Sinaia, pasind pe urmele regilor
Articol








Un pic mai mult de o ora si jumatate. Cam atit iti ia sa ajungi din Capitala pina la pamintul regilor. Cu trenul, cel putin, caci cu masina depinde de mult mai multe lucruri.



Plecat dis–de–dimineata, ajungi in Sinaia cam pe vremea cind se deschid majoritatea obiectivelor turistice. Dar pina sa ajungi la ele, cum iesi din gara te trezesti cu muntele in fata, caci, dincolo de strada, orasul incepe sa urce spre crestele ce se intind de–a lungul Vaii Prahova. O scara in zigzag te urca sau, mai bine spus, iti arata drumul, caci de urcat trebuie sa urci singur, catre strada principala a statiunii, si anume Bulevardul Carol I, dar si spre Hotelul Caraiman, care atrage privirea prin contrastul impresionant dintre albul curat al peretilor si visiniul inchis al structurii lemnoase. Cladirea, ridicata in 1881, este una dintre cele mai vechi, fiind primul hotel din statiune si, in prezent, declarat monument arhitectonic. De acolo ai de ales, caci, desi toata statiunea este un punct de atractie, sint totusi doua centre de interes. Pe de o parte, este complexul Peles – Pelisor – Foisor si Minastirea Sinaia, iar, pe de alta parte, este centrul orasului, plin de magazine, majoritatea dedicate sportului, dar si punctul de plecare al telecabinei.

Insa, primul monument pe care il intilnesti si caruia nu ii acorzi nici o atentie, caci esti prea grabit sa te indrepti spre hotel, este gara. Aceasta cuprinde doua cladiri, prima, gara care se foloseste astazi, fiind construita in anul 1913, de Compania "Demeter Cartner", iar a doua cladire fiind ridicata un pic mai tirziu, special pentru a fi folosita de catre familia regala si oaspetii acesteia. Prezenta familiei regale in statiune a schimbat multe lucruri in viata orasului, transformindu–l intr–un reper important pe harta tarii si a continentului. Astfel ca, la inceputul secolului, la peroane trageau trenuri precum Orient Express sau Arlberg Express. In ceea ce priveste Gara Regala, situata la citeva zeci de metri departare, ea a fost construita in 1939, respectind ideile arhitectului Duiliu Marcu. Ridicata din piatra, in stil romanesc, purta la vremea aceea insemnele regale ale lui Carol al II–lea, avind si o remiza in care incapea tot trenul regal. Pentru primirea oaspetilor, in fata garii este si acum o piata mare, care, pe atunci, era locul unde se organizau primirile la nivel inalt pentru condu catorii de state. De altfel, destinatia selecta a garii a fost pastrata si in timpul regimului comunist, cind un tren prezidential i–a adus aici pe presedintele american Gerald Ford si pe Nicolae Ceausescu, in data de 6 august 1975. Cladirea nu este deschisa publicului insa, pe peronul garii, poate fi vazuta placa comemorativa in amintirea primului–ministru roman I. Gh. Duca, asasinat aici de legionari in anul 1933. Salonul central adaposteste o pictura murala de vreo cinci metri si jumatate latime si inaltime, care reprezinta o vinatoare domneasca de mistreti, cu opt personaje calare in marime naturala si avind inscriptia in limba latina "Basarab Voievod secol XIV".

La capatul scarilor, dincolo de Hotelul Caraiman, intri in Parcul "Dimitrie Ghica", care include si Muzeul Rezervatiei Bucegi. Parcul a fost amenajat in 1881, sub atenta indrumare a unui arhitect peisagist elvetian, pe nume Eder. Pe linga arborii seculari pe care ii poti vedea pe linga alei, mai gasesti pe marginea lor si busturile unor personalitati care au locuit sau au vizitat Sinaia. Un lucru inedit este faptul ca, recent, a fost restaurata banca construita de Carol I in anul 1905. Tot acest parc este si locul de desfasurare a festivalurilor si evenimentelor culturale din Sinaia. Muzeul, o sectie a celui judetean de stiinte ale naturii din judetul Prahova, deschis in1976, prin munca unor profesori ai zonei, cuprinde exemplare din flora si fauna Bucegilor, specii rare si ocrotite, dar si pe cale de disparitie sau chiar disparute deja. Renovat si repus in circuitul turistic din 1993, ofera si o sala de expozitii temporare, precum unele de goblen, cochilii si chiar reptile vii, care pot fi vazute zilnic intre orele 9.00 si 19.00.

Spre iesirea din parc se afla una dintre principalele atractii ale statiunii, si anume Cazinoul. Ridicat la initiativa lui Carol I, in decurs de doar un an, in 1912, se bazeaza pe planurile arhitectului Petre Antonescu. Pentru cei care au ajuns vreodata in Monte Carlo, Cazinoul din Sinaia va parea cunoscut, din simplul fapt ca ambele cladiri au avut acelasi actionar, pe baronul de Marcay. Pe linga functia implicita, acest loc este si gazda numeroaselor conferinte, simpozioane, congrese si reuniuni atit nationale, cit si internationale. In spatiile amenajate pot fi organizate, in acelasi timp, expozitii de arta plastica si fotografie, lansari de carte, concerte si spectacole, asa ca, daca aveti planuri sa petreceti citeva zile prin Sinaia, o lista cu manifestarile culturale ar putea sa va fie de folos.

Lasind parcul si cazinoul, in drumul spre Minastirea Sinaia treci pe linga Cimitirul Eroilor. Pentru multi nu e chiar un obiectiv de vizitat, dar cel de aici surprinde. Mic ca dimensiuni, este plasat la marginea unei paduri, cu intrarea flancata de doua tunuri si monumente rar gasite in astfel de locatii. Acesta a fost amenajat in cinstea ostasilor care si–au jertfit viata in aceste locuri atit in Primul Razboi Mondial, cit si in cel de–al Doilea, in acest ultim caz fiind vorba de 365 de ostasi americani.

De acolo, straduta continua printre impletitura de case, cind noi, cind vechi, pina intr–o intersectie de unde se deschid drumurile catre centru si catre minastire. De aceasta din urma este legat insasi numele statiunii, fiind, practic, prima constructie din spatiul actualei statiuni. Minastirea Sinaia, ridicata la sfirsitul secolului al XVII–lea, este ctitoria spatarului Mihail Cantacuzino la intoarcerea sa de la Muntele Sinai. De la acesta isi trage numele si locasul de cult, dar si intreaga statiune. Fondatorul minastirii, impreuna cu mama sa, Elena, si cu sora sa, Stanca, face un pelerinaj la locurile sfinte, ajungind si la Muntele Sinai, unde s–a rugat in minastirea Sfinta Ecaterina. Impresionat de maretia locurilor, construieste, la reintoarcerea in tara, o minastire pe care o denumeste Sinaia si pe care o inchina Sfintei Fecioare Maria. In peregrinarile sale prin tara, poposeste la sihastrii din zona actualei statiuni si, fermecat de frumusetea locurilor, decide ca aici va fi locul viitoarei minastiri. Pastreaza chiar si numele Sinai, dar intr–o forma adaptata limbii romane. Constructia incepe in 1690 si va dura pina in 1695. Pe linga dorinta spatarului de a ridica o minastire, locasul a servit si ca fortareata pentru drumul comercial existent de–a lungul Vaii Prahovei, drum care facea legatura intre doua mari orase ale vremii, Bucuresti si Brasov, dar si ca adapost pentru numerosii pustnici din muntii Bucegi. La inceputuri, minastirea a fost ridicata pentru a adaposti 12 calugari, dupa exemplul lui lisus Hristos si al apostolilor Sai, dar, odata cu trecerea timpului, numarul calugarilor a crescut, fiind necesara construirea unei alte minastiri si a altor spatii de locuit. In partea de sud a incintei a fost adaugata clopotnita, in anul 1892, unde avea sa fie instalat clopotul de 1.700 kg, adus de la Turnul Coltea din Bucuresti. Acest clopot a avut si alte intrebuintari, caci, in timpul razboiului ruso–turc din 1736 – 1739, minastirea a fost parasita de calugari si argati de frica cotropitorilor. Ultimul ramas, staretul Isidor, impreuna cu doi calugari, a adunat toate odoarele bisericesti si argintaria din locas, le–a pus in clopot si le–a ingropat, apoi au fugit si ei in Transilvania. Minastirea a supravietuit conflictului, fiind renovata dupa terminarea acestuia de catre Epitropia Spitalului Coltei. Un alt reper important, nu doar pentru minastire, ci si pentru cultura, in general, este anul 1895, cind, cu ocazia implinirii a 200 de ani de la sfintirea bisericii mici,

s–a deschis pentru public muzeul din cadrul asezamintului, fiind prima expozitie de obiecte de cult din tara noastra.

Cum lasi minastirea in spate, incepe un drumeag pietruit, ce duce catre Peles. Intinzindu–se de–a lungul piriului, este flancat aproape in intregime, pe de o parte de tarabe cu tot felul de lucruri, mai mult sau mai putin traditionale. Inchis traficului rutier, pentru care este o sosea de partea cealalta a apei, drumul iti ofera ocazia unei plimbari de vreun sfert de ora sau chiar mai mult. Peles sau mai corect spus complexul Peles, caci este format din mai multe edificii (Castelul Peles, Pelisor, Foisor si Economat) este situat pe Valea Pelisorului si este acolo de ceva vreme, dat fiind faptul ca piatra de temelie a fost pusa in ziua de 22 august 1875. Este unul dintre cele mai bine conservate palate regale din Europa, el a fost resedinta de vara a primului rege Hohenzollern al Romaniei, Carol I si a fost incercarea acestuia de a imita stilul din tara lui natala, creind un ansamblu bavarian in muntii din Romania. Palatul este bogat ornamentat atit in interior, cit si in exterior, cu complicate sculpturi in lemn si picturi reprezentind scene din operele lui Wagner. Foarte aproape de acesta, le desparte doar o alee si coroanele copacilor ce coboara pina la marginea ei, este Palatul Pelisor, ridicat intre 1889 si 1903. Desi nu este la fel de mare ca primul, Pelisorul ofera mai mult confort si a fost destinat regelui Ferdinand si reginei Maria.

In acelasi timp, sint realizate si anexele palatelor, care formeaza, azi, intregul complex, precum Corpul de Garda, Economatul, Casa de Vinatoare Foisor, Grajdurile, Uzina Electrica. Un pic mai tirziu se ridica si Vila Sipot, unde va locui si lucra pe durata ridicarii Pelisorului arhitectul Karel Liman, dupa ale carui schite s–a construit palatul. Actualul Castel Foisor este vechea casa de vinatoare, loc unde au stat, pina la terminarea Pelesului, regele Carol I si regina Elisabeta, dar si Ferdinand si Maria, asteptind terminarea Pelisorului. Datorita lui Carol al II–lea, si el locatar al Foisorului, castelul a primit aspectul de azi, caci, in urma unui incendiu, regele a dat dispozitia de refacere a cladirii in forma actuala.

Pelesul se poate lauda cu o multime de lucruri ascunse vederii, dar care merita stiute, precum faptul ca are circa 170 de incaperi sau ca a fost primul castel electrificat in intregime din Europa, cu electricitatea care era furnizata de uzina electrica proprie, situata pe malul piriului Peles, dar si ca adaposteste una dintre cele mai importante si mai valoroase colectii de tablouri din Europa, in jur de 2.000 de piese.

Curtea castelului, desi micuta la prima vedere, cu o fintina in mijloc, este realizata in cel mai curat stil renascentist, surprinzind prin decorul vesel, cu multe flori si statui imprastiate peste tot. Interiorul este o cu totul alta poveste, datorita bogatiei lemnariei sculptate si vitraliilor colorate. Dincolo de vestibul, la scara de onoare te trezesti in fata cu cei mai mari domni ai Romaniei: Stefan cel Mare si Sfint si Mihai Viteazul. De o parte si de alta, patru scutieri tin stemele provinciilor romanesti. O descriere a intregului castel ar fi un pic cam prea lunga si oricum incomparabila cu o vizita, asa ca luati–va o zi libera si pregatiti–va pentru plimbare. Atentie insa la ziua pe care o alegeti, caci programul de vizitare a complexului este relativ fix, fiind supus unor schimbari dese datorate sezoanelor turistice, si nu numai.

Pentru a termina circuitul cultural, dupa cum chiar autoritatile locale l–au definit, mai este de vazut un loc: Casa memoriala George Enescu. Aceasta se afla in cartierul Cumpatu, fiind, in prezent, pe linga muzeu si un centru cultural care gazduieste concerte ale artistilor tineri si consacrati, ateliere de creatie si maiestrie interpretativa, simpozioane, auditii muzicale, expozitii. A fost realizata, astfel, dorinta muzicianului care, prin actul de donatie semnat la Paris in 1947, decide ca vila "Luminis", locul unde a stat timp de 20 de ani, sa devina asezamint cultural, conceput ca o casa de odihna si reculegere pentru artistii intelectuali romani sau straini. In aceasta casa a compus rapsodiile Romane, Concertul pentru pian, vioara, viola si violoncel nr. 1 in Re Major, Opus 16 si numeroase sonate. Poate cea mai importanta marturie muzicala lasata Sinaiei este opera "Oedip", compusa, in parte, in aceasta statiune, fiind vorba de orchestrarea unui intreg tablou din actul al II–lea. De altfel, legatura dintre compozitor si oras este mai profunda, ridicarea vilei in statiune fiind o consecinta a acesteia, caci Enescu a fost legat atit sentimental, cit si profesional de Sinaia, datorita sprijinului reginei Elisabeta, care a transformat Castelul Peles intr–o poarta de lansare in lumea culturala muzicala a momentului. Casa este deschisa pentru publicul vizitator care vrea sa arunce o privire in ceea ce a fost viata compozitorului si a sotiei sale, Maria Cantacuzino–Enescu, de marti pina duminica, intre orele 9.00 si 15.00.

Iar de acum, odata vazute locurile care au pus pe harta culturala Sinaia, poate incepe distractia, domeniu in care statiunea exceleaza. Petrecerea timpului liber in zona montana trebuie sa inceapa cu o vizita la Centrul de Informare si Promovare Turistica, aflat chiar in fata primariei, in centrul statiunii. De aici puteti obtine toate informatiile necesare, de la activitati de sezon, la cazare, posibilitati de distractie sau de imbogatire sufleteasca prin cultura. Fiind insa la capitolul distractie si in asteptarea zapezii, sporturile de iarna si traseele usoare sint principalul punct de atractie. Amatorii de excursii au la dispozitie traseele cu un parcurs de doua–trei ore din Muntii Bucegi si Muntii Baiului, care asigura o plimbare linistita prin padurile de brad. Pe linga acestea, Sinaia dispune si de numeroase trasee de alpinism, schi extrem si snowboard, trasee pentru velo tout terrain, acesta doar in timpul verii. Si in acest caz, vizita la Centrul de Informare va va indruma spre traseul sau pirtia potrivita pentru nivelul de cunostinte si pregatire fizica, scapindu–va, astfel, de o vizita la spital si o spaima buna. Alte distractii includ ture cu ATV–urile pe terenuri dificile sau trasee de concurs, posibilitatea de a zbura, cu parapanta sau balonul cu aer cald, desigur, dar si, pentru cei mai linistiti, golf, biliard, tenis, fotbal sau, de ce nu, paintball. Si, sa nu uitam, o plimbare cu telecabina, fie pina la cota 1.400 sau 2.000, si cu telescaunul pe portiunea Valea Dorului – Furnica, o sansa de a vedea Sinaia de la inaltime. Chiar la plecarea telecabinei o cruce–monument atrage privirea. Este o amintire ridicata in cinstea primei asezari din Plaiul Prahovei, cum a fost denumita pentru prima data zona, si anume Schitul Sf. Nicolae de pe Molomot, atestat documentar din 1581, cind Mihnea Voda face unele danii "Sfintei minastiri, unde locul se numeste Molomot". Telefericul este deschis zilnic intre orele 8.45 si 16.00, lunea fiind inchis pentru revizie tehnica, dar o verificare nu strica.

O posibilitate asemanatoare de a vedea statiunea de la inaltime va este oferita de Stincile din Poiana Stinei. Astfel, Stincile "Franz Joseph" sint situate linga cabana Poiana Stinii, fiind amenajate in timpul domniei familiei regale, cu trepte si balustrade, de pe terasa acestora putindu–se admira un segment intins din valea superioara a Prahovei. La stinci se poate ajunge din Poiana Stinii pe o poteca, iar la intersectia dintre drumul spre Cota 1400 si drumul auto spre Poiana Stinii se mai gaseste o stinca ce merita vazuta, si anume "Sfinta Ana", la baza careia se afla o poienita. Peretele cuprindea, odinioara, icoane din care se mai pastreaza si astazi urme, iar mica grota de acolo a fost cindva adapostul unui pustnic.



Localizare si acces

Statiunea Sinaia este asezata pe valea superioara a riului Prahova, la poalele Muntilor Virful cu Dor si Piatra Arsa, altitudinea orasului variaza intre 767 m si 860 m. Se afla la o distanta de 122 km de Bucuresti, la 49 km de Brasov, la 340 km de Constanta.

Pentru a sosi in Sinaia, exista cai directe sau mai ocolite fie pe calea ferata, fie pe magistralele rutiere. Trenurile care opresc aici vin din directiile Bucuresti, Ploiesti sau Brasov, iar principala magistrala rutiera ce traverseaza statiunea de le nord la sud este DN1 sau E 60, care face jonctiunea cu DN 71 ce vine dinspre Tirgoviste, prin localitatile Pucioasa, Fieni, Moroieni.





Date istorice

Primul drum a fost facut de argatii minastirii, prin largirea potecii si amenajarea unui drum rudimentar, pe care puteau ajunge carele cu boi de la Posada, prin strimtoarea Oratiilor pina in curtea bisericii. Drumul in totalitatea sa, din Timis la Predeal si pina in Comarnic, a fost facut de austrieci, pentru a trece cu armatele sa–i atace pe turci in Tara Romaneasca, oprindu–le inaintarea spre Ardeal (1736).

Drumul Prahovei, fiind cea mai scurta cale intre Bucuresti si Brasov, desi greu si periculos, era zilnic strabatut de carele negustoresti. Acum apar si primele hanuri: "Slonul de Piatra" la Busteni si "Gura Risnoavei" la Predeal, iar, mai tirziu, circiumile sau hanurile minastiresti de la Sinaia: "Hanul de la Gura Padurii", "Hanul din Valea Iancului" si "Hanul la Setu" sau Izvorul Rece de astazi.

Eforia Spitalelor Civile a fost fondata la Bucuresti de familiile boierilor Cantacuzino si Ghica in 1864, cu scopul de a infiinta spitale cu asistenta medicala gratuita. Acestia cedeaza Eforiei, ca fond social, o parte din mosiile lor, printre care si mosia Furnica, cu Minastirea Sinaia. De atunci, Eforia si primul sau efor, printul Dimitrie Ghica, vor fi si primii fondatori ai orasului. Le–a urmat Principele Carol I, viitorul rege.

Noul nume de Sinaia va fi primit in 1 decembrie 1874, iar din anul 1901, fiind resedinta de vara a Casei Regale, a fost conceputa ca statiune de lux pentru vacante, punind la dispozitia vilegiaturistilor 10 hoteluri, 55 de vile mari, 50 de vile mijlocii si 60 de case taranesti, doua cazinouri, bai de hidroterapie, o gradina zoologica, trasuri pentru plimbari, trei centre cu cai de calarie, manej si scoala de calarie, restaurante, berarii, cofetarii si magazine, majoritatea sezoniere, si un parc de promenada.





Trasee turistice

1. Sinaia – Cota 1.400 – fosta cabana Vf. cu dor – Cabana Valea Dorului – Saua Laptici – Cabana Padina

Marcaj: banda rosie

Durata: cinci–sase ore; timp intermediar Sinaia – Cabana Valea dorului – trei–patru ore

Caracteristici: deschis tot timpul anului



2. Fosta cabana Vf. Cu dor – Cota 2.000 – Cabana Piatra Arsa – Cabana Babele – Cabana Vf. Omu

Marcaj: banda galbena

Durata: cinci–sase ore; timp intermediar fosta Cabana Vf. cu dor – Cabana Babele – doua–trei ore

Caracteristici: traseul este dificil iarna, intre Saua Sugarilor si Cabana Vf. Omu



3. Fosta cabana Vf. cu dor – Saua Calugarului

Marcaj; banda rosie

Durata: intre doua si patru ore

Caracteristici: interzis iarna



4. Fosta cabana Vf. cu Dor – Cabana Valea Dorului – Blana – Cabana Zanoaga

Marcaj: cruce galbena

Durata: doua ore

Caracteristici: deschis tot timpul anului



5. Sinaia – Poiana Stinei – Piciorul Pietrei Arse – Cabana Piatra Arsa – hotel Pestera

Marcaj: banda albastra

Durata: sase–sapte ore; timp intermediar Sinaia – Cabana Piatra Arsa – patru ore

Caracteristici: traseul este interzis iarna pe Piciorul Pietrei Arse



6. Sinaia – Cabana Piscul Ciinelui

Marcaj: punct albastru

Durata: trei–patru ore

Caracteristici: deschis tot timpul anului





Cazare

Lista completa a posibilitatilor de cazare din statiune se poate obtine de la Centrul de Informare si Promovare Turistica, sub forma a patru pliante ce grupeaza hotelurile, apoi pensiunile, motelurile si hostelurile, vilele, restaurantele, pub–urile si barurile.



Hoteluri declarate monumente:

Hotel Caraiman – 2 stele

Adresa: bd. Carol I, nr. 4

Tel.: 0244.313.551, 0741.040.404

Hotel Palace – 4 stele

Adresa: str. Octavian Goga, nr. 8

Tel.: 0244.312.051 – 54

Hotel Paltinis – 2 stele

Adresa: bd. Carol I, nr. 67

Tel.: 0244.314.651

Hotel Economat – 3 stele

Adresa: Str. Pelesului, nr. 2



Text&foto: Marcella DrAgan
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona