Muntii Postavarul – un masiv pentru toti turistii
Articol





Nefiind unii dintre cei mai inalti si dificili munti de la noi din tara, avind numeroase si usor accesibile cai de acces in toate locurile sale, Muntii Postavarul sint printre cei mai cautati de catre persoanele pasionate de turism si iesiri in aer liber. Fie ca sint turisti ocazionali, care se opresc cu familia si prietenii in frumoasele poieni de la marginea riurilor pentru picnic, sau sint alpinisti incercati, care vin sa escaladeze marii pereti din Cheile Risnovului, toti ramin placut impresionati de frumusetea si calmul locurilor prin care trec, regasind aici linistea si forta necesare pentru a incepe o noua saptamina in aglomeratia oraselor.



Asezati in partea centrala a tarii, in sudul unui mare oras – Brasovul –, Muntii Postavarul includ in cuprinsul lor renumita statiune turistica Poiana Brasov, considerata printre cele mai atragatoare locuri din Carpatii romanesti. Pozitia geografica favorabila, dotarile turistice si farmecul peisajului carpatin atrag, de la an la an, un numar tot mai mare de turisti.

Desi nu se inscriu printre culmile cele mai inalte, altitudinea lor maxima ajungind la doar 1799 metri, in Muntii Postavarul pot fi intilnite creste semete pline de maretie, versanti prapastiosi cu verticale de sute de metri, dar si vai inguste si adinci. Alaturi de acestea, in partea vestica a masivului, se intind platouri ondulate, cu vai largi, favorabile unor excursii usoare.

Masivul poate fi strabatut pe numeroase trasee turistice marcate, la care se adauga o multime de poteci nemarcate si citeva sosele de acces auto.



Localizare. Masivul Postavarul face parte din Carpatii de Curbura, alcatuind, impreuna cu Muntii Piatra Mare, grupul de Munti ai Birsei si fiind localizat intre depresiunea intracarpatica a Brasovului, deasupra careia se inalta cu 1.200 de metri si versantul nordic al Muntilor Bucegi. Fiind inconjurati de arii depresionare intinse, de vai adinci si culoare largi, Muntii Postavarul se detaseaza din departare ca o unitate montana impunatoare. Intre aceste limite, masivul ocupa o suprafata de 173 kmp.



Relieful si constitutia geologica. Intr–un spatiu relativ restrins, Muntii Postavarul imbina o mare varietate de forme de relief cu numeroase contraste. Astfel, gasim platouri intinse si larg ondulate, culmi prelungi si domoale pentru trasee usoare, dar si piscuri semete pentru trasee turistice dificile si pirtii de schi renumite. Aceasta diversivitate se explica prin varietatea rocilor din care sint constituiti, prin modul de dispunere spatiala si prin actiunea diferentiata a agentilor externi, care au variat in decursul indelungatei lor evolutii geologice. In alcatuirea lor predomina conglomeratele si calcarele mezozoice, asociate pe anumite portiuni cu gresii, marne si argile.



Clima. Pozitia geografica in cadrul Carpatilor de Curbura, caracterizati printr–o mare diversivitate a circulatiei maselor de aer, imprima Muntilor Postavarul trasaturi distincte elementelor climatice. In circulatia atmosferica se remarca intrepatrunderea maselor de aer mai umed din vest si nord–vest cu cele continentale din est. Elementele climatice se diferentiaza in primul rind in functie de altitudine, intre poale si virf existind o diferenta de 1.300 de metri.

Culmea Postavarului este caracterizata prin temperaturi anuale cuprinse intre 0 si 2 grade Celsius. La nivelul Poienii Brasov, situata la aproximativ 1.000 de metri, se inregistreaza temperaturi medii anuale de 4–6 grade. Iarna se produc deseori inversiuni de temperatura, in depresiunea Brasov inregistrindu–se grade mai putine decit pe culmile montane inconjuratoare. Aceste inversiuni de temperatura sint insotite de persistenta mai indelungata a cetii pe fundul depresiunii.

Cantitatile anuale de precipitatii sint cuprinse intre 1.100 mm in sectorul inalt si 700 mm la poale. Cele mai mari cantitati de precipitatii cad vara, in iunie, iar cele mai reduse, in septembrie si februarie. Stratul de zapada poate sa dureze pina la sfirsitul lui martie, la Brasov, pina in aprilie, la Predeal si Poiana Brasov, si pina la mijlocul lui mai, in partea inalta a masivului, unde zapezile pot sa se mentina circa 200 de zile pe an.

Cele mai puternice vinturi se inregistreaza pe culme, directia lor dominanta fiind dinspre nord–vest si vest. La altitudini mai modeste, directia si intensitatea vinturilor sint influentate de conformatia reliefului. In lunile mai si iunie vinturile au cea mai mare frecventa si intensitate.



Reteaua hidrografica. Muntii Postavarul sint drenati de o retea hidrografica densa, ale carei particularitati reflecta conditiile fizico–geografice in care s–au format. Cea mai mare parte a piraielor apartine bazinului hidrografic al Oltului. Numai Valea Risnoavei si o serie de afluenti mai scurti, aflati in sud–est, apartin bazinului Prahovei.

Pe apele din Postavarul, cele mai mari debite sint inregistrate primavara, in aprilie, si la inceputul verii, fiind generate, in primul rind, de topirea zapezilor si de ploile de lunga durata, care gasesc solul saturat de apa. Vara, in timpul ploilor torentiale, se pot forma viituri scurte, dar puternice, care pot ingreuna accesul pe traseele de pe firul vailor. La sfirsitul verii si toamna, piraiele au debitele cele mai scazute, in urma cantitatilor reduse de precipitatii.



Vegetatia si fauna. Covorul vegetal al acestor munti este caracterizat printr–o mare diversivitate, datorita etajarii pe verticala si varietatii conditiilor fizico–geografice. Padurile continua sa ocupe o pondere importanta, desi in unele sectoare, situate cu precadere in Muntii Predealului si ai Poienii Brasov, locul lor a fost luat de pajisti secundare. Fagetele, caracteristice etajului montan inferior, ocupa suprafete relativ restrinse, in nordul Muntilor Postavarul si in vestul lor, pe versantul risnovean.

Cele mai intinse suprafete sint ocupate de padurile de amestec, alcatuite din brad, molid si fag. Padurile de rasinoase sint situate la altitudini de peste 900 de metri, uneori chiar si mai jos, pe versantii umbriti.

Pajistile si finetele de la poalele masivului, din Muntii Predealului si cei ai Poienii Brasov au un aspect placut datorita marii lor diversivitati floristice. Pe abrupturile stincoase se gasesc numeroase plante de stinca, adaptate conditiilor mai vitrege din partea superioara a masivului. Spre virf, gasim smirdarul si floarea de colt – plante declarate monumente ale naturii.



Ocrotirea naturii. In aceasta zona exista inca foarte multe peisaje nemarcate aproape deloc de interventia omului si numeroase specii de plante si animale declarate monumente ale naturii. Unele parti limitate ale muntelui, pe care le vom prezenta pe scurt in continuare, au fost puse sub ocrotirea legii, fiind incadrate in categoria rezervatiilor floristice sau de peisaj.



Rezervatia si parcul natural Timpa. Pe linga originalitatea pe care o confera Brasovului prin forma sa semeata care patrunde adinc in spatiul depresionar, Timpa prezinta interes si pentru plantele rare pe care le adaposteste. In partea sa nord–estica, in portiunea superioara a versantului orientat spre sud–est sint conditii favorabile pentru dezvoltarea unor specii de plante rare in zona padurilor: colilie, iacintul salbatic, frasinetul, mataciunea etc. Aceste ochiuri de stepa situate la peste 800 de metri altitudine, in plina zona a padurilor, sint incluse intr–o rezervatie floristica. De fapt, intreaga culme a Timpei, de 182,25 ha, este ocrotita pentru frumusetea sa peisagistica, ce atrage an de an un numar tot mai mare de vizitatori.

In acest parc circulatia turistilor este admisa numai pe potecile marcate, fiind interzisa orice rupere a vegetatiei.

Rezervatia Stejerisul Mare, cunoscuta si sub numele de Coltii Corbului Mare. Este situata in nord–vestul masivului, la altitudinea de 900 de metri. Aici, pe o suprafata de 20 ha, sint conservate o padure de fag si un grup de stinci de calcar cu vegetatie calcofila. Stejarii seculari de la Cristian sint situati in doua perimetre, la poalele Dealului Negru, din estul localitatii Cristian. Datorita aspectului lor impunator si a virstei apreciabile, in jur de 400 de ani, au fost declarati monumente ale naturii.

Ca expresie a grijii pemanente pentru conservarea naturii, a mai fost propusa infiintarea altor doua rezervatii: Rezervatia peisagistica Postavarul, 1.025 ha, care se intinde pe toata culmea Postavarului, si Rezervatia floristica Poiana Secuilor, din apropierea cabanei cu acelasi nume.

In Muntii Postavarul gasim numeroase specii de plante ocrotite, dintre care amintim iedera alba, dediteii, angelica. Dintre animale, sint ocrotiti prin lege ursii bruni, cerbii carpatini si o serie de pasari rapitoare: corbul, sorecarul comun etc.



Cai de acces si mijloace de transport. Inconjurati pe cele patru laturi de cai de comunicatie moderne, Muntii Postavarul beneficiaza si de prezenta in apropiere a unor centre economice si social–culturale puternice, cu vechi traditii turistice, dintre care se detaseaza municipiul Brasov. De asemenea, masivul beneficiaza si de numeroase sosele si retele de drumuri locale, care ajung in diverse locuri din masiv. In est, Valea Timisului este strabatuta de DN 1 si de calea ferata Bucuresti – Brasov, care strabate muntele prin doua tunele. In vest, DN 73 uneste localitatile Brasov, Cristian si Risnov si se continua pina la Pitesti, prin culoarul Rucar – Bran. La Risnov si Cristian se poate ajunge si cu trenul, pe calea ferata Brasov – Zarnesti. Limita sudica este marcata de soseaua, cu un pitoresc deosebit, dintre Risnov si Predeal. Partea nordica a muntelui este imbratisata de reteaua de drumuri din jurul Brasovului. La Poiana Brasov se ajunge din Brasov, 12 km, sau din Risnov. Hotelul si Cabana Trei Brazi sint legate de Predeal printr–un drum care trece pe sub Muchia Fitifoiului.



Marcaje si poteci. Exista o retea densa de trasee marcate, care permit descoperirea numeroaselor frumuseti naturale din aceasta zona. Dispunerea radiala a retelei de drumuri si numeroasele puncte de plecare favorizeaza alegerea unor variante de excursii atractive, cu grade diferite de dificultate. Traseele sint marcate cu unul dintre urmatoarele semne: triunghi, banda verticala, punct (cerc plin) si cruce de culoare rosie, galbena sau albastra. Desi in unele portiuni marcajele sint mai deteriorate, toate traseele pot fi parcurse cu usurinta, fara pericol de ratacire. Cu exceptia cazului in care mergem noaptea si nu avem lanterne sau este ceata foarte densa.



Alpinismul. Relieful semet, cu pereti verticali dezvoltati pe calcare si conglomerate, ofera conditii favorabile practicarii alpinismului. Avantajul accesului comod, pe sosea sau cu ajutorul telecabinei pina in apropierea punctelor de escaladare, si frumusetea peisajului, care ofera o neasemuita rasplata "cuceritorilor inutilului", atrag din ce in ce mai multi practicanti ai acestui sport.

Cele mai spectaculoase abrupturi sint situate in sudul masivului, corespunzind crestei Muchia Cheii. Pe peretele sud–estic, abruptul Itvig, si in Cheile Risnovului sint cunoscute numeroase trasee de alpinism, cu denumiri sugestive: Surplombele de Aur, Coltul dintre Hornuri, Fisura Stalactitei, Muchea Alveolelor. Din aceste denumiri tragem concluzia bogatiei si varietatii formelor carstice.

In apropierea Brasovului, la Pietrele lui Solomon, exista posibilitatea escaladarii Turnului, pe unul dintre numeroasele trasee existente. Aici se poate ajunge pe drumul vechi al Poienii.

Chiar deasupra Brasovului, pe abrupturile Timpei, amatorii de alpinism, mai ales cei incepatori, gasesc posibilitati de a–si satisface pasiunea pentru inaltimi.



Util. Astfel, putem spune ca Masivul Postavarul poate oferi chiar si celor mai pretentiosi turisti vacante si excursii de care isi vor aminti mereu cu placere. Trebuie totusi sa tinem minte ca, in orice conditii mergem pe potecile sau drumurile muntelui, este obligatoriu sa stim in permanenta unde ne aflam si care este timpul necesar pentru a ajunge la destinatia propusa. Sa avem apa, alimente, trusa sanitara si echipament adecvat conditiilor meteorologice, sa fim insotiti de cel putin o persoana experimentata sau care cunoaste traseul reprezinta garantia unei drumetii reusite. In cazul in care va intilniti cu animale salbatice, nu va temeti! Si ele sint la fel de speriate, motiv pentru care se poate ajunge la situatii neplacute. In general, salbaticiunile se feresc din calea omului, si daca le surprindem pot raspunde violent. O harta a masivului si o busola, folosite corespunzator, vor fi de un real folos pentru orientare si aprecierea distantelor si a dificultatii traseelor montane. In cazul in care doriti sa practicati alpinismul, va recomandam sa o faceti doar daca aveti experienta in domeniu sau cu persoane care cunosc bine acest sport.



Text & foto: Catalin Munteanu
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona