Micul colos numit Piatra Mare
Articol










Text & foto: Catalin Munteanu



Aparent mic, daca il privim de pe culmile muntilor invecinati, acoperit de paduri, daca il privim de aproape, masivul Piatra Mare ne arata frumusetile sale din departari, dar numai daca mergem atenti la pas pe cararile sale care traverseaza canioane, riuri inspumate, paduri seculare si poieni minunate, vom putea vedea ce minunatii ascunde el sub marea–i mantie formata din bogatele–i paduri.



Asezare – Masivul face parte din muntii Birsei, localizati in sudul depresiunii Brasov, in cadrul Carpatilor de Curbura.

Desi nu se afla printre culmile cele mai inalte din Carpati, ei se impun prin contrast, dominind cu peste 1.200 m depresiunea Brasov si cu peste 700 m platforma Predealului, rivalizind local numai cu fratele–i geaman, Postavarul, de peste valea Timisului. Ciucasul, cu contururile sale crenelate, "cetatea de piatra" a Bucegilor, impresionanta prin peretele ei nordic, si creasta prelunga a Pietrei Craiului sint prea

indepartate pentru a umbri semetia Pietrei Mari, privita de pe intinsul ses al Birsei, care formeaza si limita nordica a masivului.

In est, valea Gircinului, insotita de abruptul rasaritean al Pietrei Mari, constituie limita fata de culmile rotunjite ale muntilor Girbovei, cu care exista numeroase legaturi turistice. Limita sudica, spre muntii Predealului, urmareste cursul superior si mijlociu al Timisului Sec de Sus si pitoreasca depresiune a Timisului de Sus. Spre vest, culoarul vaii Timis desparte Piatra Mare de masivul Postavarul cu care se aseamana in multe privinte, ceea ce justifica includerea lor in aceeasi grupa a Muntilor Birsei.

Desi nu prea extins ca suprafata (cca 80 kmp), masivul intruneste o larga varietate de peisaje, un relief carstic spectaculos, trasee pentru alpinisti, schiori. In ansamblu ofera numeroase satisfactii celor care ii strabat potecile.

Alcatuirea si configuratia reliefului – Conformatia masiva si proeminenta este in strinsa legatura cu rocile din care este compusa si cu evolutia intregii regiuni muntoase de la Curbura Carpatilor. In alcatuirea masivului predomina conglomeratele si calcarele de virsta mezozoica. Se mai intilnesc gresii, marne si argile. Adeseori, calcarele au culoare alb–cenusie, sint masive si contin corali. Toate aceste roci, cu rezistente diferite la actiunea agentilor externi, inscriu in relief o varietate de aspecte care pot fi intilnite de–a lungul principalelor trasee.

In ansamblu, este asimetric: partea estica este abrupta, greu accesibila, fiind strabatuta de poteci rare cu trasee dificile; partea vestica, mai prelunga, este alcatuita dintr–o succesiune de culmi impadurite, accesibile pentru numeroase trasee turistice. Aceasta asimetrie se explica prin faptul ca stiva de conglomerate si calcare din care este alcatuit predominant masivul are o inclinare generala spre vest.

Inaltimile cele mai mari sint in partea sudica: vf. Piatra Mare (1.844m) si platoul care se prelungeste spre sud–est spre Coada Pietrei Mari. Se continua spre nord printr–o culme centrala despartita, prin mai multe inseuari, in culmi secundare: Piatra Mica (1.610 m), Gitul Chivei (Chibei, 1.639 m), Bechia, Bolnocul. Din aceasta osatura centrala se desprind spre valea Timisului numeroase contraforturi rotunjite.

Partea nordica este caracterizata prin prezenta unor culmi izolate (Bradetului, Highisului, Mardagaului, Gurghiul), cu altitudini in jur de 1.000 m, cu aspect de clai, despartite prin inseuari adinci de pina la 200 m si inconjurate de o prispa larga, situata la altitudinea de 700–800 m.

Actiunea agentilor externi asupra diferitelor roci a dat nastere unor forme de relief pline de pitoresc, care pot fi intilnite de–a lungul traseelor din masiv. Impresionant este abruptul estic, cu un relief ruiniform, cu numeroase coloane si conuri de grohotis, provenite din dezagregarea conglomeratelor. Iarna pe acest abrupt sint frecvente avalansele care si–au imprimat in stinca o serie de culoare abrupte. In apropierea vf. Piatra Mare, la citeva sute de metri spre vest, pot fi intilnite stinci cu o inaltime de sase–sapte metri, care se aseamana cu Babele din Bucegi.

Cheile Vaii Sapte Scari si ale Vaii Pietrei Mici, in lungul carora sint intilnite cascadele "Sapte Scari" si "Tamina", constituie unele dintre principalele atractii ale masivului. Sub culmea Gitul Chivei, in baza unui abrupt de citeva zeci de metri, este Pestera de Gheata, dezvoltata pe o fisura verticala in masa calcarelor. In lungul traseului care coboara de la pestera se trece pe linga un abrupt spectaculos cuprinzind numeroase forme carstice. Pornind de la Dimbul Morii in drum spre cabana Piatra Mare poate fi admirat abruptul salbatic al Prapastiei Ursului.

Clima – Masivul Piatra Mare este caracterizat printr–un climat de munte in care se intrepatrund influente ale maselor de aer continental din est si ale aerului mai umed din vest si nord–vest. Partea superioara a masivului, cu un climat in general mai aspru, este caracterizata prin temperaturi medii anuale cuprinse intre zero grade si 2 grade C. Intre 1.000 si 1.400 m, se inregistreaza temperaturi medii de circa patru grade C, iar la poalele masivului, precum si in sudul depresiunii Brasov, media anuala ajunge la 6 grade C. Aceleasi diferente apar si in repartizarea cantitatilor de precipitatii. Daca etajul superior primeste in medie 1.000 – 1.100 mm de precipitatii, spre poale cantitatea de precipitatii se reduce la 700–800 mm.

Iarna, in Piatra Mare, se inregistreaza adeseori temperaturi mai ridicate decit pe Valea Timisului sau in Depresiunea Brasov, fenomen cunoscut sub numele de inversiune termica. Trebuie stiut ca, de la sfirsitul lunii septembrie, apar temperaturi sub zero grade C si poate sa ninga. Scaderea accentuata a temperaturii si adevarata instalare a iernii se constata spre sfirsitul lunii noiembrie. Pe platou si pe culmile inalte zapada este viscolita de vinturi puternice si, de aceea, grosimea ei este neuniforma. Stratul de zapada poate dura pe culmea inalta de la sfirsitul lunii noiembrie pina in aprilie, topirea fiind mai rapida pe suprafetele calcaroase, insorite si mai inceata in portiunile adapostite si troienite. Iarna unele trasee sint inaccesibile, altele sint periculoase, necesitind din partea celor care se incumeta sa le strabata o serie de precautii.

De obicei, inghetul dispare in prima parte a lunii mai. Totusi, spre sfirsitul lunii mai sau chiar in iunie pot aparea scaderi bruste de temperatura, dar doar pentru perioade de scurta durata.

Vara, in iulie, se inregistreaza cea mai ridicata temperatura medie lunara (intre 8–12 grade C) pentru cea mai mare parte a teritoriului Pietrei Mari. Cu o luna mai devreme, in iunie, cad cele mai abundente ploi (peste 140 mm medie lunara), situatie care se datoreaza deplasarii predominante a maselor de aer umed din vest si nord–vest. Cel mai stabil timp, favorabil traseelor lungi este in august si septembrie, cind predomina timpul frumos.

Vintul atinge intensitatea maxima pe platou, avind directia predominanta spre nord–vest si vest. Iarna sint frecvente vinturile puternice dinspre est si nord–est, care aduc valuri de ger. Pe treptele de relief mai joase si pe vai, directia si intensitatea sint in functie de orientarea culmilor si vailor. In ansamblul conditiilor climatice din Piatra Mare importante sint diferentele climatice de la an la an, in functie de caracterul circulatiei generale a atmosferei.

Hidrografia – Reteaua hidrografica este dispusa radiar. Culmea principala este si cumpana de apa intre bazinul hidrografic al Gircinului si cel al Timisului.

Apele afluente Timisului – Timisul Sec de Sus si de Jos, Piriul Pietrei Mari, Horvatca, Piriul Dracului, Sipoaia, Piriul Pojarului, au lungimi mai mari si prezinta numeroase rupturi de panta. Aceste rupturi sint mai evidente in zonele calcaroase. Tot in zonele calcaroase se inregistreaza pierderi subterane de apa. Pe traseele vestice sint intilnite multe izvoare, unele cu caracterul unor mici izbucuri.

Afluentii Gircinului sint mai scurti, au o panta accentuata, in trepte, acensiunile in lungul lor fiind dificile. Cel mai important este Piriul Musatului, care–si are izvoarele sub Gitul Chivei.

Obirsiile principalelor vai sint situate in jurul altitudinii de 1.600 m. Curgerea in portiunea superioara a vailor are un caracter intermitent. Primavara, in aprilie, la topirea zapezilor, se inregistreaza cele mai mari debite. In aceasta perioada riurile curg involburate, unele trasee in lungul lor fiind destul de periculoase. Spre sfirsitul toamnei, cind scad precipitatiile, se inregistreaza cele mai scazute debite.

Riurile care strabat partea nordica a masivului – Piriul Morii, Cernatul, Tomosul – au fost canalizate in cursul inferior, in Sacele. Aici se gasesc si numeroase izvoare puternice, cele mai cunoscute fiind cele 7 izvoare de pe Valea Morii.

Vegetatia si fauna – Diversitatea conditiilor naturale se reflecta direct in marea varietate a covorului vegetal. Padurile ocupa peste 90% din suprafata masivului, fiind dispuse etajat. Cele de fag sint la poalele masivului si farmecul lor este accentuat primavara de prezenta diferitelor plante cu flori: viorele, brebenei, floarea pastelui, crucea voinicului, ciubotica cucului etc. In aceste paduri se mai gasesc adeseori, in partile mai umbrite si mai reci, brazi si molizi. In partea nordica padurile de fag au fost inlocuite cu plantatii de pin.

In pajisti si poieni gasim paiusul rosu, campanule, gentiene, margarete.

Padurile de brad care formeaza etajul montan mijlociu urca pina la 1.200 m. In aceste paduri este caracteristica prezenta macrisului iepurelui, a ferigilor si florilor viu colorate primavara.

Padurile de molid, intunecoase, impresionante prin linistea lor, formeaza etajul montan superior.

Platoul este incadrat in etajul alpin inferior. Pajistile sint presarate cu flori de statura mica (campanule, primule) sau cu tufe de afin sau merisor. Smirdarul – planta ocrotita prin lege – care infloreste in iunie, ofera un farmec deosebit pajistilor de pe platou. Alte plante ocrotite: floarea–de–colt, iedera alba, tulichia mica, ghintura galbena.

Fauna este bogata si destul de variata. In paduri intilnim cerbi carpatini, ursi bruni, risi. Mai sint jderi, vulpi, mistreti, iepuri si mai rar lupi.

Spre limita superioara a padurii zboara cocosul de munte. Gainusa de alun este raspindita de la poale pina aproape de pajistea subalpina. In padurile de fag, primavara poposesc sitarii.

Turismul – in Piatra Mare este avantajat de pozitia sa in partea centrala a tarii, in cadrul uneia dintre cele mai importante regiuni turistice din Romania. Masivul este inconjurat de cai de comunicare importante, care permit accesul din numeroase localitati si statiuni aflate in jurul sau. Exista numeroase pirtii de schi, toate dotate cu instalatii de urcat pe cablu. Pirtiile precum Sorica sau Clabucet sint unele dintre cele mai recunoscute din tara. Exista pirtii pentru toate categoriile de schiori.

Desi nu exista amenajari speciale, pe versantii din apropierea cabanelor Bolnoc si Piatra Mare sint pirtii atit pentru incepatori, cit si pentru avansati. Schiul se poate practica si pe platou cu conditia cunoasterii in prealabil a traseului urmat.

In Piatra Mare se pot practica foarte multe sporturi, inclusiv parapantism, locurile cele mai renumite pentru lansari fiind pe platoul de linga virf, la fosta cabana Bonloc si in partea superioara a pirtiilor de schi.

Turismul de iarna – Majoritatea traseelor sint accesibile si iarna cu un echipament adecvat, avind totusi unele portiuni mai dificile.



Alpinismul se practica pe abrupturile dezvoltate pe calcare si conglomerate, care se concentreaza mai ales in partea sudica. Pe o parte din acestea se pot atinge grade de dificultate destul de ridicate. In aceasta categorie intra: peretele Martin, peretele Piatra Rosie, peretele Piatra Scrisa cu principalele trasee: Muchia Vinturilor, traseul Alveolelor, Centralul, Muchia Estica. Trasee foarte accesibile, dar nu mai putin dificile se gasesc si la Canionul 7 Scari, la Tamina sau in Prapastia Ursilor.



Marcaje – Masivul dispune de o retea deasa de trasee marcate care permit vizitarea principalelor obiective turistice. Semnele sint instalate pe copaci, stinci sau pe stilpi metalici. Pe drumurile forestiere marcajele sint mai rare. La punctele de intrare in trasee, la bifurcatii sau intersectii, sint instalati stilpi metalici cu sageti indicatoare.

Exista un total de 18 trasee marcate la care se adauga traseele de legatura cu alti masivi. Exista si o serie de trasee al caror marcaj s–a deteriorat si apar pe harta ca poteci nemarcate. Unele poteci dezafectate cu totul nu mai sint trecute pe harta.



Avind numeroase zone de interes turistic, multe poteci marcate si foarte multe alte zone special amenajate, turismul in Piatra Mare putem spune ca este un turism din ce in ce mai prosper. Din pacate acest lucru are si parti negative.

Unele zone fiind foarte usor accesibile, la ele ajung toate categoriile de persoane si, de multe ori, gasim foarte multe gunoaie lasate in urma iesirilor la iarba verde. Cum in zona nu mai este nici un grup care sa aiba in ingrijire frumoasele paduri ale muntelui, unele zone au devenit adevarate depozite de gunoi. Speram ca pe viitor acest lucru sa se schimbe si turistii sa constientizeze aceasta problema etica si morala.
InfoUtil
Accesul se poate face dinspre Brasov sau Valea Prahonei din DN1, prin localitatile Predeal, Timsul de Sus, Timisul de Jos si Dirste. Se mai poate urca si dinspre Sacele, localitate situata in nordul masivului, pe DN1A.

Exista numeroase pensiuni, hoteluri si restaurante la poalele masivului, dar in masivul propriu–zis nu exista decit cocheta cabana Piatra Mare, situata deasupra canionului 7 Scari, si o alta cabana turistica localizata putin mai sus de fosta cabana Bonloc.
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona