Curtea Domneasca de la Tirgoviste – Judetul Dimbovita
Articol



Cea mai veche mentiune a resedintei din Tirgoviste o gasim la cruciatul bavarez Hans Schiltberger, care participa, in 1396, la batalia de la Nicopole, notind ca Tara Romaneasca avea doua capitale: Agrich si Turkoich. Este important de mentionat insa ca redactarea scrierii a avut loc la o data ulterioara, probabil dupa 1427, cind lunga calatorie intreprinsa de acesta in Orient ia sfirsit. Este imposibil sa ne pronuntam cu certitudine asupra datei exacte la care Tirgoviste a devenit a doua capitala a principatului.

Prima mentiune documentara interna o avem dintr–un privilegiu dat la 1403, innoit la 1409, care stipuleaza ca domnul are intiietate in a–si alege produsele negustoresti de care ar avea nevoie pentru resedinta sa din Tirgoviste. Acest fapt ar indica posibilitatea ca resedinta domneasca sa fi fost edificata in preajma acelei date, situatie confirmata si de cercetarile arheologice efectuate aici intre 1961 si 1986, care surprind, de altfel, si urmele unei constructii anterioare, de lemn. La aceasta data (1403) complexul pare sa fi continut o casa (poate o constructie a predecesorilor lui Mircea Cel Batrin, refacuta probabil de Mihail I), un paraclis, foarte probabil o curtina si o palisada. Biserica domneasca a fost reparata in 1734, dar a ars in timpul razboiului turco–austriac din 1736–1739. La un cutremur ulterior s–au surpat turla si pridvorul. Unele refaceri vor fi efectuate si in vremea lui Grigore al II–lea Ghica (aprilie 1748 – august 1752). Se vor dovedi insa efemere, deoarece, in 1785, boltile au cazut. In 1850, paharnicul Niculaie Bratescu a inaltat zidurile acesteia cu un metru, construind un nou pridvor cu clopotnita din lemn, aceasta din urma fiind desfiintata ulterior. La jumatatea secolului al XIX–lea a fost restaurat Turnul Chindiei, schimbindu–se aspectul original, cel pe care il surprinsese Michel Bouquet la 1840 in citeva desene ale curtii domnesti. Catre sfirsitul aceluiasi secol, peste ruinele complexului vor fi ridicate constructii noi, alterindu–se astfel vechile structuri. Dupa infiintarea Comisiunii Monumentelor Istorice, in 1892, se restaureaza biserica domneasca, intre 1907 si 1910, sub coordonarea lui N. Ghica–Budesti, lucrari care nu au tinut insa cont de aspectul initial, modificindu–se turlele, fatadele si acoperisul. Ultimele actiuni de restaurare au avut loc in 1961, data dupa care singurele actiuni intreprinse au constat in sondaje arheologice si lucrari de intretinere si amenajare a spatiului.
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona