"Oltenia de sub Munte" – Fragmente –
Articol










Text & foto: Marcella Dragan



In afara ceramicii care l–a facut celebru, micutul oras Horezu este si punctul de plecare intr–o calatorie prin "Oltenia de sub Munte".



Zona, cunoscuta in lumea intreaga pentru valorile culturale si relieful inedit, se intinde in nordul judetelor Vilcea si Gorj, intre localitatile Costesti, din judetul Vilcea, si Crasna, din judetul Gorj, incadrata de Subcarpatii Olteniei si versantii sudici ai muntilor Capatina si Paring. Pe aici am umblat si noi, cei care ne propuseseram o scurta escapada in afara orasului pentru citeva momente de liniste.

Odata ajunsi ne–am cazat pe fuga si am plecat prin oras, ca sa luam la rind toate atelierele de olarit, in cautarea celor mai frumoase si valoroase piese. Strada principala, ca a oricarui orasel de provincie, este cea de–a lungul careia gasesti toate atelierele, asa ca oprim si noi si le luam la rind. Chiar daca era spre seara si se pregateau sa inchida, mesterii populari, primitori, ne–au satisfacut curiozitatea de a vedea cum se "fabrica" un vas de lut. Asa ca, in doar citeva minute, din mina omului a iesit o vaza ce avea sa ia drumul cuptorului.

Am fi vrut sa raminem acolo pe vecie, sa studiem fiecare piesa in parte, sa o analizam, sa o intrebam una si alta, se insera, iar a doua zi trebuia sa incepem explorarea devreme, daca voiam sa vedem tot ce ne ofera zona. Horezu are o pozitie privilegiata in nordul Olteniei, unde se gasesc adunate, pe o suprafata relativ restrinsa, cele mai multe manastiri din tara, dar si diferite forme de relief care impresioneaza prin splendoarea lor, precum pesteri sau chei.

Stabilim traseul de seara si obiectivele pentru ziua urmatoare, pentru ca, la distante in medie de 30 km, in aceste locatii nu se poate ajunge in circuit. Pe lista noastra isi fac loc Manastirea Bistrita, Manastirea Polovragi si pestera cu acelasi nume, dar si Cheile Oltetului.

Primul popas il facem la Manastirea Bistrita, aflata la vreo 10 km de Horezu, ctitorie a boierilor Craiovesti. Din vechea constructie mai exista astazi bisericuta Bolnitei, ridicata intre 1520 si 1521, avind o impresionanta fresca interioara. Complexul monahal este insa cunoscut si pentru contributia sa la cultura romaneasca, prin prima tiparnita din Tara Romaneasca, cea a ieromonahului Macarie, care a functionat aici, alaturi de legatoria de carti bisericesti. Se crede ca tot aici a fost tiparit, in 1508, Liturghierul slavon al calugarului Macarie, prima carte tiparita pe pamint romanesc. Lista manuscriselor tiparite aici este lunga, la fel ca si istoria lacasului, care trece prin lupte si cutremure succesive ce afecteaza complexul. Ulterior, acesta este renovat si extins de mai multe ori, o istorie ce poate fi vazuta in cadrul Muzeului Tiparului si cartii bisericesti vilcene, deschis din 2003.

La vreo 25 km de Horezu urmeaza Manastirea Polovragi, ridicata in secolul al XVIII–lea de logofatul Danciu Paraianu, la poalele Pietrei Polovragilor, linga Cheile Oltetului, in apropierea Pesterii Polovragi, pe care a si administrat–o timp de 300 de ani. Inceputurile manastirii au fost neclare multa vreme, din lipsa documentelor care sa o mentioneze, recent fiind stabilita vechimea ei in jurul anului 1505. Cu toate acestea, prima atestare documentara a bisericii ramine un hrisov emis de Matei Basarab la 6 iulie 1648. Desi nescrisa, istoria locurilor se vede in modul cum arata astazi complexul monahal, care aduce a cetate de aparare, caci a adapostit la o vreme, prin anii 1718 si 1739, chiar un batalion de osti al generalul Stainville.

Mult mai atragatoare ni se par povestile ce inconjoara Cheile Oltetului. Riul Oltet separa Muntii Paringului, aflati la vest, de Muntii Capatinii, la est. Accesul se face prin Comuna Polovragi, de pe DN 67, din care o ramificatie duce pina la manastirea Polovragi. De acolo, pe Valea Oltetului continua o sosea forestiera care trece prin Cheile Oltetului, traversind creasta principala in curmatura Oltetului, pentru a ajunge in Valea Latoritei si Valea Lotrului. De–a lungul vaii se gasesc grote si pesteri care au fost locuite sau folosite de oamenii locului la vremuri de urgie. O poteca accidentata si expusa traverseaza la inaltime malul drept, pe la baza peretelui vertical, unde se afla Grota Alpinistilor, loc de bivuac. O alta pestera, cea a Liliecilor sau a lui Grigore Decapolitul, se afla la 250 de metri de Manastirea Bistrita, pe versantul drept al Cheilor Bistritei, la o altitudine de 850 m. Calugarii Macarie si Daniel au ridicat aici un mic schit, iar in partea opusa a pesterii o capela secreta, in care se pastrau moastele Sf. Grigore Decapolitul. Printre minunile legate de numele sfintului, se numara si cea din anul 1959, odata cu decretul de desfiintare a manastirilor, dat de regimul comunist. Sositi cu un autocamion sa ridice sicriul si sa impiedice astfel Manastirea sa devina loc de pelerinaj, agentii nu au putut urni sfintele moaste, acestea raminind si astazi in Sf. Manastire. In literatura de specialitate pestera este mentionata in 1929 de Emil Racovita si este detinatoare a unei bogate faune cavernicole, cu mai multe specii de lilieci si nevertebrate.

De la intrarea in chei dinspre manastire ajungem destul de repede la Pestera Polovragi sau a lui Pahomie, cu o lungime de 9.200 m, in care intra si ramificatiile, una dintre cele mai lungi pesteri din tara. Electrificata pe portiunea deschisa publicului, in ea se pot vedea numeroase concretiuni calcaroase pe care fantezia localnicilor le–a botezat cu diferite denumiri: Jiltul lui Zamolxe sau Cuptorul dacic, prin prisma credintei populare care sustine ca "dupa infringerea dacilor de catre romani, zeul protector al acestora, Zamolxe, s–ar fi retras in pestera plingind soarta poporului sau. Picurii din tavan nefiind altceva decit lacrimile sale", dupa cum consemna Vlahuta in Romania Pitoreasca. Prin pestera trece un riu subteran, Cerna, care se varsa in Oltet, si pe al carui curs se gasesc o succesiune de lacuri si "sifoane", care permit executarea de scufundari.

Din cauza oboselii si a euforiei descoperirii unei regiuni ce se ascunde in "banale" forme de deal, ne scufundam direct in pat, pentru a putea porni dis–de–dimineata in continuarea traseului propus. Sintem siguri ca nu vom reusi sa vedem totul. Citeva zile nu sint de–ajuns, dar cel putin ne vom face o idee si ne vom putea pregati pentru data viitoare.

In zori de zi ne asteapta Manastirea Dintr–un Lemn, la 21 km de Horezu si aproximativ 25 km sud de municipiul Rimnicu Vilcea.

Potrivit traditiei locale, bisericuta ar fi fost ridicata dintr–un singur stejar, in primele decenii ale secolului al XVI–lea, in cinstea Icoanei Maicii Domnului. Un calugar ar fi gasit o icoana a Maicii Domnului in scorbura unui stejar secular, iar o voce divina l–ar fi indemnat sa zideasca o manastire din trunchiul acelui copac. Icoana Maicii Domnului, pastrata in biserica mare, are dimensiuni impresionante, fiind inalta de 1,50 m si lata de 1,10 m.

Legenda spune ca a fost pictata in secolul IV la Manastirea Theothokos din Grecia, dupa un model care se spune ca ar fi apartinut Apostolului Luca, cel care



a pictat–o pentru prima data pe Fecioara Maria. Conform traditiei, in lume se mai pastreaza trei exemplare asemenea celei de la Dintr–un Lemn.

Varianta mult mai aproape de realitatea istorica este aceea ca icoana ar fi fost lucrata inainte de 1453, la Bizant sau la Muntele Athos, folosindu–se un model mai vechi, dar modul in care a ajuns la noi ramine inca o enigma. Restaurat intre anii 1938 si 1940 de Ministerul Aerului si Marinei, complexul este dedicat fortelor aeriene si marine, ansamblul devenind in mod simbolic altar de inchinare pentru aviatori si marinari.

Ultimul popas, inainte de a pleca spre casa, il facem "la femei", cum spuneau baietii din grupul nostru vesel. Nu e chiar asa cum suna, ci doar Pestera Muierilor, din localitatea Baia de Fier. Monument al naturii, cu sali ce poarta nume ciudate, pornite de la realitatile de sub pamint, precum "Sala Liliecilor", cu numeroase colonii de lilieci, "Galeria Ursilor", cu scheletul ursului de caverna sau "Sala Minunilor", o colectie de stalactite si stalagmite. In ciuda diferitelor legende care incearca sa explice provenienta numelui de Pestera a Muierilor, acesta se datoreaza faptului ca a servit drept adapost femeilor si copiilor in perioada marilor migratii.
InfoUtil
Localizare si acces

Localitatea se afla in centrul depresiunii Horezu si este marginita la nord de Muntii Capatinii, cu Vf. Ursu de 2124 m, la sud de Magura Slatioarei cu 767 m si dealurile Negrulestilor, Costestilor si Tomsanilor, pe riurile Luncavat, Ramesti si Romani.

Accesul in oras se face pe DN 67, care leaga municipiul Rimnicu Vilcea, 45 km, de municipiul Tirgu–Jiu, 70 km. Catre sud se ajunge la municipiul Craiova, 113 km pe DN 65C.



Cazare

Pensiunea Alex***, 15 camere/30–50 locuri, str. Tudor Vladimirescu 101, tel.: 0250/860 919, 0745 389 055

Pensiunea Casa Horezeana**, 3 camere/6 locuri, Str. Pietei, tel.: 0250/860.052

Pensiunea Dana**, 4 camere/8 locuri, Str. Olari, nr. 15, tel.: 0250/860.113

Pensiunea Firtat Ilie**, 2 camere/4 locuri, Str. Pietei, nr. 8, tel.: 250/860.862

Manastirea Bistrita, 60 de locuri, dormitoare cu 4–6 locuri, tel.: 0250 863 327

Manastirea Dintr–un Lemn, 9 camere cu 2 paturi (***) – necesara rezervare, 2 camere cu 2 paturi – mansarda – cat. a II–a, 5 camere cu 4 paturi – mansarda – cat. a II–a, tel.: 0250 765 224



Trasee turistice rutiere

1. Costesti/DN 67 – Manastirea Bistrita – Manastirea Arnota – Cheile Bistritei si retur – 24 km (DJ 646, drum industrial si drum forestier)

2. Orasul Horezu – Manastirea Hurez (satul Romanii de Jos) si retur – 4 km (DN 67, DJ 669)

3. Orasul Horezu – Culele de la Maldaresti (comuna Maldaresti) si retur – 6 km (DN 65C, DJ 676H)

4. Orasul Horezu – Vaideeni (centru etnografic) – Polovragi (Manastirea Polovragi, Cheile Oltetului, Pestera Polovragi) – Baia–de–Fier (Cheile Galbenei, Pestera Muierii) – orasul Novaci – Crasna (centru etnocultural, Schitul Crasna) – 51 km si retur prin statiunea balneoclimatica Sacel (DJ 661) pina in DN 67– 15 km

5. DN 67/Polovragi – Manastirea Polovragi – Cheile Oltetului – Pestera Polovragi – Luncile Oltetului si retur – 14 km (Dc 22, DJ 665, drum forestier)

6. DN 67 – Orasul Novaci – Complexul turistic Rinca si retur – 42 km (DN 67C)
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona