Martie, vremea noilor inceputuri
Articol





Text: Laura Pecie



Martie, una dintre cele mai frumoase luni ale anului, recunoscuta pentru optimismul si buna–dispozitie pe care le aduce si este, adesea, denumita popular si "luna lui martisor", datorita obiceiului de a sarbatori venirea primaverii prin snurulete colorate in rosu si alb.



Romanii sarbatoresc venirea primaverii la inceputul lunii martie, insa, dupa vechiul calendar roman, 1 Martie era prima zi din an si se celebra "Matronalia", in cadrul careia se desfasurau serbarile lui Marte, zeul fortelor naturii, al primaverii si al agriculturii.

An de an, de 1 Martie ne recapatam speranta, optimismul, credinta in mai bine si sporul in toate. Martie este momentul in care oamenii incep sa caute primul ghiocel, ca semn al venirii primaverii, iar frigul se impleteste cu razele soarelui, intunericul cu lumina si, dupa o iarna grea, cu omat mare, inving viata, primavara, soarele. Acest triumf este invocat prin martisorul pe care–l daruim celor dragi, in semn ca ne dorim sa le aduca fericire si noroc. Calendaristic, astronomic si traditional, martie este luna de inceput de primavara. Acesta reprezinta momentul propice pentru previziuni asupra anului agricol. In special, sint examinate aspecte ale lunilor semnificative in calendarul muncilor cimpului sau ale recoltarii diferitelor cereale.

Sarbatorile care marcheaza aceasta luna sint: pe 1 martie – martisorul, Baba Dochia si intrarea in zilele Babelor; 9 martie – Mucenicii; 17 martie – Alexie, omul lui Dumnezeu si Ziua Sarpelui; 25 martie – Buna Vestire (Blagovestenia, Ziua Cucului).



1 Martie – Martisor, Baba Dochia si intrarea in zilele Babelor

Se spune ca dupa cum este vremea in aceasta prima zi a anotimpului, asa va fi toata primavara, dar si vara.

Dupa credinta populara, cine poarta martisorul va fi sanatos si va avea noroc. Pe vremuri, martisorul se impletea din doua fire de lina, unul alb si unul rosu sau negru, fire care simbolizau cele doua anotimpuri. Acest snurulet era facut de femei, care il legau la gitul si la mina copiilor. Insa, nu doar copiii purtau martisorul, ci si tinerii, si adultii. Mai mult, snuruletul ce vestea primavara era legat si la coarnele vitelor din gospodarie sau la poarta grajdului, pentru a proteja caminul. Cu timpul, martisorul si–a schimbat forma, de snuruletul rosu cu alb fiind agatata o moneda sau un medalion, devenind astfel un fel de talisman.

Martisorul se poarta pina in momentul in care infloresc trandafirii sau visinii. Atunci firul rosu se pune pe un trandafir sau pe ramura unui visin. In unele regiuni, martisorul se poarta atit cit dureaza zilele Babelor (sau pina la Florii), cind se scoate si se agata de crengile unui copac. Se crede ca, daca pomul va rodi, omul va avea noroc. Atunci cind martisorul este aruncat dupa o pasare, purtatorul va fi usor precum pasarea.



Prima zi a primaverii este ziua Babei Dochia

Baba Dochia este o zeita, care dispare de 1 Martie si renaste de Mucenici, pe 9 martie (echinoctiul de primavara in calendarul popular pe stil vechi si Anul Nou agrar). Dochia aduce aminte de Terra Mater si poate fi asociata cu Diana si Iunona, la romani si cu Hera si Artemis, la greci.

Conform legendei, se spune ca Dochia purta 12 sau noua cojoace, pe care a inceput sa si le scoata la inceputul lunii martie, fapt ce a provocat schimbari ale vremii. Zilele insorite au fost, deseori, urmate de ploaie si, ocazional, chiar de lapovita. Mitul ne spune, de asemenea, ca Baba Dochia a avut trei momente speciale, marcate astfel: 1 martie – timpul dedicat insamintarilor de primavara, 2 martie – ziua muncii de vara; 3 martie – secerisul de toamna. In functie de modul in care evolueaza vremea in aceste trei zile, putem sti cu certitudine cum va fi timpul in cele trei anotimpuri amintite.

Putini, desigur, rezista tentatiei de a nu–si alege o "baba" in timpul primelor noua zile din martie, pentru ca, daca ziua aleasa este insorita, aceasta inseamna ca esti binecuvintat cu un suflet pur si blind si totul iti va merge bine intregul an. Din contra, daca vremea este friguroasa si geroasa, cu vint si cu un cer innorat, atunci persoana in cauza va fi, la rindul ei, cu inima "rece, neagra si inghetata".

Exista o alta parte a acestei legende legata de martisor care ne spune ca Baba Dochia obisnuia sa cutreiere peste dealuri si vai impreuna cu turma sa. Asemenea altor taranci din acea vreme, ea isi petrecea timpul torcind lina. La venirea primaverii, a facut o gaura intr–o moneda si a trecut prin aceasta o bucata de lina. In timp, diferite simboluri au inceput sa inlocuiasca moneda initiala. Astazi, exista ciini, elefanti, fluturi, semne zodiacale, mici inimioare, chei, masti, pitici, o intreaga lume in miniatura creata special pentru a simboliza venirea primaverii, alaturi de micile buchetele de violete, ghiocei, zambile.

9 martie – Mucenicii

In traditia populara, "mucenicii" sint, de fapt, "Mosii", simbolizind spiritele stramosilor. In calendarul ortodox, acestia corespund celor 40 de sfinti din Cetatea Sevastiei care au fost arsi de vii.

Se spune ca in aceasta zi Mosii bat pamintul cu maiurile (mari ciocane de lemn), pentru a scoate caldura si iarba din pamint si pentru a alunga frigul. Obiceiul baterii pamintului cu maiurile (avind ca scop si aducerea sanatatii si norocului pentru oameni) este practicat si de copii, care, in Oltenia si Muntenia, in timp ce lovesc cu betele, striga "Intra frig si iesi caldura/Sa se faca vreme buna/Pe la noi pe batatura!".

In fiecare an, pe 9 martie, femeile fac mucenici din aluat (numiti si "sfintisori", "bradosi" sau "brindusi", "brindusei"), modelati in forma de om (forma cifrei opt) sau in forma de albina sau porumbel. Acestia se ung cu miere si se acopera cu nuca pisata. In unele zone, mucenicii se pun intr–o zeama dulce de miere, zahar si nuci pisate. O parte din mucenici este dusa la biserica si data de pomana oamenilor sarmani.

O legenda spune ca intr–un an, in ziua de Mucenici, un om semana mazare. Vazindu–l, cei 40 de Sfinti s–au suparat pentru ca acesta lucra in ziua lor si s–au plins lui Dumnezeu. Domnului insa i s–a facut mila de om si le–a spus Sfintilor

sa–l ierte, ba chiar sa–i creasca recolta. Mucenicii au inmultit recolta omului de 40 de ori. Vazind aceasta, omul a continuat sa semene mazare si in aceeasi zi a anului urmator. Sfintii

s–au plins din nou lui Dumnezeu, care nu l–a mai iertat si

le–a spus sa ii dea fiecare cite o saptamina de boala. Cazind la pat 40 de saptamini, omul nu a putut nici macar sa isi culeaga mazarea, semanata cu lacomie.

Pe linga mucenici, se face si o turta in forma de om (dar fara ochi), numita "uitata". Aceasta se face pentru mortii care nu au fost pomeniti in timpul anului si se da copiilor sa o manince cu miere.

In judetele Gorj si Mehedinti, in turta din faina de griu se introduce o moneda de argint sau de aur. Dupa coacerea turtei, bucati egale din aceasta se impart tuturor membrilor familiei, iar cel care gaseste moneda este cel mai norocos.

In ziua de Mucenici, traditia spune ca omul trebuie sa bea 40 de pahare cu vin (numar egal cu cel al Sfintilor din Cetatea Sevastiei). Cine nu poate sa faca acest lucru trebuie macar sa guste vinul sau sa fie stropit cu acesta, caci vinul inseamna singe si putere de munca peste an.

9 martie (Anul Nou agrar in calendarul popular) este o zi propice pentru inceperea aratului de primavara. Se spune ca pamintul luat din prima brazda este bun pentru farmece, fiind foarte dorit de vrajitoare.



17 martie – Alexie, omul lui Dumnezeu; Ziua Sarpelui

Alexie din calendarul popular, serbat in ziua de 17 martie, este considerat a fi patronul tuturor vietuitoarelor care au hibernat in subteran (reptilele, mai ales) sau au stat ascunse sub coaja copacilor (insectele, numite gujulii) si care se trezesc, acum, la viata.

Atmosfera satelor si spatiul din jurul gospodariilor sint purificate, acum, prin fumigatii si zgomote de intimidare. Dis–de–dimineata, in gradini se aprind focuri ritualice, in care sint puse sa arda fructele sfintite la Ziua Crucii (14 septembrie). Tinerii sareau, altadata, peste focurile facute din frunzele strinse cu o zi inainte si cocenii adunati de prin gradini, in credinta ca vor fi feriti de boli tot anul si, de asemenea, ca vor fi feriti de purici.

Focurile aprinse in zorii acestei zile prin livezi sau prin gradinile caselor aveau si o semnificatie fertilizatoare, ziua fiind un important moment in calendarul pomicol traditional.

Preventiv, pentru indepartarea vietatilor daunatoare, femeile obisnuiau sa faca un amestec din faina de porumb si apa, pe care il puneau la cele patru colturi ale hotarului proprietatii fiecarei gospodarii.

In unele sate, Alexiile erau cunoscute si sub denumirea de Ziua Sarpelui, deoarece se considera ca in aceasta zi serpii ies din pamintul in care au hibernat timp de sase luni (de la 14 septembrie pina la 17 martie). Aceasta credinta impunea interdictii specifice de munca. In mod special, femeile nu aveau voie sa toarca, sa teasa, sa depene sau sa foloseasca foarfecele, acul sau furca de tors. Era interzis, de asemenea, a se aduce in casa lut si surcele, iar daca lutul era adus din timp, acum se inmuia cu apa si se astupau cu el toate gaurile si fisurile de la soba, crezindu–se ca, in felul acesta, se astupau si ochii sarpelui, iar oamenii erau feriti de muscatura lui.

In dimineata zilei de 17 martie, oricine trece prin satele din Bucovina mai poate surprinde focuri aprinse prin livezi, adevarati martori ai unei sarbatori traditionale puternic ancorate in viata localnicilor, dar care, cu timpul, s–a mai pastrat doar prin miezul ei religios. In unele sate de la deal sau de la munte (Bunesti, Petia, Vulturesti, Valea Glodului, Plesti, Radaseni, Uncesti, Vadul Moldovei), in special in zona pomicola a tinutului, aspectul popular al Alexiilor mai poate fi intilnit insa si astazi.



25 martie – Buna–Vestire (Blagovestenia, Ziua Cucului)

In fiecare an, la 25 martie, Biserica Ortodoxa, ca si cea Romano–Catolica, praznuieste cu aleasa bucurie Buna–Vestire a Maicii Domnului sau Blagovestenia. Este una din cele patru mari sarbatori de peste an, inchinate de Biserica Sfintei Fecioare Maria, Nascatoarea de Dumnezeu.

Buna–Vestire este sarbatoarea vestii celei bune pe care Sfintul Arhanghel Gavriil i–a adus–o Fecioarei Maria. Dupa exact noua luni, Maria il va naste pe pruncul Iisus.

Este o zi in care nu se munceste. Traditia spune ca apa adunata din neaua strinsa in aceasta zi are functii magice, femeile folosind–o in timpul anului pentru a se feri de diferite boli. Pe 25 martie, oamenii bat clopotele si fac mult zgomot, pentru a alunga spiritele rele si a fi feriti de acestea. In anumite zone din nordul tarii, pomii fructiferi sint amenintati cu securea, pentru a–i determina sa rodeasca. Se crede ca amenintarile cu securea duc in mod obligatoriu la rod. In acelasi scop, in Banat se toarna putina tuica la radacina pomilor. Potrivit unor alte credinte, cum va fi vremea in aceasta zi, asa va fi si de Paste. In nordul tarii, in aceasta zi se scoteau stupii de la iernat. Se spune ca acum incepe sa cinte cucul, chiar inaintea sosirii rindunelelor. Legenda spune ca, pe vremuri, cucul avea pene de aur, iar nevasta sa se numea Sava. Aceasta a iubit insa privighetoarea, iar cucul, suparindu–se, i–a spus ca va fi plecat in lume, de la Blagovestenie pina in ziua de Sinziene, respectiv pe 24 iunie. Practic, aceasta este si perioada in care auzim cintind cucul. De aceea, timp de o luna, Sava il tot cauta, strigind "cucu, cucu". In concluzie, pasarea care se aude cintind incepind cu 25 martie nu este cucul, ci jumatatea acestuia. Potrivit unei alte legende, se spune ca existau odata doi frati gemeni, care s–au pierdut unul de altul. Unul din frati il cauta mereu pe celalalt, numit "Cucu". Se zice ca, dupa sapte ani, cucul se transforma in uliu sau gaie. Trebuie vazut si un alt aspect, cel al masurarii timpului. Cucul incepe sa cinte de

Buna–Vestire si se opreste de Sinziene. Putem spune ca, in acest caz, cucul este un ceasornic, deoarece isi incepe cintul odata cu echinoctiul de primavara si il sfirseste in preajma solstitiului de vara. Pentru gospodine, aceasta zi mai are si o alta semnificatie. Astazi se gateste peste, dupa o perioada in care s–a mincat numai de post.

Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona