Drobeta–Turnu–Severin – Judetul Mehedinti
Articol



Cu un potential socioeconomic si politico–strategic, datorat pozitionarii la gurile din aval ale Defileului Portilor–de–Fier, Drobeta–Turnu–Severin reprezinta un exemplu de succes din cele mai vechi timpuri. Prima locuire stabila din Europa acelor vremuri a fost la Schela Cladovei, iar epoca dacica a lasat urmele unei asezari numite Drubeta, poate locul in care veneau sa se inchine Dunarii inainte de a pleca la lupta. Perioada daco–romana este si cea care a dat stralucire acestui punct geografic, ales, nu intimplator, ca loc de amplasare a podului lui Traian de catre Apollodor din Damasc. Acesta capata prestanta prin dezvoltarea, aici, alaturi de castrul de aparare de la capatul lui, a orasului Drobeta. Un oras cu perspective care, sub Hadrian, va deveni municipium si, in timpul lui Septimius Sever, va fi numit colonia. Cladiri administrative, palate ale oficialitatilor, aristocratiei, negustorilor bogati, strazi pavate, terase, bai publice cu palestre impunatoare sint elementele care dadeau Drobetei aspectul de mare oras al Imperiului Roman. Rolul acestuia, de centru economic, politic si cultural, nu va disparea dupa retragerea aureliana, in anul 274, nici dupa anul 602, cind Imperiul roman se destrama sub loviturile barbarilor, dar orasul va ramine in atentia Imperiului Roman de Rasarit. Descoperiri arheologice, cu mare insemnatate in interpretarile de ordin istoric, dovedesc aceste afirmatii. Mai apoi, Evul Mediu timpuriu este prezent aici printr–o constructie poligonala, ridicata chiar pe ruinele castrului, in coltul de sud–vest. O constructie care, prin forma, dimensiuni si urme arheologice, se constata ca avea rol in supravegherea zonei. Insuficient pentru inceputul secolului al XIII–lea, cind pericolul turcesc devenea iminent. De aceea va fi ridicata Cetatea Severinului. Este prima dintr–un sir de cetati din defileul Dunarii, cetati care vor apara, timp de aproape doua secole, Europa Centrala de expansiunea otomana. Chiar mai mult, in timpul lui Mircea cel Batrin, Cetatea Severinului va fi atit de insemnata incit va fi pomenita in titulatura domnului. Cetatea dispare in anul 1524, dupa o rezistenta eroica in fata unui asediu indelungat. Dupa 1877, cind Romania devine un stat independent, orasul capata renumele de "Nisa de la Dunare". Asa se explica numarul mare de hoteluri, ale caror saloane generoase deveneau adesea sali de spectacole pentru marile trupe de teatru si opera, din tara si din Europa.
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona