Septembrie, inceput de an stravechi
Articol







Trecerea de la vara la toamna pastreaza, in calendarul popular, amintirea unui stravechi inceput de an, marcat de moartea si renasterea Zeitei Muma, peste care parintii Bisericii Crestine au suprapus moartea (Adormirea) si nasterea Fecioarei Maria.



Doina Dascalu Isfanoni, cercetator etnolog la Muzeul National al Satului "Dimitrie Gusti" din Capitala, este, in aceasta luna, ghidul dumneavoastra intr–o calatorie de descoperire a vechilor traditii si obiceiuri populare romanesti. Si cum rolurile au fost impartite de la bun inceput, noi v–am pregatit si lista cu locurile in care puteti poposi, pe parcursul calatoriei. Dumneavoastra nu va ramine decit sa va faceti bagajele si sa porniti la drum.



In calendarul popular, luna septembrie face trecerea catre toamna, odata cu ziua de 1 septembrie, care, pe vremuri, reprezenta si inceputul anului bisericesc, fiind considerata luna in care oamenii incep sa–si indrepte fortele catre livezi si catre vita–de–vie. Este timpul cind, in drumul catre Sfinta Marie Mica si apoi catre Drumul Crucii, se grupeaza o serie intreaga de activitati prin care oamenii isi depoziteaza in camara proviziile pentru iarna. De asemenea, toti cei care nu au reusit, peste vara, sa isi faca provizii de plante medicinale, mai au ragaz pina la Sfinta Maria Mica, pentru ca inca mai au leac in aceasta perioada, si daca stii sa le culegi vei avea beneficiul unei terapii tamaduitoare. Sfinta Maria Mica este ziua in care, in primul rind, se sarbatoresc toti cei care poarta numele Fecioarei. Obiceiul spune ca, in aceasta zi, toti cei ce poarta acest nume trebuie sa faca o coliva de fructe. Aceasta traditie se pastreaza in zona Moldovei, in zonele viticole, dar si in preajma Husului. Blidul in care ciorchinele se culege bob cu bob se duce ca ofranda la biserica pentru bogatie si putere.

Tot traditia populara spune ca in aceasta luna este timpul pentru gindul de sanatate, de prosperitate si ca intre Sfinta Marie si Ziua Crucii este timpul cind oamenii se uita prin gradina pentru a vedea ce este gata copt si pregatit pentru cules. Acum se face magiunul de toamna, iar, de ziua Crucii, in Arges, Muscel, Oltenia, Gorj, chiar si in Vilcea, se bat nucii, prilej de petreceri, mai ales pentru cei tineri. Ca sa fie lucrul mai cu spor, toata aceasta activitate este insotita si de un ospat cu lautari. De Ziua Crucii serpii se ascund in galerii, iar daca vreunul apare mai des, el trebuie omorit. De la aceasta zi pina la Sfinta Parascheva, au loc, in functie de zona, ceremonialurile numite ostrovul viilor, adica inceperea culesului viilor. Perioada aceasta dureaza o luna, in functie de zona geografica, pentru ca, daca in Moldova si Dobrogea incepe imediat, in Segarcea, la Dealul Mare si in Transilvania petrecerile culesului viei sint mult mai tirzii.

Ostrovul viilor presupune un comportament extrem de interesant, deoarece culesul viilor si recoltatul grinelor in comunitati nu se puteau face doar cu ajutorul familiei, de aceea presupun legaturi sociale. Desigur, acest tip de practica aduce pentru capul familiei o grija in plus, pentru ca, desi aceste invitatii la culesul de vie se bazeaza pe reciprocitate, ele presupun si un soi de petrecere, seara de seara, unde se cheama lautari, se spun povesti, se fac diferite jocuri, pina cind se striga stingerea, pentru ca a doua zi sa se porneasca din nou la munca. La Dealul Mare, in Prahova, se mai pastreaza acest obicei, la fel in Mehedinti si in Gorj, in zona Balanestilor. Pe vremuri, exista obiceiul ca din primul must care se storcea sa se faca ofranda si, din ulcele noi, sa se dea acest must de pomana. De asemenea, se arunca pentru morti din primul must stors, iar petrecerea de dupa prima zi de cules era considerata un pas pe care familia il facea spre impacarea cu raposatii, cu vecinii si prietenii. De la primul stors urmeaza, timp de o saptamina, seara de seara, petreceri, ultima fiind un adevarat ospat cu mese imbelsugate, care tine pina dimineata. Acest obicei era spectaculos pentru ca, de obicei, in zonele mari viticole, chematul la lucru insemna si o mare sansa pentru tinerii care se pregateau de insuratoare. Marii boieri si minastirile care aveau teren ofereau paminturi tinerilor insuratei. Iata, spre exemplu, de ce in Prahova, la Valea Calugareasca, exista un sat care se cheama Insuratei, care a rezultat in urma acestor practici. Ca si ostrovurile, pe podgoriile de la Husi si de la Niculitel, in Moldova, aceste traditii sint respectate cu sfintenie.



Calendar popular

Poporul numeste luna lui septembrie "rapciune", intelegind prin aceasta inceputul perioadei de timp rece, dar si "viniceriu", caci, la urma urmei, septembrie ramine luna strugurilor. Sarbatorile traditionale ale lunii septembrie sint:



1 septembrie: Simion Stilpnicul

Simion Stilpnicul este cel care, in credinta populara, sustine cerul si pamintul, stind intr–un picior pe un stilp inalt. El este patronul vinturilor si poate produce cutremure. De aceea, ziua lui este foarte importanta, oamenii respectind–o de frica sa nu li se darime casele sau sa nu li se intepeneasca picioarele. Fiind un vechi inceput de an bisericesc, cum era vremea in aceasta zi, asa urma sa fie tot anul, iar daca tuna, se credea ca toamna va fi lunga.



8 septembrie: Sfinta Maria Mica

De Sfinta Maria Mica pleaca pasarile migratoare, in special rindunelele, iar lumea nu mai poarta palarie, sarbatoarea anuntind sfirsitul verii si inceputul toamnei.



14 septembrie: Ziua Crucii

Fiind o sarbatoare foarte importanta, exista obiceiul pomenirii mortilor, dindu–se de pomana ulcele noi, pline cu miere sau apa curata, avind legat un fir rosu de toarta si un colac si o luminare deasupra. Toate vietatile care au iesit din pamint primavara se intorc acolo in aceasta zi, caci, daca atunci pamintul se deschidea, acum a sosit momentul sa se inchida. Se crede ca, inainte de a intra la loc, serpii se aduna pe un deal si scuipa pe coada unuia dintre ei, facind astfel o margica, buna pentru vindecarea diferitelor boli. Serpii care au muscat oameni in cursul anului nu se mai pot intoarce in pamint, ci vor ramine la suprafata acestuia, fiind condamnati la moarte. Fiindca acum se incepe culesul viilor, ziua poarta si denumirea de "Ostrovul viilor".



Text: Laura Pecie
InfoUtil
Pensiunea Drumul Carului este un complex turistic compus din doua cladiri, ofera 16 locuri de cazare in cabana, apartamente, crama si pivnita de vinuri nobile din productie proprie.

Adresa: Moeciu, str. Drumul Carului 5B


Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona