Meserii uitate
Articol
Una dintre cele mai instructive experiente traite in mijlocul taranilor este descoperirea unor indeletniciri si meserii demult uitate. Cind merg la Izverna, in Mehedinti, nu uit sa fac citeva vizite. La Gheorghe Izverceanu merg pentru ca el face cea mai buna miere de pe Terra, viscoasa ca asfaltul si cu parfumul tuturor florilor din muntii aceia. Numai el stie cum trebuie plimbate si descintate albinele. La Balu Liberalu se face cea mai ametitoare tuica, in cazan de arama, dupa un ritual stravechi. Trec apoi pe la Bocea, tiganul fierar, si comand topoare si toporisti. Ma uit vrajit cum din trei taciuni la fel de negri ca el si niste foale peticite din piele de capra transforma in citeva minute o bucata de sina de tren intr-o materie alb-rosie docila, o bate pe nicovala pina ii da o forma eleganta, o caleste si o ascute. Nea Ion ii pune apoi o coada din lemn de frasin. Fara moarte, domnu". In Muntii Apuseni imi place sa ma uit la lemnari sau la cei ce in cuptoarele de la marginea satului transforma la temperaturi dracesti calcarul in var. Sau la Horezu, Vad, Corund ati ramas poate si voi hipnotizati de iuteala cu care pe roata olarului, o bucata de lut devine ceramica vestita. Morari si morarite mai macina porumbul si griul pe riurile de munte, in mici si cochete mori de apa.
Aurari cu saitrocul din lemn de tei aleg din nisip pe Valea Ampoiului si Ariesului paiete de metal pretios...
Intoarcere In neolitic - In sensul cel mai bun. Se stie ca neoliticul a fost o perioada fericita in istoria omenirii, cind o clima blinda, cu ploi calde, a facut paminturile sa rodeasca, animalele domestice si vinatul sa se ingrase, oamenii sa prospere. Oamenii care erau mult mai putini si traiau o viata simpla, dar indestulata in casele lor de lemn si piatra, acoperite cu papura sau sindrila, inconjurati de un inventar redus de obiecte de stricta necesitate. Mergeti in catunele izolate de munte si va veti teleporta in urma cu mii de ani. Va veti mira poate cum cu un topor, un cazan, un fluier si alte citeva obiecte asemanatoare, oamenii pot trai in mileniul trei, era noastra, existenta celor din mileniul trei inaintea erei noastre.
Simplitatea existentei din lumea satului autentic este o lectie de la care poate vom avea de invatat. Caci buna e civilizatia, dar uneori te intrebi la ce bun atita progres?
Nunta Zamfirei - In multe sate datinile si obiceiurile nu au fost complet uitate. Sint si ele poate o forma de aparare impotriva amneziei provocate de subcultura societatii de consum. Nunta Zamfirei nu mai este ca pe vremea lui Cosbuc, dar nici foarte diferita. Obiceiurile de nunta, de botez si de inmormintare sint, fara indoiala, cele mai conservatoare forme ale memoriei populare. In unele zone se mai conserva bine si datinile sarbatorilor de iarna. Zilele importante ale calendarului ortodox sint presarate de felurite nedei si alte sarbatori sau tirguri cimpenesti. Din pacate nici biserica si nici etnografii nu ne-au inarmat cu un ghid-calendar al acestor sarbatori, cum sint Dragaicele la Buzau, Tunsul si masuratul oilor - la Novaci si Turtaba, Sarbatoarea Liliacului din - de la Ponoarele, Ziua lui Sfintu" Ilie, patronul oierilor la Polovragi, de 20 iulie, Sfinta Maria Mare, la Calineasa, Prislop si multe alte locuri... Poate dam cuiva ideea sa-l faca. Si poate primarii, cultura, fundatiile culturale vor infiinta la aceste tirguri premii pentru cele mai frumoase costume romnesti, folclor si produse autentice.
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona