Barbizon si Fontainebleau farmec si maretie
Articol









La doar doi pasi de Paris, se afla domeniul Fontainebleau, recunoscut atit pentru frumusetea si puritatea naturii dezlantuite, cit si pentru castelul care "a scris" istoria Frantei. Daca sinteti roman, indragostit de frumos si pasionat de excursii (adica, cititor al revistei "Vacante & Calatorii"), cu atit mai mult trebuie sa ajungeti la Fontainebleau, pentru ca tot aici e si incintatoarea localitate Barbizon, un spatiu magic, de care se leaga destinul picturii moderne romanesti.



Padurea Fontainebleau este una dintre cele mai frecventate destinatii europene. Nici nu e de mirare ca atitia oameni vor sa ajunga aici, pentru ca acest loc e, pur si simplu, fermecat. Fontainebleu ocupa locul trei in clasamentul francez al vizitatorilor, dupa catedrala Notre Dame de Paris si Disneyland.

Poetul Verhaeren spunea ca unicitatea padurii Fontainebleau consta in infinita ei varietate. "Ea rezuma toate padurile, cele nobile si seculare, cele tinere si salbatice, cele incintatoare, cele inspaimintatoare, padurile nordului, cu brazii lor, padurile din centru, cu mesteceni si stejari, padurile visului si cele ale vietii."

Calare, pe bicicleta sau pe jos, peste 13 milioane de vizitatori trec in fiecare an prin padurea visului. Inca din secolul al XIX–lea, burghezia pariziana luase obiceiul de a se plimba printre arbori. Hanurile din zona erau mereu pline. Atrasi de natura, numerosi pictori paraseau capitala si scolile oficiale si se instalau in satele din liziera. Ei isi scoteau sevaletul in mijlocul copacilor si ciudatelor pietre dintre acestia si pictau. Una dintre localitatile unde s–a nascut o remarcabila scoala de pictura a fost Barbizon, prima "rezervatie" artistica din lume. Scoala a durat aproape cinci decenii, dar perioada cea mai intensa s–a derulat in intervalul 1840 – 1865. Francezul Theodore Rousseau, fondatorul acestei miscari, a insistat asupra unei abordari directe in natura si a respins peisajul "clasic". Alti membri ai scolii de la Barbizon, care au marcat pictura europeana, au fost Jean–Franois Millet, Jean–Baptiste Corot, Diaz de la Pena, Charles–Franois Daubigni. Fie ca erau unguri, cehi, francezi sau romani, artistii care au poposit la Barbizon aveau in comun dragostea pentru natura, incercarea de a iesi de sub legile academice ale picturii, eliberarea din lanturile traditiei si nevoia de innoire.

Destinul picturii romanesti este strins legat de aceasta scoala. Grigorescu si–a desavirsit educatia artistica la Barbizon. Prima data a venit pentru citeva zile in august 1862. Un an mai tirziu s–a reintors la Barbizon, unde a ramas mai multe luni. Influentat de noul curent, Grigorescu a parasit pictura de atelier, a refuzat sa mai frecventeze Scoala de Belle–Arte si a optat pentru pictura in "plain–air". Pictura moderna romaneasca incepe cu Grigorescu, care aduce prospetimea "revolutionara" a Barbizonului. In Padurea de la Fontainebleau, Grigorescu s–a intilnit cu marele Millet, care, vazindu–i lucrarile, l–a incurajat sa picteze. Pictorul Francisc Sirato spunea: "Anii petrecuti de Grigorescu la Barbizon si Fontainebleau au fost cei mai fecunzi prin indemnurile primite, prin investigatiile in fata naturii si, mai ales, prin riguroasa disciplina a mestesugului pictoricesc. Toata seva picturala, bogata ca o revarsare florala de primavara in dumbrava, sederii lui in Barbizon i se datoreste".

Printre lucrarile create aici se numara si cunoscutele tablouri Ferma la Barbizon si Intrarea in padurea de la Fontainebleau. Grigorescu este cel care i–a sugerat lui Andreescu sa vina sa lucreze la Barbizon. Cei doi si–au alaturat sevaletele si au pictat impreuna, printre arborii seculari ai padurii Fontainebleau. Incepind din 1879 si pina in toamna lui 1880, activitatea lui Andreescu la Barbizon este foarte intensa si prolifica. Picturile lui incep sa straluceasca, creatia se rafineaza, tonurile cistiga in subtilitate si transparenta.

Iarna la Barbizon, capodopera lui Andreescu, este unul dintre cele mai importante tablouri pictate de un roman vreodata. Lucrarea, remarcabila, poate sta in orice muzeu din lume.

Barbizon arata astazi, in mare masura, ca in urma cu un secol. Este o localitate mica si plina de prospetime. Departe de agitatia haotica a orasului, calmul si serenitatea locului indeamna la introspectie si visare. Casutele cochete, inghitite de iedera si flori agatatoare, se insira pina la intrarea in padure. Aici ai impresia ca ai ajuns pe un tarim al spiridusilor si elfilor, al piticilor faurari, hobbiti si gnomi, iesiti din centrul pamintului, un spatiu care te atrage si te intriga, in acelasi timp. Formatiuni misterioase, roci uriase "crescaa pur si simplu printre copaci. Peisajul de aici a inspirat numerosi scriitori francezi, precum Chateaubriand, George Sand, Musset, Baudelaire, Hugo... Decorul incredibil a fost si scena mai multor filme, printre care cel mai cunoscut este "Asterix si Obelix". Cu un asemenea peisaj, nici nu e de mirare de ce atitia artisti au fost "chemati" de acest loc tulburator.

In 1998, padurea Fontainebleau a fost clasificata drept rezervatie mondiala a biosferei si a intrat in patrimoniul UNESCO.

De la Barbizon si pina la castelul Fontainebleu, sint doar citiva kilometri. Pe drum opriti–va in localitatea Fleury–ei–Biere, o asezare veche si incintatoare, unde toate casele au ziduri groase de piatra, acoperite cu glicina si gradini pline cu irisi si trandafiri. Aici exista un alt castel, de dimensiuni mai mici, dar foarte inspirat. Veti fi mai bine pregatiti pentru intilnirea cu palatul Fontainebleau, supranumit si "Capitala istoriei Frantei". Castelul Fontainebleau este o bijuterie arhitecturala, situata intr–un decor magnific, care isi merita pe deplin denumirea. Putine alte resedinte regale se pot lauda cu opt secole de istorie si nici un alt castel nu a dat Frantei asa de multi suverani, 34, incepind cu Ludovic al VII–lea, din vremea caruia dateaza prima atestare a castelului, in 1137, si pina la Napoleon al III–lea.

Regi si regine, imparati si imparatese, toti au fost indragostiti de acest loc si toti au incercat sa isi lase amprenta asupra maiestuosului domeniu. Asa se face ca o vizita la Fontainebleau echivaleaza cu o incursiune in arta si istoria Frantei, o tara in care stilul guverneaza. Spre deosebire de grandoarea absoluta si coplesitoare a Versailles–ului, de somptuozitatea rafinata a castelului Chantilly si de austeritatea orgolioasa a Vincennes–ului, resedinta regala a Caterinei de Medici sau a lui Napoleon Bonaparte e plina de gratie si mister. O vizita la palat inseamna un tur prin salile renascentiste, marile saloane – locul unde se desfasura fastuoasa viata a curtii franceze, apartamentul imparatului Napoleon si muzeul acestuia, precum si muzeul chinezesc al imparatesei Eugenia.

De–a lungul secolelor, castelul a fost modificat in mod repetat. Francisc I este cel care a transformat o fortareata medievala, folosita pentru partidele de vinatoare, intr–un palat regal. Profund atasat de Fontainebleau, suveranul a petrecut perioade indelungate in acest loc, unde, de altfel,

s–au nascut si copiii sai. Regele a invitat arhitecti si artisti de prestigiu, care au innobilat acest domeniu. Inconjurat de un imens parc, palatul de inspiratie italiana combina stilul renascentist cu traditia artistica franceza. Interioarele regale au fost ornate de doi decoratori italieni celebri, Rosso, elevul lui Michelangelo, si Primaticcio. Asa s–a nascut "Scoala de la Fontainebleau", moment important al artei franceze.

Parterul castelului gazduia colectiile suveranului: sculpturi, tapiterii si pietre scumpe, dar, mai ales, tablouri, capodopere ale maestrilor renascentisti Leonardo da Vinci, Raffaello Sanzio si Andrea del Sarto, astazi aflate la Luvru si la biblioteca nationala. Doua lucrari semnate de Leonardo apartineau colectiei regale. Celebra Gioconda a stralucit mai intii pe peretii de la Fontainebleu si, mult mai tirziu, a ajuns la Luvru. Unii istorici afirma ca da Vinci a vizitat castelul si a ramas aici citeva saptamini.

Toti suveranii s–au intrecut in a decora si redecora castelul. Mii de artisti, pictori, sculptori si gradinari au contribuit la frumusetea si maretia acestui palat. Modificari si extinderi ale castelului au fost aduse si sub domnia Caterinei de Medici si a regelui Henric al II–lea, care a refacut fastuoasa sala de bal in onoarea amantei sale – Diana de Poitiers.

O epoca de un fast fara precedent se deschide in timpul domniei lui Henric al IV–lea, care initiaza lucrari impresionante. S–au adaugat galerii, gradini si o retea de canale de 1.200 de metri in care, actualmente, se poate pescui.

Urmeaza o "perioada dificila" pentru palat. In timpul Revolutiei Franceze, castelul a fost vandalizat si multe obiecte, inclusiv piesele de mobilier, au fost furate

Din fericire, Fontainebleau a devenit palatul favorit al lui Napoleon, care spunea ca este "resedinta secolelor". Simbol imperial, Fontainebleau a fost alternativa la Versailles–ul Bourbonilor. Bonaparte este ultimul suveran care a facut modificari in arhitectura palatului. Exilat in insula Sfinta Elena, fostul imparat care facea sa tremure Europa isi amintea adesea de acest loc pe care l–a iubit enorm.

In anii care au urmat, castelul si–a desavirsit rolul de casa a muzelor. In una dintre aripile sale s–a deschis, in 1920, conservatorul american. Compozitori marcanti, precum Saint–Saens si Ravel, au concertat aici. Traditia muzicala s–a pastrat pina azi. Toate numele celebre ale timpului nostru – Igor Stravinsky, Arthur Rubinstein, Yehudi Menuhin, Lonard Bernstein – au fost invitate aici.

S–au scris si s–au spus multe despre Barbizon si Fointainebleu. Nu mai ramine decit sa treceti aceste obiective pe lista locurilor pe care urmeaza sa le vizitati si sa va convingeti cu propriii dvs. ochi de farmecul lor.



Text Si foto: Dana CeuSescu
InfoUtil
l Castelul este deschis zilnic intre 9.30 si 17.00, cu exceptia zilelor de marti, 1 ianuarie, 1 mai si 25 decembrie.

l Un bilet costa 8 euro, elevii si studentii au intrare libera.



Posibilitati de cazare

Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona