Traditii de Florar
Articol



TEXT& FOTO: Marcella Dragan



Cunoscuta popular sub numele de Frunzar, Pratar, Ierbar sau Florar, luna mai isi trage numele de la cel al zeitei Maia. Simbol al primaverii si divinitate a pamintului roditor, ei i se aduceau jertfe pentru a ocroti vegetatia de toate cele rele. Sarbatorile populare ale acestei luni sint dedicate vegetatiei prin ritualuri menite sa protejeze recoltele de furia naturii, iar cele religioase sint legate de inaltarea Domnului si de Pogorirea Sfintului Duh.



Traditii populare

Armindeni

Pornind cu sarbatorile populare, prima dintre acestea este chiar ziua de 1 mai, cunoscuta si ca Armindeni, iar pe alocuri Armendina, Armindin, Arminder, precum si "ziua pelinului" sau "ziua betivilor", este considerata inceputul verii.

Armindeniu, provenind din numele profetului Ieremia din calendarul crestin, este, de fapt, o ramura verde sau un pom curatat de crengi pina aproape de virf si impodobit cu flori si spice de griu. Adus din padure cu o zi inainte de 1 mai, este asezat in fata casei si lasat acolo pina la seceris, in unele regiuni, sau pina cad frunzele, din lemnul lui facindu–se mai apoi foc pentru a se coace piinea din griul nou. O serie intreaga de credinte populare menite sa protejeze gospodaria insoteste aceasta zi, printre care se numara si interdictia femeilor de a lucra, atit in casa cit si pe cimp, pentru ca viforul si grindina sa nu se abata asupra satului. Numit in unele locuri si pom de mai, precum in Banat, unde se pune la casele oamenilor mai harnici si ale fetelor nemaritate. In acest din urma caz, ramura verde este asezata in secret de catre mai multi feciori, iar omul in fata casei caruia s–a pus Armindeniul trebuie sa ii caute pe acestia si sa le ofere de baut. Tot in aceasta zona se crede ca este bine ca oamenii sa se plimbe in zori, pentru a fi agili si puternici, iar femeile trebuie sa semene fasole, care va creste mai cu spor. De asemenea, in Moldova exista traditia ca fetele, femeile si copiii sa se spele dimineata cu roua, pentru a fi curati si sanatosi tot anul. Se crede ca daca ploua in aceasta zi, va mai ploua inca 40 de zile.

Traditia ramurii sau a copacului este legata de un episod biblic.. In anumite zone, acesta tine de timpul in care Irod omora copiii in cautarea lui Iisus. La sfirsitul zilei Irod ar fi pus o ramura verde la o poarta, pentru a sti de unde sa continue a doua zi, dar dimineata aparusera deja ramuri verzi la toate portile, iar Irod nu l–a mai putut gasi pe Iisus. O a doua varianta se refera la vremea cind romanii il cautau prin Ierusalim pe Iisus Hristos, care se ascunsese intr–una din locuintele crestinilor. Tradatorii, pentru a indica casa respectiva, au ridicat la poarta un pom, insa, cind soldatii au mers sa–l prinda, au gasit pomi ridicati la toate portile.



Harmanul viermilor, Constantin Graur si Ioan Fierbe Piatra

O alta sarbatoare populara este cea din 12 mai, Sf. Gherman sau Harmanul viermilor, care stapineste peste insectele si viermii care distrug recoltele, dar si peste furtuni si norii care aduc grindina, motiv pentru care ziua este respectata, iar lucru in aceasta zi aduce dupa sine pagube produse de viermii care vor minca legumele sau vitele care vor face viermi.

Spre sfirsitul lunii, coincizind cu sarbatoarea religioasa a Sfintilor Constantin si Elena din calendarul ortodox, de pe 21 mai, este marcata si sarbatoarea Constantin Graur sau Constandinu Puilor, momentul in care se crede ca pasarile isi invata puii sa zboare. Fiind patronul pasarilor din paduri, ziua lui este respectata pentru a proteja recoltele sa nu fie distruse de acestea. Pentru agricultura, acum este momentul de final al semanaturilor de porumb, ovaz si mei. Si tot legata de protejarea culturilor se mai respecta si ziua de 25 mai, cunoscuta in popor sub numele de Ioan Fierbe Piatra, care apara impotriva grindinii, fulgerului si trasnetului.



Rusaliile

Tragindu–si numele din vechea sarbatoare romana Rosalia, cind erau impodobite mormintele cu trandafiri, a preluat diferite traditii, de la Rusalcele slave, un fel de zine ale apelor, asemanatoare sirenelor, pina la crestinism, fiind fiicele lui "Rusalim imparat", personificare a Ierusalimului biblic, Rusaliile sint considerate la noi a fi ielele, zine rele, care–i pocesc pe oameni sau le iau mintile. Pentru a se apara de ele, oamenii trebuie sa poarte frunze de pelin si sa nu le vorbeasca atunci cind le intilnesc. Fiind zine ale apelor, este interzis scaldatul de ziua lor, pentru ca exista pericolul de inec.

Legat de aceasta sarbatoare apar o serie de obiceiuri, precum cel al jocului de calusari, despre care se crede ca are functii magice, fiind patronat de iele, dar, in acelasi timp, capabil sa vindece relele acestora. Astfel, prin dans, ei pot izgoni bolile cronice printr–un ritual in care bolnavul este asternut la pamint, apoi calusarii incep sariturile, iar la un moment dat calca, unul dupa altul, de la cap pina la picioare, pe cel culcat, si la sfirsit ii sufla la ureche citeva cuvinte anume ticluite, si poruncesc bolii sa iasa. Daca omul nu se vindeca dupa acest ritual, se crede ca nu mai are speranta.



Traditii religioase

Sfintii imparati Constantin si Elena

Celebrati pe 21 mai, Sfintii imparati Constantin si Elena sint cei care au dat lumii crestine lemnul Sfintei Cruci de pe Golgota. Momentul, la sfirsit de luna mai, este prielnic pentru pastorit, astfel incit a dat nastere celebrarii Simbrei Oilor sau Ruptul Sterpelor de catre ciobani, adica timpul in care se hotaraste cine va fi baci si unde se vor face stinele. Momentul este marcat prin diferite ritualuri care au ca scop purificarea stapinilor si a turmelor de oi prin stropirea cu apa sfintita sau spalatul cu roua plantelor.



Ispasul si... Pastele Cailor

Inaltarea, praznuita la 40 de zile dupa Inviere, poarta in popor si numele de Ispas. Este ultima zi in care se mai pot inrosi oua si in care se mai foloseste salutul pascal, "Hristos a inviat!... Adevarat a inviat!", dar, mai ales, in forma adaptata: "Hristos s–a inaltat!... Adevarat s–a inaltat!".

Pastele Cailor provine dintr–o legende populara, conform careia, la nasterea lui Iisus, in grajdurile lui Craciun, boii au fost blinzi si linistiti, dar caii si–au cam dat in petic. Atunci Maica Domnului i–ar fi blestemat sa nu fie satui decit in ziua de Ispas sau de Inaltare, joia din saptamina a sasea de dupa Pasti, careia i s–a spus si "Pastele Cailor". De–a lungul vremurilor, expresia "la Pastele Cailor" si–a schimbat sensul din "mai tirziu" sau "alta data", in "niciodata".



Proverbe:

"A fi frumos ca luna mai"

"A fi frumos ca florile din mai"

"Mai e rai"

"Seamana porumbele la vreme si de foame nu te teme"

"Daca nu semeni papusoiul pina la Armiden, poti sa pui melesteul pe foc".



Sarbatorile populare care marcheaza aceasta luna sint:

1 mai: Armindeni

12 mai: Sf. Gherman

21 mai: Constantin Graur (Constandinu Puilor)

25 mai: Ioan Fierbe–Piatra
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona