Amsterdam... Libertate, dezinvoltura, avangarda
Articol














750.000 de locuitori, 173 de nationalitati, 600.000 de biciclete, 160 de canale, 1.281 de poduri, 42 de muzee, 4 milioane de turisti si un oras – AMSTERDAM! Ce se ascunde in spatele acestor cifre? O capitala foarte speciala, un amestec de libertate, dezinvoltura, avangarda, sobrietate si traditie cum nu am mai intilnit nicaieri in lume.



Amsterdamul m–a enervat si m–a fermecat, in acelasi timp. Doar cladirile imi "aminteau" de Europa, pentru ca atmosfera si viata de aici erau cu totul diferite. Prima impresia a fost socanta. M–am simtit de–a dreptul ofensata. Mi–au trebuit citeva minute sa–mi revin cind am vazut un pisoar pe trotuar (fara usa) si, de fapt, un fund alb, caci posesorul pantalonilor isi deschisese prea mult cureaua si domnului ii lipsea un anumit articol vestimentar. Pina m–am dezmetecit si am dus aparatul de fotografiat la ochi, pantalonii fusesera ridicati deja. Cu timpul m–am obisnuit cu aceste toalete amplasate bizar in aer liber, adica in centrul capitalei.

Cu cartierul rosu insa n–am reusit sa ma obisnuiesc, cu atit mai mult cu cit, din punct de vedere arhitectural, aici se afla una dintre cele mai frumoase zone ale orasului. In vitrinele cladirilor vechi de citeva secole se lafaiau, in bikini, diverse exponate umane. Am fost absolut dezgustata sa vad si citeva doamne care ar fi trebuit sa se ocupe de nepoteii lor, pentru ca trecusera bine de jumatate de secol de viata. Si unele aveau cel putin o suta de kilograme. Carnuri cazute, funduri uriase, siraguri de celulita. Si, toate astea, in apropierea celei mai vechi biserici din Amsterdam. De fapt, vizavi de Oude Kerk este deschis un sex–shop, a carui vitrina e blindata cu fotografii care nu mai lasa loc nici unui mister Pornografia si religia se afla fata in fata bizar, nu–i asa? Dar ar fi pacat sa reducem orasul doar la viata lui erotica, sau la asa numitele cofee–shop–uri unde se pot consuma droguri usoare, in special canabis si alte substante halucinogene admise de lege.

De un libertinism total, combinat cu dorinta de profit, Amsterdamul vinde pacatele omenirii la preturi mai mici sau mai mari, dupa buget. Exista insa numerosi turisti care bat mii de kilometri pentru alte atractii ale Amsterdamului si la acestea vreau sa ma refer si eu.

Incet–ncet, orasul viu, prosper si animat m–a cucerit. Am petrecut citeva ore navigind pe canalele pline de ambarcatiuni, hranind ratuste frumos colorate si admirind fatadele din caramida rosie. Merita sa ajungeti pe canalul Singel unde se afla piata plutitoare de flori – unica in Europa. Celebrele lalele olandeze, dar si plante rare (arbusti si, mai ales, bonsai) asteapta sa fie admirate si cumparate. Acelasi canal gazduieste si cea mai ingusta locuinta din lume, de doar un metru latime. Turul orasului pe apa e o posibilitate excelenta de a cunoaste Amsterdamul si curiozitatile acestuia: casa situata pe trei canale, podul slabanogilor si multe altele asteapta sa fie descoperite.

Amestec de pragmatism, realism si solida determinare, olandezii nu isi dezmint istoria de marinari incercati: micile ambarcatiuni cu motor sau pinze sint ca un furnicar pe canalele orasului – aproape fiecare familie are una. Puteti inchiria si dumneavoastra o barca pentru o plimbare prin metropola olandeza sau, daca aveti permisul de navigator, pentru a iesi pe mare.

Inima orasului medieval o reprezinta piata Dam, locul primului dig in jurul caruia s–a format, ulterior, orasul. Forfota si agitatia care domnesc aici nu mai amintesc de asezarea izolata si mlastinoasa de altadata. Locul e plin de cafenele si restaurante. In jurul acestora trasurile isi asteapta clientii pentru un tur de oras.

In centrul pietei se afla Monumentul National al Eliberarii, opera sculptorului Raedecker, care comemoreaza soldatii ucisi in cel de–al Doilea Razboi Mondial.

Tot in piata se afla si Palatul Regal, proiectat de cel mai reputat arhitect olandez din secolul al XVIII–lea, Jacob van Campen. Constructia a inceput in 1648, a durat aproape doua decenii si este caracteristica pentru stilul clasic olandez. Tot in piata Dam se afla si Noua Biserica (Niewve Kerk), de inspiratie franceza, construita in stil gotic flamboiant. In secolul al XVII–lea, in urma unui incendiu de proportii, acelasi arhitect care a proiectat palatul regal a renovat si catedrala care a ramas neschimbata de atunci. Biserica este recunoscuta pentru remarcabilele ei vitralii, vechi de citeva secole.

In aceeasi piata se afla si muzeul figurilor de ceara, muzeul Madame Tussaud, unde va asteapta cele mai importante personalitati din politica, divertisment, stiinta si arta; exponatele se schimba adesea pentru ca nimic nu este mai efemer decit gloria.



Muzee

Intre Muzeul Erotic, Muzeul Marihuanei, Muzeul Berii si Muzeul National, fiecare are de unde alege... Eu am ales colectiile de arta. Amsterdamul se lauda cu citeva muzee de exceptie.

Rijksmuseum – muzeul national, vechi de doua secole, prezinta pictura olandeza din epoca de aur.

Deocamdata se poate vizita doar o singura aripa, pentru ca institutia este in renovare, dar, oricum, aici se afla citeva capodopere ale umanitatii: numeroase lucrari de Rembrandt, dintre care "Rondul de noapte" si "Mireasa evreica", citeva tablouri de Vermeer, cum ar fi "Laptareasa", "Ulicioara", "Femeia in albastru, citind o scrisoare" si alte lucrari apartinind lui Frans Hals si Jan Steen.

Muzeul este situat pe strada Luijkenstraat, la numarul 1, iar pretul unui bilet este de 10 euro.

Muzeul Van Gogh poseda cel mai mare inventar din lume de picturi si desene apartinind celebrului artist olandez. Muzeul a fost deschis in 1973. Tablourile sint aranjate cronologic si tematic. Printre cele mai cunoscute lucrari: "Mincatorii de cartofi", "Patul din Arles", "Floarea–soarelui".

Adresa: strada Paulus Potterstraat, nr. 7. Pretul biletului este de 10 euro.

Stedelijkmuseum – muzeul municipal a fost conceput ca un institut de arta contemporana si este, in prezent, unul dintre cele mai avangardiste muzee din lume. Sint prezentate curente precum: expresionismul german, arta nula si minimala, Grupul Cobra, noul realism, tendinte conceptuale. Muzeul gazduieste opere apartinind lui Debuffet, Malevitch, de Koonig, dar si tablouri mai "clasice" ale marilor Monet, Cezanne, Mondrian, Chagall.

Pina in 2009 muzeul este inchis pentru lucrari si functioneaza provizoriu in cladirea postei.

Adresa: Oosterdokskade 5. Un bilet costa noua euro.

Va mai recomand Muzeul maritim olandez, care propune o colectie de arme, harti, machete de nave, instrumente de navigatie, pe scurt o ilustrare a istoriei maritime a tarii; Muzeul de istorie, in care se prezinta intreaga evolutie a orasului din secolul al XIII–lea si pina in zilele noastre, muzeul de istorie evreiesc, format din patru sinagogi, cea mai veche datind din secolul al XVII–lea. Si, nu in ultimul rind, Casa Anei Frank. Salvata de la demolare, cladirea a adapostit timp de 25 de luni o familie de evrei pe prietenii acestora, pina in momentul in care au fost arestati, in 4 august 1944. In tot acest timp, Anne Frank a pastrat un jurnal, care a fost publicat in peste 50 de tari si vindut in peste 30 de milioane de exemplare.



Istoricul orasului

Legenda spune ca, in urma unei furtuni teribile, o barca a esuat intr–o zona mlastinoasa, unde se intilneau doua riuri: Amstel si Ijssel. Cei doi pescari s–au indragostit de acest loc si si–au adus si familiile sa locuiasca aici.

Numele de Amsterdam apare pentru prima data in 1275, intr–un document emis de contele de Olanda, in care se face referire la un dig (dam) pe riul Amstel, construit pentru a proteja orasul si castelul contra mareelor si inundatiilor.

In secolele urmatoare, orasul infloreste, activitatile de baza fiind pescuitul si navigatia. Orasul se afiliaza la Liga hanseatica in 1358 si la Liga din Koln in 1367.

Comertul se dezvolta vertiginos, schimburile cu Tarile Baltice, Franta, Spania si Portugalia cresc in mod sustinut, iar orasul infloreste an de an.

In secolul al XVI–lea, Amsterdam, o asezare cu 30.000 de locuitori, devine scena unor importante framintari politice si religioase impotriva regelui spaniol Filip al II–lea, suveranul celor 17 provincii care alcatuiau Tarile de Jos. In urma razboiului, Amsterdamul isi cistiga independenta, iar religia de stat va deveni calvinismul protestant. Este si epoca in care evreii izgoniti din Spania si Portugalia vin si se instaleaza aici. Toleranta Amsterdamului si portile deschise atrag un mare numar de emigranti. Un secol mai tirziu, populatia orasului se tripleaza. Printre evreii de a doua generatie nascuti la Amsterdam se numara si unul dintre cei mai mari filozofi ai tuturor timpurilor, Baruch Spinoza (provenit dintr–o familie alungata din Portugalia), cel care spunea despre Amsterdam ca "doar aici, oameni din toate tarile si de toate religiile traiesc in armonie". Un alt mare filozof francez care si–a petrecut 20 de ani din viata la Amsterdam, Ren Descartes, completa: "In nici un loc din lume nu te poti bucura de o asemenea libertate ca la Amsterdam". Secolul al XVII–lea reprezinta epoca de aur a orasului, care devine unul dintre cele mai bogate din lume. Se multiplica expeditiile maritime, olandezii ajung in Java, Chile, Antile, Guyana si America de Nord. Se fondeaza institutii financiare, bursa si bancile care functioneaza de secole si care au adus faima de capitala financiara a Europei orasului. Dupa un secol si jumatate de avint, orasul incepe sa decada. Cele patru razboaie cu Anglia slabesc constant Amsterdamul. In 1787 orasul este ocupat de prusaci, apoi eliberat si reocupat de francezi. Tarile de Jos isi cistiga independenta in 1813, iar dupa incoronarea lui Wilhlem I de Orange, Amsterdamul isi ia rangul de capitala, dar guvernul se muta la Haga.

Urmeaza inca o perioada de avint economic, care a fost stopata odata cu intrarea armatelor germane in oras, in timpul celui de–al Doilea Razboi Mondial.

In 1958 Olanda este una dintre tarile care pun bazele Uniunii Europene.

In 1980, Beatrix este incoronata ca regina a Olandei.



Ponturi

Parcarile sint o mare problema in Amsterdam. Sint scumpe si rare, iar activitatea favorita a politiei o reprezinta amenzile, blocarea rotilor si ridicarea autoturismelor. Daca ati venit cu masina la Amsterdam, cel mai bine ar fi sa o uitati in parcarea hotelului. Va sfatuiesc ca in capitala olandeza sa faceti precum olandezii, adica sa folositi bicicleta, vaporasul sau propriile picioare.

Hotelurile situate chiar in oras sint scumpe. Cel mai bine ar fi sa luati o cazare in afara orasului, pretul camerei se va reduce cel putin la jumatate, daca nu chiar la un sfert. Localitatile limitrofe sint legate de gara centrala a Amsterdamului prin autobuze care trec din sfert in sfert de ora. Biletul de avion Bucuresti–Amsterdam este in jur de 400 de euro, iar biletul de autocar cam o jumatate. Bugetul necesar petrecerii unei saptamini la Amsterdam se ridica la 1.000 de euro. Daca dispuneti de fonduri mai consistente si vreti o cazare cu totul originala, va sfatuiesc sa inchiriati o casa plutitoare. Pretul acesteia este de aproximativ 200 de euro pe noapte.



Posibilitati de cazare

l Hotel Belga, 2 stele

Adresa: Hartenstraat 8

Tel.: +31 (0)20 6249080

Fax: +31 (0)20 6236862

Pretul unei camere duble este de 60 de euro de persoana.

Hotel Wijnnobel, 2 stele

Adresa: Vossiusstrat 9

Tel.: +31(0)206622298

Pretul unei camere duble este de 75 de euro pe noapte.



l The Albus Grand Hotel, 4 stele

Hotelul are si un restaurant excelent.

Adresa: Vijzelstraat 49

Tel.: +31 (0)20 530 62 00

Fax: +31 (0)20 530 62 99

Pretul unei camere duble este de 170 de euro.



Text Si foto: Dana CeuSescu
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona