Istoria arhitecturii o calatorie initiatica
Articol



Natura ne–a rezervat dintotdeauna surprize dintre cele mai spectaculoase, iar, de data aceasta, ne invata cum putem sa o respectam, folosind un material de constructie natural, nu doar in ridicarea cladirilor si edificiilor, ci si in operele de arta.



In drumul nostru initiatic am fost calauziti de Catalin Vasilescu, o personalitate impresionanta, care face parte din primele generatii de designeri romani. Plecat in Canada de mai bine de zece ani, el a creat opere de arta in toata lumea, iar acum s–a intors pentru a ne deschide ochii si pentru a ne impartasi descoperirea lui.

Povestea incepe de la un material de constructie foarte simplu, dar care, prin structura si utilizarea lui, devine extrem de complex: mortarul. Pentru a intelege de ce acest material de constructie a devenit atit de important in arta arhitecturala, trebuie sa ne intoarcem putin in trecut. Mortarul sau mortarul roman, cum mai este denumit, a fost recunoscut ca fiind materialul fundamental in sistemul traditional de construit case in Europa si in intregul bazin mediteranean, plus in cea mai mare parte a Asiei. Mai mult decit atit, a fost atestat faptul ca mortarul a avut un rol–cheie in evolutia conceptului de "casa", fiind, de fapt, purtatorul istoriei arhitecturii. In trecut, acest material, un amestec de nisip sau pietris si var stins, capata o culoare gri, perceptia generala fiind una bazata pe acest rezultat. Din punctul de vedere al modalitatii tehnice de fabricare, se imparte in doua categorii: mortar ud si mortar uscat. Mortarul ud a aparut primul si a insotit evolutia societatii umane de la inceput pina azi. Mortarul uscat este o izbinda de "ultima ora" a industriei utilajelor si materialelor de constructii. In ultimul deceniu, pe plan mondial s–a facut aceasta trecere de la mortarul ud la cel uscat, cu implicatii spectaculoase in toate ramurile industriei constructiilor. Una dintre cele mai importante consecinte este renasterea tehnicilor de arta monumentala bazate pe mortar, fresca si, mai ales, sgraffito, cu implicatii spectaculoase in decorarea spatiilor publice, a cladirilor religioase si in restaurarea monumentelor istorice.

Catalin Vasilescu are un palmares impresionant si, desi este printre primii artisti de la noi care au folosit acest material pentru operele de arta, recunoaste ca adevaratul procedeu si marile descoperiri le–a realizat in afara granitelor. Initial, mortarul era turnat in trei straturi, pentru ca, ulterior, cu ajutorul tehnicii sgraffito, Catalin Vasilescu sa realizeze o adevarata opera de arta. Plecat din Romania, el a descoperit ca acest material oferea mai multe posibilitati. Bunaoara, in Barcelona, exista sgraffito ornamental, realizat din mortar pe fatadele cladirilor de sute de ani, care nu s–a deteriorat absolut deloc, in ciuda tuturor intemperiilor si a vremurilor. Acesta este si unul dintre marile avantaje: odata intarit, acest material, indiferent de ploi, ninsori, tornade, nu este afectat. Mortarul inveleste peretele in acelasi mod in care corpul uman este acoperit de piele si ii confera posibilitatea sa respire. Mai mult decit atit, chiar daca este udat, se va usca cu usurinta, fara a lasa nicio urma, iar atunci cind intra in contact cu o sursa inflamabila, nu se aprinde.

Suprinzator este cum un material atit de utilizat in intreaga lume si care, in trecut, era extrem de apreciat si la noi, si–a pierdut din valoare, ajungind sa fie ceva cu totul necunoscut pentru noua generatie. Catalin Vasilescu a revenit in tara pentru a schimba aceasta situatie. Exemple de sgraffito realizate pe fatadele edificiilor gasim peste tot.

In Germania, aceasta tehnica a fost folosita inca din secolul al

XIII–lea, in Italia era la mare cautare in secolul al XVI–lea, iar in arta africana este inca la loc de cinste. Acest procedeu a ajuns pina in Filipine, unde a fost utilizat intre anii 1600 si 1800. Revenind la Germania, gasim sgraffito cu precadere in Bavaria. Tot in aceasta zona, sgraffito este o metoda pentru companii de a–si face publicitate. Adesea, tehnica sgraffito este combinata cu fresca, rezultatul fiind cu atit mai spectaculos, iar in Spania, mai ales in Barcelona, regasim multe exemple de acest gen. Acestea sint doar citeva din numeroasele exemple pe care vi le–am fi putut da, insa mai semnificative sint lucrarile prin care Catalin Vasilescu a reusit sa isi faca un nume in lumea intreaga, lucrari vindute si expuse in Toronto, Atlanta, Connecticut, New Hampshire, New Jersey.



Lucrari de anvergura

1980 – Mural, trei pereti, interior si exterior, sgraffito traditional, 120 mp, discoteca , Costinesti, Romania

1980 – Mural, un perete interior, figurativ, sgraffito traditional, 64 mp, Childrenas Club Swimming Pool, Constanta, Romania

1981 – Mural, doi pereti interiori, sgraffito traditional, 42 mp, cafenea, Costinesti, Romania

1982 – Mural, trei pereti interiori, sgraffito traditional, 240 mp, cea mai mare din Romania in perioada respectiva, Bowling Club, Piriul Rece, Romania

1983 – Mural, doi pereti exteriori, sgraffito mural traditional, 38 mp, Discoteca "Vox Maris", Costinesti, Romania

1984 – Mural, cinci pereti exteriori cu temele: "Odihna", "Muzica", "Sport", "Odihna", "Prieteni", sgraffito traditional, 94 mp, Youth Club, Costinesti, Romania

1988 – 26–panel art ensemble "Greek Mythology", interior; ulei pe lemn, 14 panele de 3,5 mp fiecare si 12 panele 2,5 mp. fiecare, Dorian Inn Hotel, Atena, Grecia

1992 – Mural: "The Water Mill", interior, sgraffito traditional, pe perete de ciment, 52 mp, Rosedale Heights Public School, Toronto

1993 – Mural, interior, abstract (mortar colorat), 26 mp, Greek Restaurant, Toronto

1993 – patru ansambluri formate din mai multe panele: "Astral Signs", "Sea", "Fields" si "Mill", combinatie intre sgraffito traditional si modern, 42 mp, The West Creek Bakery, Markham, Ontario

1993 – 1995 – arta reprezentationala si abstracta pe panel, combinatie intre sgraffito traditional si modern, vindut prin Art Med Gallery, Hazelton Lanes, Toronto

1994 – Mural, interior, abstract, sgraffito modern, 9 mp, proprietate privata, Toronto, Canada

1994 – Mural, interior, combinatie intre sgraffito traditional si modern, 44 mp, President Hotel, Mangalia, Romania

1997 – ansamblu format din sase panele, sgraffito modern, 3,2 mp fiecare panel, Clearway Construct, Toronto, Canada

1998 – Mural, sgraffito modern pe perete din caramida, 86 mp, piscina interioara pe proprietate privata, Toronto, Canada

1998 – ansamblu format din cinci panele, reprezentational, sgraffito modern, 3,2 mp fiecare, finisare perete cu mortar colorat, 150 mp, Bell Building, Trizec Hahn, Toronto, Canada

1999 – Mural: "Communications", sgraffito modern pe perete de ciment, 22 mp, Communications Building, Trizec Hahn, Toronto, Canada

2001 – Iconostas bizantin: 32 icoane de dimensiuni variate (100x70cm, 65x65cm si 40x40cm), fresca si sgraffito modern, Altanta, USA

2002 – Expozitie personala, South Hampton, Long Island, NY, USA.

2003 – Design interior/decorarea peretilor interiori cu mortar colorat pentru "The Meeting House – Fine Dining Restaurant and Pizzeria", Henniker, New Hampshire, SUA.



Text: Laura Pecie; Foto: emil badea



Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona