Traditiile lui Prier
Articol



Text: Marcella DrAgan



Aprilie, a patra luna a anului in calendarul Gregorian, se numeste in popor Prier. Numele vine din latinescul "aperio, ire", a deschide, fiind vremea cind se deschideau mugurii plantelor. Inainte de anul 700 i.Hr., luna aprilie era a doua luna, insa, odata cu introducerea calendarului iulian, in 45 i.Hr., luna devine a patra luna a anului.



In ceea ce priveste activitatile oamenilor, acum se continua semanaturile de primavara, se inchid tarinele pentru pasunatul devalmas, se formeaza turmele, se tund oile inainte de a fi urcate la munte, se construiesc sau se repara tarcurile si oboarele pentru vite. Tot in aceasta luna cade, de cele mai multe ori, cea mai importanta sarbatoare crestina, Pastele, pregatirile pentru aceasta incepind cu sarbatoarea Floriilor, care deschide Saptamina Mare.

Sarbatoarea Floriilor a fost, initial, zi dedicata zeitei Flora, peste care crestinismul a suprapus sarbatoarea Intrarii Domnului in Ierusalim. La noi, din traditia celebrarii zeitei s–a pastrat ritualul adunarii ramurilor de salcie inmugurita, care se duc la biserica pentru a fi sfintite de preot. Mitisorii se pun la icoane, usile si ferestrele casei sau ale anexelor gospodaresti, la fintini, sau se infig pe straturile proaspat semanate, se pun in hrana animalelor ori se asaza pe morminte. Parte din ramuri se pastreaza peste an, pentru tamaduirea bolilor sau descintece. Puse in jurul briului, ele apara impotriva durerii de mijloc, iar in unele zone ele apara si animalele. In Bucovina, cind se scot stupii de la iernat, se asaza pe buduroaie manunchiuri de mitisori, pentru a–i purifica si pentru a–i incarca de mana. La inceputul furtunilor, ramurile pastrate la icoane se pun pe foc, iar la grindina se arunca in curte, pentru a apara gospodaria impotriva furiilor naturii. Legate de acesti mitisori exista si o serie de credinte, femeile incercind sa ia crengile cele mai lungi, pentru a avea cinepa cit mai mare, si ajunse acasa numara mugurii de pe crengile pomilor din livada, indiciu al numarului de pui la closca.

Importanta Sarbatorii Pastelui se vede prin numeroasele obiceiuri care o insotesc. Plecarea la slujba invierii era marcata de primul cintat al cocosilor si, inainte de a pleca din casa, toti oamenii se spala pe fata cu un ou rosu si un banut de argint, in credinta ca vor "fi sanatosi ca oul si curati ca argintul". Dupa slujba de noapte, bucovinenii isi ordoneaza in jurul bisericii cosurile cu pasca, care sint sfintite. Cu lumina de la inviere se intra in casa, moment in care capul familiei afuma cu luminarea semnul crucii pe grinda. La masa festiva participa toata familia, festivitatea fiind deschisa de cel mai virstnic barbat din familie, care ciocneste primul ou rosu cu sotia sa, apoi ciocneste oua cu toti ceilalti. In prima zi, duminica, ouale se ciocnesc "cap la cap", a doua zi, "husca la husca", iar a treia zi "burta in burta".

De asemenea, sarbatoarea este insotita si de o serie de interdictii severe. In prima zi nu se parasea satul, nu se matura casa, nu se gatea, iar masa de Paste nu se ridica timp de trei zile. In a doua zi de Paste, finii se duc in vizita la nasi, iar copiii merg la parinti. In Bucovina se construiau, de Paste, scrincioburi mici, pentru copii, fiecare in gospodaria lui, si un scrinciob mare, pe toloaca satului, pentru tineri. In credinta locala, scrinciobul era reprezentarea simbolica a corpului lui Iuda, cel care s–a spinzurat in gradina in care l–a vindut pe Iisus, iar trupul sau s–a leganat in copac timp de trei zile.

Unele dintre traditii au fost modificate sau adaptate la societatea moderna, precum obiceiul de a stropi cu parfum rudele si prietenii vizitati in a doua zi de Paste, provenit din stropitul ritualic cu apa, in cea de–a doua si de–a treia zi a sarbatorii, in amintirea readucerii la viata a fetei de evreu care a lesinat la aflarea vestii Invierii lui Iisus. Traditional, feciorii stropeau cu apa fetele lunea, iar martea feciorii erau stropiti de fete.

Saptamina Luminata, prima dupa Paste, se incheie cu Duminica Tomei si, in multe zone, se pastreaza credinta ca cine moare in aceasta saptamina merge direct in Rai. Acum incep cele noua joi si marti "oprite", serbate prin diferite interziceri la muncile din casa sau ale cimpului, pentru protectia impotriva grindinii, a vremii rele si a manei.



In Bucovina, in noaptea de inviere fetele se duc in clopotnita si spala limba clopotului cu apa neinceputa. Aceasta va fi folosita in prima zi de Paste pentru a se spala pe fata, pentru a fi frumoase tot anul si pentru ca feciorii sa alerge dupa ele, asa cum alearga lumea la biserica atunci cind se trag clopotele.

In zona Cimpulung Moldovenesc, capata o importanta foarte mare puterea miraculoasa a rugaciunii de binecuvintare a bucatelor, care are loc in dimineata din duminica Invierii, cind oamenii se aduna la biserica, cu lumina aprinsa ca sa le sfinteasca preotul bucatele din cosul pascal. Cosul, impodobit cu stergar specific zonei, contine seminte de mac, aruncate mai apoi in riu pentru a alunga seceta, sare, pastrata pentru a aduce belsug, zahar, folosit la vitele bolnave, faina, pentru griul bogat, ceapa si usturoi, pentru aparare impotriva insectelor. Pe linga acestea, sint puse alimentele din care se va minca la inceputul celor trei zile de sarbatoare: pasca, sunca, brinza, oua rosii si incondeiate, peste afumat, sfecla rosie cu hrean si prajituri, dar si bani si flori.

in Sibiu se pastreaza obiceiul de a impodobi de Paste un pom precum cel de Craciun, inlocuind globurile cu oua vopsite.

In Calarasi, se aduc pentru binecuvintare la slujba de inviere cocosi albi. Acestia sint special crescuti pentru aceasta traditie si vestesc miezul noptii, cind, la cintatul lor, se spune ca a inviat Iisus. Celui caruia ii canta primul cocosul va avea belsug in casa. La terminarea slujbei, cocosii sint dati oamenilor saraci.

In Maramures, in zona Lapusului, in dimineata primei zile de Paste, copiii pina la noua ani merg la cunoscuti sa anunte invierea, primind, in schimb, de la gazda cite un ou rosu. Se crede ca prima data trebuie sa vina un baiat ca sa nu fie discordie in gospodaria respectiva.

In Arges se pregateste un desert specific, covrigi cu ou, considerati simbol al belsugului.

In Banat, se tamiiaza bucatele puse la prima masa din ziua de Paste, dupa care toti membrii familiei primesc lingurita de Paste, un amestec din vin si piine, sfintite.

In Tara Motilor, in noaptea de Paste toaca de la biserica este dusa in cimitir pentru a fi pazita de feciori. Daca nu reusesc sa o pazeasca bine si le este furata de catre o alta ceata de feciori, cu rol de hoti, primesc drept pedeapsa obligatia de a da un ospat, la care participa si hotii, si pagubitii. Daca reusesc sa apere toaca, atunci cei care organizeaza masa sint hotii.



Drob de miel





Ingrediente

– 500 de grame de carne de miel si ficat

– doua oua

– felie de piine

– o lingurita de smintina

– o legatura de patrunjel taiat marunt

– doua cepe

– sare si piper.



Mod de preparare

– Se fierb carnea si ficatul si se toaca marunt.

– Se adauga ouale si bucata de piine si restul ingredientelor.

– Se pun toate intr–un vas si se baga la cuptor la temperatura medie.

– Amestecul poate fi invelit intr–o foaie de aluat facuta

dintr–un ou, 150 de grame de faina si o lingura de ulei.

– sare si piper.



Pasca de Paste



Ingrediente

Pentru aluat:

– 1 kilogram de faina

– opt galbenusuri

– o lingura drojdie de bere

– coaja de lamiie

– o cana cu lapte dulce

– 300 de grame de zahar

– 200 grame de unt.



Pentru umplutura:

– brinza de vaci

– oua

– vanilie, coaja de lamiie

– stafide

– zahar

– sare



Mod de preparare:

Se framinta un aluat de cozonac, care se pune la crescut aproximativ doua ore. Apoi, se imparte in parti egale si din fiecare se intinde o foaie rotunda si groasa cam de doi centimetri, care se pune intr–o tava rotunda, unsa cu ulei. Se pune umplutura formata din brinza de vaci, in care se adauga galbenusurile, stafidele, zaharul, coaja de lamiie si alte mirodenii, si albusurile batute spuma. Brinza de vaci trebuie sa fie bine stoarsa.

Apoi se face un cerc impletit in doua care se pune pe marginea tavii, iar in mijloc se face, tot din aluat impletit, o cruce, ale carei brate ating cercul de pe marginea tavii. In cele patru goluri dintre brate se mai pune umplutura din brinza. Se lasa sa creasca o jumatate de ora, dupa care se unge cu ou si se da la foc potrivit cam 40–45 de minute. Se scoate si se unge cu margarina sau unt, pentru a se inmuia.
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona