Strategie si planificare
Articol


Blamat in ultimii ani de mai toata lumea, turismul romanesc pare sa se fi revigorat in aceasta vara, cind fluxul de turisti pe litoral a depasit chiar si asteptarile celor mai increzatori operatori. Iar, de aceasta data, se pare ca lucrurile nu se vor opri aici. Lucia Morariu, secretar de stat in Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale, ne–a detaliat locul in care sintem, dar si strategia pentru viitor.



Care este suma exacta care se va cheltui pentru rebrandingul Romaniei?

Noi, ca institutie de stat, derulam fonduri europene prin organisme intermediare, care se impart in felul urmator: 75 de milioane de euro pentru construirea brandului turistic al Romaniei si promovarea acestui brand, 15 milioane pentru promovarea produselor turistice interne si a turismului intern, in general, si 60 de milioane de euro pentru infiintarea de centre de informare si promovare turistica. Practic, accesarea fondurilor europene prin programul POR (Programul Operational Regional) se va face in perioada 2007–2015.



Acordati o mare importanta centrelor de informare si promovare turistica.

Centrele de informare si promovare turistica sint foarte importante, pentru ca ele sint dezvoltate insuficient, avem un numar foarte mic de astfel de centre. Ar trebui sa existe, conform legii, in fiecare statiune turistica de interes national si de interes local, si nu exista, in acest moment, pentru ca nu au fost nici resurse materiale, in unele cazuri, pentru a se forma, nici nu exista o lege care sa stabileasca foarte clar cum trebuie sa arate. Aceste conditii le vom stabili noi prin criteriile de eligibilitate si prin contractul care va fi incheiat intre noi si beneficiari. Rolul lor este, in primul rind, de promovare si informare si, apoi, noi il gindim ca pe un instrument prin care sa realizam culegerea datelor statistice despre turism. Noi vom fi aceia care vor stabili indicatorii, cu consultanta internationala, probabil, apoi o sa comandam un soft pentru preluarea datelor si prelucrarea lor. Softul care va fi folosit in aceste centre trebuie sa fie unic in toata tara, astfel incit datele sa parvina autoritatii centrale si sa putem avea o sursa de informare corecta, care sa ne dea indicatii clare. In acest moment, date statistice avem numai de la Institutul National de Statistica, doi indicatori: plecari/sosiri ale vizitatorilor si innoptari, dar, din experienta mea din mediul privat, pot spune ca in modul in care se raporteaza apar erori semnificative. Asa ca ne gindim sa reusim sa preluam informatia la nivelul intregii tari prin aceste centre de informare si promovare turistica. Vom avea in vedere ca astfel de centre sa se infiinteze in toate judetele tarii, apoi in statiunile si localitatile de interes turistic si oriunde exista dorinta si interes din partea autoritatilor locale de a depune proiecte de cofinantare.



Cum pot fi accesate aceste fonduri de catre autoritatile locale?

In acest moment, criteriile pentru accesarea fondurilor din acest program nu sint aprobate de comitetul de monitorizare al POR. Noi le propunem, practic am definitivat politica cu privire la aceste fonduri si, probabil, ca in sedinta din 18 septembrie se vor aproba, moment in care urmeaza ca la nivelul institutiei noastre sa se elaboreze un ghid al beneficiarului, promovat catre toate autoritatile in cauza, toti beneficiarii eligibili, pentru ca sint programe in care se afla beneficiari eligibili si ONG–urile, respectiv promovarea turismului intern, de asa maniera incit beneficiarii sa stie ce sa faca, sa–i informam si sa–i consiliem mai departe pentru a depune aceste proiecte.



Ati spus ca vreti sa creati brandul Romania. Care sint componentele lui?

Noi vrem sa cream acest brand, dar, in acest moment, nu stim care sint componentele lui. Pasul numarul unu va fi sa accesam serviciul de consultanta in vederea intocmirii unui caiet de sarcini pentru realizarea si promovarea brandului pentru urmatorii doi ani si pasul numarul doi va fi declansarea licitatiei, care se va face conform procedurilor stabilite pentru accesarea fondurilor europene. Un brand adevarat inseamna foarte multe lucruri. Inseamna o imagine de tara, inseamna subbranduri pe produse, inseamna relatia cu piata, asa cum este ea definita in acest moment, inseamna o idee despre unde anume se va face promovarea, pietele prioritare si se leaga si de masterplan, care include o strategie de promovare indicata.



Povestiti–ne despre masterplan.

Masterplanul este un plan pentru ca, in acest moment, turismul nu poate fi dezvoltat fara o planificare. Resurse exista si, din punct de vedere finaciar, masterplanul nu iti impune cheltuieli. Singura cheltuiala identificata foarte clar este cea de promovare si, din sursa fondurilor europene, practic, noi reusim sa acoperim suma de 14 milioane de euro, indicata ca un nivel minim anual pentru cheltuieli de promovare.

Ati spus ca trebuie trecut de la promovare la marketing. Care sint pasii pe care ii veti urma?

In masterplan apare termenul de marketing. Cind faci marketing, identifici de la bun inceput ce produs ai si pe ce piata actionezi, de asa maniera incit banii cheltuiti pentru promovare sa se intoarca prin produse turistice vindute efectiv. Daca faci promovare doar de dragul promovarii, exista riscul sa risipesti bani si sa nu existe nici un feedback, cum

s–a si intimplat pina in prezent. Pentru noi, feedback–ul inseamna ca operatorii care vind produse turistice sa le vinda ca urmare a promovarii facute de noi, turismul pe care il vind ei sa fie sustenabil, adica sa nu vinda doar un an, ci sa vinda in perspectiva, pe o perioada mai indelungata, ei sa obtina profit si din impozitul pe profit banii sa se intoarca inapoi la stat, ca sa putem continua procesul. Trebuie sa avem o strategie de promovare. Noi avem multe produse, dar nu le putem vinde pe toate pe aceleasi piete. Romania e multiculturala si diversa si, avind multe produse, avem impresia ca le putem vinde pe toate. In masterplan sint identificate niste piete prioritare. Eu sint de acord in mare parte cu ce spun ei acolo, pentru ca se vede si din cifre si, mergind pe acele piete prioritare, ne putem orienta spre ce produse putem vinde. Dar asta trebuie facut numai cu specialisti. Anul acesta, noi nu am cheltuit nimic pe promovare clasica. Tot ce am facut, am facut prin prezenta la fata locului, la diferite activitati si evenimente care s–au desfasurat.



Care sint punctele tari ale turismului romanesc?

E o intreaga teorie vizavi de treaba asta in masterplan. Puncte tari potentiale avem. Un produs turistic complet, pe care sa poti sa–l vinzi fara probleme pe piata internationala, la ora aceasta, in Romania, nu exista. Dar, datorita aderarii noastre la Uniunea Europeana, a crescut foarte mult turismul de afaceri. Ce e bine sa promovam in perioada imediat urmatoare sint produsele de tip city break, weekend in Bucuresti si in marile orase. Acolo exista interes de afaceri din partea strainilor, trafic creat pe aceasta motivatie si aditionezi produsul turistic, facindu–te, astfel, cunoscut. Weekend prelungit, sejururi scurte, o cunoastere a tarii. Nu neaparat o vacanta, o scurta deplasare in Sibiu, Capitala Culturala Europeana in 2007, care mai vine si cu farmecul care ii apartine, legat de turismul cultural, poti, fara discutie, aditiona si poti atrage un om de afaceri care a venit in Sibiu cu intentia de a investi. Sau in Bucuresti. De fapt, in primul rind in Bucuresti, pentru ca aici situatia este foarte clara, hotelurile nu fac fata cererii. Traficul este foarte mare si este normal sa fie asa pentru ca oportunitatile de a face afaceri in Romania sint numeroase. Am zis ca pe ideea aceasta vom merge in perioada imediat urmatoare. De altfel, analizind situatia de fapt, asta spune si masterplanul.



Puncte slabe avem?

Foarte multe. In primul rind cele legate de infrastructura, care nu este corespunzatoare unei tari turistice. Va trece timp pina cind aceste probleme se vor rezolva, iar o oportunitate este accesul la fondurile europene. In al doilea rind, avem o problema generala de curatenie, cu mici diferente intre regiunile tarii. Turism fara curatenie nu se poate. Ca avem o problema cu serviciile, aceasta este o rezultanta. Avem o mare problema cu forta de munca in turism, ca si in alte sectoare ale economiei nationale. Nu reusim sa motivam lucratorii sa acceseze industria turismului. Salariile sint inca mici, posiblitatile lor de a avea salarii mult mai mari in strainatate sint clare. Sint si probleme de costuri de productie, la noi costurile de productie a serviciilor sint mult mai mari decit in tarile concurente.



Care sint tarile concurente?

Daca vorbim despre turismul pe litoral, nu ne putem compara cu turcii, luind in considerare chiar lungimea litoralului lor. Noi nu vom putea fi niste concurenti pentru Turcia sau pentru Grecia pe acest segment. Putem gasi insa o nisa pe care sa mergem, asa cum s–a gasit anul acesta si datorita vremii foarte bune: vacanta scurta. Nu i–as spune chiar turism de weekend, pentru ca s–au vindut si vacantele clasice in Ardeal, unde nimeni nu vine pentru patru zile. Trebuie creata o anumita accesibilitate. Este si un motiv pentru care eu am sustinut, de cind am venit aici, ca unele dintre companiile aeriene sa deschida cursa interna spre Constanta. Dezvoltarea aeroporturilor este o oportunitate teribila pentru Romania. Avem multe aeroporturi pe tot cuprinsul tarii si a le dezvolta si a crea facilitati va insemna, automat, atragerea unui numar mai mare de companii aeriene, multe dintre ele fiind low–cost. Posibilitatea de transport fiind oferita foarte usor si ieftin, poti sa adaugi si produsul turistic la sol. Si astfel ne vom face o deschidere rapida spre piete. A reface drumurile este un proces mai indelungat. Dupa parerea mea, Sibiul este un exemplu. Ei nu numai ca au dezvoltat un brand, l–au promovat ca atare si s–au legat de Luxemburg, ceea ce este foarte bine, pentru ca aceste parteneriate sustin un asemenea tip de brand. Dar, mai mult decit restaurarea centrului istoric, ei s–au ocupat si de aeroport. Au construit un terminal nou, au creat accesibilitate, iar operatorii au raspuns acestei oferte si au inceput sa investeasca in hoteluri. Sint o gramada de hoteluri in constructie, pentru ca exista cerere. Nu prea se mai gasesc locuri de cazare si aceasta a fost situatia tot timpul anului in Sibiu. Daca ai creat accesibilitate, poti sa vinzi si un produs turistic. Degeaba am produse turistice la sol, daca nu am accesibilitate. Si cea mai usoara , moderna si rapida accesibilitate este oferita de avion.



Ii putem convinge pe romani sa redevina turisti in tara lor?

Romanii sint mai convinsi decit multi altii. Dorinta romanilor de a calatori in Romania este foarte mare. Din pacate, nu intotdeauna servciile raspund acestei dorinte si atunci este absolut normal ca ei sa doreasca sa cunoasca si alte destinatii. Fie ca sint romani, unguri sau nemti, aceasta tendinta exista peste tot. Ca noi avem niste probleme cu serviciile, asta se stie, si totusi 85%–90% din turistii de litoral de anul acesta au fost romani. A avea un asemenea potential te obliga sa oferi produse corespunzatoare. Sint alte tari, Germania, Ungaria, de exemplu, care deruleaza programe speciale pentru a–si tine turistii in tara ca sa echilibreze balanta de plati. In Germania, care detine cei mai mari touroperatori, s–a sesizat ca exista o problema si ca

s–ar dori mai mult consum de produs turistic al nemtilor in Germania. Noi ii avem pe–ai nostri si multi dintre romanii care au un alt nivel de trai si alte resurse finaciare isi petrec o vacanta alternativa in Romania.



Concurenta Bulgariei?

Noi nu avem o problema cu Bulgaria, noi avem o problema cu noi. Daca vorbim strict de preturi, eu le cunosc foarte bine, pentru ca m–am ocupat, la compania de unde vin, cu asta si am vindut si una, si alta. Si de multe ori am luat cataloage alternative si am aratat. Preturile sint mai mici in Bulgaria doar in capete de sezon, pentru ca ei isi lungesc un sezon oricum mai lung decit al nostru, unde au trafic de afara cu turisti straini care vin cu chartere. Si il lungesc in perioada de Paste si 1 Mai, cu turisti romani. Si e normal ca fac o publicitate mare pe piata Romaniei, pentru ca e tara vecina. Pentru lunile iulie si august, pot pune la dispozitie cataloage oricind si vei gasi, la acelasi tip de unitate, aceleasi tarife ca la noi. Problema noastra e ca ei au mult mai multe hoteluri de trei si patru stele decit noi. La noi sint foarte putine hoteluri nou–construite.



Text: Anca Marinescu; Foto: Ionel VIlcan
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona