizita "Micul Paris", cum era cunoscuta cindva Capitala, dar si Bucurestiul vechi, care, aflat in plin proces de restaurare, isi dezvaluie o mare parte din secrete. Cu un pic de imaginatie, orasul practic poate fi impartit in trei ere, cu trei culturi si societati aparte, si chiar trei straturi de pamint ce acopera istoria. Pentru exemplificare, Bucurestiul vechi, al bisericilor si manastirilor voievodale, al hanurilor si breslelor, face loc Micului Paris al cladirilor in stil francez, cafenelelor si vietii artistice, urmat apoi de Epoca de Aur si marturiile ei, proces in care, de multe ori, vechile cladiri au fost darimate si nivelate, pentru a constitui bazele unui nou oras. Pentru cei care au venit in Bucuresti doar pentru festival, multe dintre seri vor fi petrecute in piata din fata Ateneului Roman. Cladirea, ridicata intr-un stil inspirat din arhitectura franceza, usor de recunoscut in aceasta parte a orasului, este sinonimul culturii si muzicii in Bucuresti, iar multi isi mai aduc aminte de formula "Dati un leu pentru Ateneu", care a ajutat atit la ridicarea edificiului, cit si la renovare. Primii pasi in Rotonda Ateneului te lasa fara voce, la propriu. Imensitatea salii, ecoul ei, decoratiunile realizate cu cea mai mare atentie spre detaliu, cele 12 coloane realizate in stucatura care sustin partea centrala a parterului, dar si cele patru scari de marmura roz de Carrara care formeaza balcoane la nivelul superior si care duc la sala, deschiderea scarii de onoare, toate iti dovedesc ca te afli intr-un templu dedicat culturii. Dar pentru a va putea bucura cu adevarat de aceasta luna cu totul speciala, va propunem sa nu va limitati la aceste obiective, ci sa incercati sa descoperiti Capitala cu toate monumentele si vestigiile ei.

Teatrul National Bucuresti
Inaugurat in 1852, Teatrul National a devenit curind un etalon, un punct de referinta al culturii romane. Istoria Teatrului National se confunda in mare parte cu istoria dramaturgiei romanesti, fiind locul in care au debutat cei mai importanti dramaturgi. Vechea cladire a TNB a fost bombardata la sfirsitul cealui de-al Doilea Razboi Mondial, iar din 1973 teatrul functioneaza intr-o noua locatie, un edificiu modern, desfasurat pe o suprafata de 10.000 mp, in centrul Capitalei. Intr-o istorie care numara un veac si jumatate de existenta, la cirma Teatrului National s-au aflat numeroase personalitati ale scenei si literaturii romane, printre care I.L. Caragiale, Ion Minulescu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Tudor Vianu, Radu Beligan, Andrei Serban, Fanus Neagu, Ion Cojar, Dinu Sararu. Muzeul National de Arta al Romaniei
In anul 1837, domnitorul Alexandru Ghica transforma in palat de ceremonie casa construita in 1820 de Dinicu Golescu pe Podul Mogosoaiei, pe locul ocupat acum de aripa de sud a cladirii muzeului. Pina in anul 1944 cladirea continua sa indeplineasca rolul de palat domnesc, suferind transformari si imbunatatiri substantiale. Printre cei care si-au lasat amprenta pe ceea ce reprezinta astazi MNAR se numara si Alexandru Ioan Cuza, Nicolae Golescu sau principele Carol de Hohenzollern. Marea schimbare se produce in anul 1948, cind prin hotarirea Consiliului de Ministri, Palatul Regal din Calea Victoriei (cu exceptia salilor de receptie) trece in administrarea si folosinta Ministerului Artelor si Informatiilor, in perspectiva deschiderii unui Muzeu National de Arta. In timpul evenimentelor din decembrie 1989, cladirea este avariata de 80%, peste 1.000 de lucrari fiind si ele degradate sau distruse. Muzeul este inchis intre anii 1990 si 2000 pentru ample lucrari de renovare si reamenajare, interval in care, pentru a-si valorifica patrimoniul, organizeaza numai expozitii temporare, atit la sediul sau, cit si in strainatate. Acum atrage, in principal, prin operele expuse in Galeria Nationala, dar mai ales in spectaculoasa Galerie Europeana, cu ale sale 15 saloane. Tot in piata este si Senatul, si Biserica Kretulescu, un monument ce reda spiritul constructiilor brancovenesti, iar odata cu ultima restaurare poate fi vazuta si pictura originala.

Hanul lui Manuc
Loc de gazduire pentru alese fete boieresti si artisti ilustri, Hanul lui Manuc inglobeaza doua dintre cladirile fostei curti domnesti (secolul al XVI-lea - si al XVIII-lea) ale stravechiului centru medieval al Bucurestilor, ce pastreaza arhitectura specific romaneasca a anilor 1806-1808. Curtea Veche Este unul dintre cele mai cunoscute si romantice locuri ale Bucurestiului. Toti am auzit de craii ei, toti stim ca exista, undeva in centru istoric al orasului, insa, in mod straniu, o taxa de 5 lei, care ne da si dreptul de a o fotografia, ne opreste sa-i calcam aleile. Macinata de incendii si cutremure, azi ii mai pastreaza splendoarea vremurilor de altadata vestigiile descoperite in 1958. Asezata intre actualul Lipscani, Bd. 1848 si riul Dimbovita, aceasta resedinta domneasca va deveni nucleul Bucurestiului in veacul al XVI-lea, concentrind in jurul ei intreaga viata a Capitalei.

Daca tot sinteti in zona, treceti si pragul Bisericii Sf. Anton si puneti un acatist la icoana facatoare de minuni a sfintului, iar cu un pic de credinta, veti primi ajutorul dorit. De partea opusa a orasului vechi, un alt locas ce atrage privirea, este Biserica Rusa. Situata aproape de Universitate, a apartinut cind bisericii de la Moscova, cind celei de la Bucuresti, cind Universitatii, in grija careia inca se mai afla. Este ridicata in stilul locaselor rusesti, cu sapte cupole, cindva poleite cu foita de aur. Metalul pretios s-a sters de mult, insa s-au pastrat placile de ceramica ce imita caramida si placheaza exteriorul in intregime, de un ocru dulce, intretaiat de verdele-peruzea, albastrul profund si rosul mozaicurilor.

Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona