Brumar, raspintia traditiilor
Articol








Text: Sever Miu



Situata la granita dintre toamna si iarna, luna noiembrie poate fi vazuta si ca o raspintie a traditiilor. Obiceiurile "extrovertite",

cum ar fi nuntile sau Mosii de toamna, lasa locul traditiilor traite in cadrul restrins al familiei. Bucataria, la rindul ei, trece de la mincarurile de dulce la deliciile postului.



Doina Dacalu Isfanoni, cercetator–etnolog la Muzeul National al Satului "Dimitrie Gusti" din Bucuresti, ne–a povestit cum luna incepe stralucit, la propriu, in Ardeal, Banat si Maramures. Este Luminatia, prilej cu care cimitirele se "aprind" datorita sutelor de luminari puse pentru sufletele care se intorc. Luminatia se mai numeste si Ziua Mortilor (sau Halottak Napja, la maghiarii si secuii din Romania). De origine catolica si central–europeana, ea a devenit o sarbatoare pentru toti oamenii din regiune fie ca sint ortodocsi, catolici sau protestanti.

Si cei de peste munti isi amintesc, acum, de strabuni, la Mosii de Toamna. Sarbatoarea incepe de Sfintul Dumitru (26 octombrie) si tine pina la Arhangheli, in functie de zona si de posibilitatea materiala.

Pe 8 noiembrie, Sfintii Mihai si Gavril sint cinstiti prin participarea la slujbe si prin abtinerea de la treburile casnice.

Desi profund marcata de sarbatorile in cinstea mortilor, luna Brumarului prilejuieste si celebrarea vietii prin nuntile care se fac de Cislegi, deci pina incepe postul. Din Oltenia pina in Maramures si din Banat pina in Bucovina, satele se umplu de voie buna si de mese cu bucate de soi, stropite cu vin si spirtoase. Cu aceasta ocazie se sacrifica animalele mari si se prepara cirnati, fripturi, sarmale si racituri. Tot acum se dospesc si colacii de nunta, facuti din aluat de cozonac framintat doar cu lapte si smintina, la care se adauga oua, zahar, stafide si mirodenii. Bogatia de ingrediente intruchipeaza belsugul insurateilor.

Dupa 14 noiembrie incepe postul, ocazie cu care se profita de bogatiile toamnei. Se prepara mincaruri de gutui, de praz, placinte cu dovleac sau scovergi. Prin Oltenia se prepara azimele – turte din aluat nedospit, unse cu rosii, la care se adauga praz. Cele mai sanatoase bucate de post se preparau sub test, o modalitate de coacere care se mai poate inca observa, de pilda, prin Mehedinti sau in Tara Motilor.

Ca deserturi de sezon, trebuie sa amintim griul cu miere, batut in piua, si chiselitele–fierturi de fructe, fara zahar. Cu exceptia rarelor dezlegari la peste, de post se maninca si de sarbatorile din a doua jumatate a lui Brumar. Cea mai importanta dintre ele este, fara indoiala, Sfintul Andrei sau Cap de Iarna, sarbatoare ce ingemaneaza teama cu speranta. Timpul imbatrineste si strigoii morti ies sa se bata cu strigoii vii la raspintii. Oamenii isi protejeaza animalele si familia cu ajutorul usturoiului, cu care se iutesc mincarurile si se insemneaza casele si curtile. Limbile melitelor si coasele se dosesc, pentru a nu folosi drept arme in lupta dintre spirite.

Sfintul Andrei prilejuieste si aflarea ursitei pentru tinerele fete (uneori si pentru flacai) care vor sa se cunune, iar pentru aceasta exista mai multe mijloace. In Ardeal se pun doua papusi linga foc, iar daca, dupa aprindere, vin una catre alta, e semn ca fata isi va gasi alesul. Alta traditie presupune mincatul unei turte foarte sarate, iar ursitul (sau ursita) apare in vis, oferind apa dintr–o cofa.

In Bucovina, se leaga, pe intuneric, un fir rosu de un par de la gard. Alesul se ghiceste in zori, dupa aspectul lemnului. Desigur, unii flacai glumesc, mutind firul pe parii strimbi sau fara coaja. Un alt obicei care prilejuieste distractia tinerilor este pazitul usturoiului. Cu aceasta ocazie, tinerii se aduna intr–o casa pentru a petrece. Fetele aduc colaci, peste care pun o capatina de usturoi, iar flacaii incearca sa o fure. Aceasta insa este pazita cu strasnicie de o batrina, pentru ca simbolizeaza norocul. Din aceasta capatina se va planta usturoiul pentru primavara, dar un catel va fi pastrat pentru protectie. Obiceiul poate fi intilnit in partea dinspre munte a Moldovei, prin judetele Neamt, Bacau, Vrancea si in Bucovina.

O traditie sudica, pastrata partial si la orase, consta in pusul unei ramuri la inmugurit si a griului la incoltit. De Anul Nou, din ramura se va face sorcova, iar griul va sta pe masa, ca simbol al belsugului si regenerarii. Obiceiul poate fi observat cel mai bine in Olt si Muscel, dar si in Prahova.



Calendar popular



Noiembrie este numit in popor si Brumar sau Promorar, de la bruma si promoroaca care se formeaza acum mai des. Sarbatorile traditionale ale lunii sint:



1 noiembrie – Ziua Mortilor sau Luminatia

Este noaptea in care crestinii din Transilvania aprind cite o luminare pentru stramosi si ofera pomeni, daca sint ortodocsi. Peste munti, se tin mosii de toamna, pina pe 8 noiembrie.



14 noiembrie – Sfintul Filip

Daca biserica praznuieste un singur sfint Filip, traditia populara din sudul si estul tarii ii cinsteste pe Filipii de Toamna. Numarul lor si data de praznuire variaza de la sat la sat. Asemanatori Larilor de la romani, Filipii ajuta si apara gospodaria daca sint respectati. In caz contrar, ei pot fi necrutatori, mai ales Filipul schiop, care aduce lupii si poate provoca accidente.

Tot pe 14 noiembrie incepe si postul Craciunului.



21 noiembrie – Ovidenie

Ziua intrarii Maicii Domnului in Biserica. In unele zone se zice ca acum incepe iarna si se sarbatoreste Filipul schiop. Ca si de Sfintul Andrei, de Ovidenie se maninca mujdei si se ung cu usturoi tocurile usilor si cercevele ferestrelor, pentru a opri strigoii.



30 noiembrie – Sfintul Apostol Andrei – Cap de Iarna

Pe linga superstitiile amintite mai sus, Sfintul Andrei este si ziua lupului, cind temutul animal isi poate indoi gitul si devine mai periculos. In noaptea de Sfintul Andrei si in ajun, oamenii se pot transforma in pricolici, fiinte cu trup uman si chip de lup sau ciine.
InfoUtil
l Pensiunea La Izvoare este situata in Cheile Gradistei, comuna Moeciu, la 8 km de Castelul Bransila si 4,5 km de soseaua nationala nr. 73 Brasov – Pitesti.

Contact: rezervari@bran–moeciu.com

Tel.: 0744 351 925, 0723
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona