Pe urmele Titanului de la Hobita
Articol






Obicei importat din Occident sau pura necesitate dupa o saptamina petrecuta intre peretii strimti ai biroului, turismul de week–end a cistigat din ce in ce mai multi adepti in ultima perioada si in Romania.



Si cum venirea toamnei goleste si plajele, propunerea noastra pentru un week–end de septembrie este o vizita culturala la Tirgu–Jiu, pe urmele marelui Brancusi. Odata ajunsi aici, va vor impresiona, cu siguranta, Ansamblul Monumental "Calea Eroilor" si locurile unde parintele sculpturii moderne a dat pentru prima data cu dalta in piatra si lemn. Iar daca mai aveti citeva ore libere, veti fi indrumati sa vizitati si Manastirea Tismana, leaganul nasterii spiritualitatii pe meleagurile Gorjului. In drumul spre Tismana, pe traseul pitoresc ce leaga Tirgu–Jiu de Baia de Arama, trebuie neaparat sa incetiniti in localitatea Pestisani, pentru a observa un mare panou indicator, in genul reclamelor la bauturi racoritoare: spre Hobita – Casa Memoriala "Constantin Brancusi".

La Hobita, veti gasi o poarta taraneasca simpla care da intr–o curte ingrijita, in fundul careia se zareste o casuta mica, acoperita cu sindrila si zugravita in alb–albastrui, culoare pe care o da numai varul macinat in Valea Sohodolului. In aceasta casuta s–a nascut, la 19 februarie 1876, Constantin, cel

de–al cincilea copil al lui Nicolae si al Mariei Deaconu, a doua sotie a lui Nicolae Brancusi.

Ghidul Casei Memoriale de la Hobita este chiar o ruda de–a marelui sculptor, care poate povesti intreaga copilarie si locurile in care se ascundea Brancusi cind fugea de acasa. Cum intra in localitatea gorjeana Pestisani, iubitorii de arta care vor sa calce pe urmele omului de geniu pot sa poposeasca la pensiunea turistica "Constantin Brincusi", proprietatea unui stranepot de–al acestuia, copie aproape perfecta a portretului lui Brancusi. Acesta povesteste cum, inca de mic, Constantin a fost impins din urma de un neastimpar ce nu l–a parasit pina in ultimele clipe ale vietii.

Oricum, "dorul de duca" se manifesta inca de mic, dind dovada de un neastimpar iesit din comun. Brancusi expune pentru prima data la Socit Nationale des Beaux–Arts si la Salon daAutomne din Paris in 1906. Creeaza, in 1907, prima versiune a Sarutului, tema pe care o va relua sub diferite forme pina in 1940, culminind cu Poarta Sarutului din Ansamblul Monumental din Tirgu–Jiu.

Abia in 1964 Brancusi a fost redescoperit in Romania ca un geniu national si, in consecinta, Ansamblul Monumental de la Tirgu–Jiu cu Coloana (recunostintei) fara sfirsit, Masa tacerii si Poarta Sarutului, a putut fi amenajat si ingrijit, dupa ce fusese lasat in paragina un sfert de veac.



Povestea Caii Eroilor

Lui Brancusi i s–a cerut sa ridice un monument al eroilor romani cazuti in Primul Razboi Mondial, iar ansamblul de la Tirgu–Jiu exprima sentimentul cosmic al artistului, manifestat prin reuniunea celor patru elemente fundamentale ale lumii: apa – pornirea de la riul Jiu; pamintul – aleea din gradina publica, "Masa tacerii" incorporeaza pamintul si Calea Eroilor; focul – flacara care asigura triumful asupra mortii in "Poarta Sarutului"; aerul – avintul "Coloanei fara sfirsit", care escaladeaza vazduhul in drumul catre cer.

Coloana fara sfirsit asigura comunicarea cu cerul si, astfel, va inlesni inaltarea la cer a sufletelor eroilor gorjeni care s–au jertfit pentru apararea patriei.

Artistul a codificat, in ansamblul sculptural, eternitatea intregului sau popor. Din punct de vedere etnologic, monumentele de la Tirgu–Jiu au reprezentarea cosmica a vietii umane, pornind de la nastere, simbolizata de Masa Tacerii si incheind cu trecerea in nefiinta, simbolizata de Coloana Infinitului. Distanta dintre ele, care reprezinta timpul vietii umane, este intrerupta de Poarta Tacerii, simbolul casatoriei si al inceperii unui nou ciclu al vietii.



Masa Tacerii

In jurul Mesei Tacerii, Brancusi a dispus 12 scaune simbolice, la distanta egala unul de altul. Numele de "scaune" ascunde, de fapt, o realitate sacra: clepsidrele, una pentru fiecare simbol solar, masoara trecerea timpului. De la masa destinului, plasata de Brancusi pe malul riului, care nu se intoarce niciodata, timpul dat vietii umane decurge de la est la vest, marcat de diferite praguri si apoi, de la Pamint la Cer, timpul etern, ilustrat de romburile ciclice ale Coloanei fara Sfirsit. In urma cu doi ani, Aleea Scaunelor din Parcul Central de la Tirgu–Jiu, precum si Masa Tacerii, au fost vandalizate. Pentru ca, pe atunci, nu existau paznici, scaunele si masa sculptate de mina lui Brancusi au fost zgiriate si miscate de la locul lor.



Casatoriile de la Poarta Sarutului, traditie in Gorj

Poarta Sarutului sau triumful vietii asupra mortii a devenit cunoscuta aproape in toata tara, datorita casatoriilor ce au loc aici, la cumpana dintre ani, dar si de Ziua Indragostitilor. In noaptea de Revelion, zeci de cupluri de tineri din Gorj, si nu numai, isi unesc destinele si isi jura credinta sub simbolul sarutului brancusian. Tot la Poarta Sarutului, in luna februarie, isi reinnoiesc juramintele cuplurile de virstnici ce sarbatoresc nunta de aur.

Poarta Sarutului este amplasata pe aleea de la intrarea din parcul orasului, este daltuita din piatra poroasa, extrasa din carierele aflate in imprejurimi, fiind alcatuita din coloane groase, paralelipipedice, ce sprijina o arhitrava cu dimensiuni mai mari decit ale coloanelor, avind latimea de 6,45 m, inaltimea de 5,13 m si grosimea de 1,69 m.

Pe fetele fiecarei coloane se regaseste simbolul sarutului, doua jumatati ale unui cerc, caracteristic operei lui Brancusi. Poarta sarutului arata ca un arc de triumf, simbolizind triumful vietii asupra mortii.



Coloana fara Sfirsit are o inaltime de aproape 30 de metri si este compusa din 15 moduli octoedrici, pe care Brancusi ii numea margele, avind la capetele de jos si de sus cite o jumatate de modul. Denumirea ei originala a fost Coloana recunostintei fara sfirsit si a fost dedicata soldatilor romani din Primul Razboi Mondial, cazuti, in 1916, in luptele de pe malul Jiului. Coloana Infinitului a fost amplasata in cel de–al doilea parc ca marime din Tirgu–Jiu, loc care poarta numele artistului.

In week–enduri, grupuri de turisti inconjoara Coloana tinindu–se de miini pentru a simti din energia pe care aceasta o emana. Exegetii lui Brancusi mai spun ca, daca stai sub Poarta Sarutului, simti un fel de vibratii care te linistesc.



Text: Iulia PAtrulescu
InfoUtil
Posibilitati de cazare

l Hotel Brancusi (3 stele) este situat in centrul orasului Tirgu–Jiu, chiar linga Parcul Central ce adaposteste Masa Tacerii, Aleea Scaunelor, Masa Tacerii, dar si Muzeul de Arta Tirgu–Jiu.

Hot
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona