Traditie si modernitate in viata culturala ieseana
Articol










Anul acesta se implinesc 600 de ani de atestare documentara a Iasiului – al doilea oras ca marime din tara si considerat "capitala de suflet" a Romaniei. Mentionat ca punct de vama in 1408 si ca oras citiva ani mai tirziu, cind exista aici o curte domneasca, Iasiul a prosperat de–a lungul timpului, devenind o adevarata citadela. Documentele vremii il mentioneaza ca fiind capitala Moldovei pina in 1859, cind orasul a jucat un rol covirsitor in istorie, pe 24 ianuarie aici avind loc Unirea Principatelor si realizarea statului national prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn.

Daca "dulcele tirg" este o veritabila urbe istorica, aproape la tot pasul gasindu–se cite o placa memoriala, un monument, o cladire sau vestigii atestind evenimente importante, Iasiul este, mai ales, un oras cultural de prima marime, aici traind si creind celebri carturari, mitropoliti, istorici, scriitori, artisti. De fapt, ceea ce confera identitate acestui loc patriarhal este toata aceasta mostenire culturala, care reverbereaza in actualitate. Viata culturala de azi – desfasurata in muzee, biblioteci, sali de teatru, de opera sau de concerte simfonice – continua o stralucita traditie, consemnata in istoria literara romaneasca.



Iasiul teatral

Rolul teatrului iesean la consolidarea miscarii cultural–artistice din Romania este unanim recunoscut. Aici s–a nascut, la initativa lui Gheorghe Asachi – un pionier atit in domeniul invatamintului, cit si in cel artistic –, teatrul in limba nationala, odata cu piesa Mirtil si Hloe, jucata in 1816, in casele boierului Ghica. Din monografia lui N. A. Bogdan, dedicata orasului Iasi, aflam cum a luat avint miscarea teatrala ieseana, la inceput prin spectacole de varietati de influenta frantuzeasca si italieneasca, apoi sub forma unor "cinticele comice" si satire. Prin infiintarea Teatrului National in 1840, sub directiunea lui Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri si Mihail Kogalniceanu, a inceput cu adevarat miscarea teatrala ieseana, care avea sa cunoasca, in timp, schimbari de fond, de forma, de sedii si de trupa. Reprezentatiile aveau loc pe scena Teatrului cel Mare de la Copou, ctitorul innoirii repertoriale si artistice iesene fiind unanim considerat Matei Millo. Dupa citeva stagiuni triumfale, cind teatrul era pus in slujba propasirii neamului, a urmat o perioada de deruta, in special dupa incendiul devastator al vechiului sediu, in care actorii se vedeau nevoiti sa improvizeze reprezentatii in spatii improprii (Gradina Tivoli, Circul Sidoli, Teatrul Pastia). Demersurile pentru construirea unui nou teatru (actualul sediu al Nationalului iesean) au durat mai bine de 15 ani, dar, in decembrie 1896, avea sa fie ridicat cel mai frumos edificiu din oras. Intr–adevar, cladirea Teatrului National din Iasi este o bijuterie arhitectonica, rivalizind cu multe constructii similare din tara si din strainatate (de altfel, arhitectii vienezi Fellner si Helmer au mai proiectat teatrele din Praga, Odessa, Karlsbad, Darmstadt, Z•rich, Viena, Pesta, Hamburg, Berlin, Oradea, Timisoara). Inaugurarea, in prezenta primarului N. Gane si a multor figuri ilustre ale vremii, a somptuosului teatru, cu ornamente baroce si rococo, adapostind si alte opere de arta in sala mare cu 850 de locuri (o cortina si un plafon pictate minutios de mesteri vienezi, un candelabru imens cu peste 100 de becuri de cristal, o cortina de fier contra incendiilor etc.), a constituit un eveniment de rasunet in viata Iasiului, moment care a fost reeditat in 1996, la sarbatoarea centenarului cladirii, cu aceleasi reprezentatii de inceput (vodevilurile Muza de la Burdujeni de C. Negruzzi, Cinel–cinel de

V. Alecsandri si Poetul romantic de M. Millo).

Personalitati de marca din lumea literara s–au implicat in activitatea teatrului iesean: Ibraileanu, Xenopol, Sadoveanu, Ionel Teodoreanu, Mihail Codreanu, George Topirceanu, Otilia Cazimir s.a.

Aceasta este, in linii mari, traditia Nationalului iesean, al carui repertoriu actual a tinut seama, multa vreme, de bogata mostenire. Modernizarea s–a produs treptat, prin citiva regizori importanti – Catalina Buzoianu, Cristian Hadji–Culea, Horea Popescu (inainte de 1989), Alexander Hausvater, Alexandru Dabija, Mihai Maniutiu, Ion Sapdaru (dupa 1990) – care au lucrat spectacole memorabile la cele doua sali (Sala Mare si Sala Studio).

In prezent, cladirea Nationalului iesean este in plina restaurare, lucrarile durind citiva ani, iar spectacolele de teatru si de opera (stiut fiind ca Opera Romana ieseana fiinteaza tot in aceeasi cladire) sint sustinute in alte locatii (Teatrul Luceafarul, Casa Studentilor, Ateneul din Tatarasi, Casa Pogor, Filarmonica etc.).

Alaturi de venerabila institutie teatrala dramatica, in Iasi mai exista un teatru profesionist, destinat indeosebi copiilor (Teatrul Luceafarul), cu un sediu modern, situat in vecinatatea Palatului Culturii, in asa–numitul Centru Civic.



Iasiul muzeal

Veritabila metropola a culturii, Iasiul are un mare complex national muzeal, cu sediul in Palatul Culturii si in alte locatii, precum si noua muzee distincte, coordonate de Muzeul Literaturii Romane.

Complexul National Muzeal "Moldova", cu sediul central in Palatul Culturii, reuneste patru muzee de seama (Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul Stiintei si Tehnicii "Stefan Procopiu", Muzeul de Arta si Muzeul Etnografic al Moldovei), dar are in subordine si alte obiective muzeistice, cum ar fi Muzeul Unirii si Muzeul Memorial "Mihail Kogalniceanu". Cladirea, inaugurata in 1925, care a servit drept Palat Administrativ si de Justitie, fiind o efigie a Iasiului, este destinata activitatii muzeale incepind din anul 1955.

Muzeul Literaturii Romane, cu sediul in Casa Pogor, acolo unde se intilneau junimistii veacului al XIX–lea, reuneste Casa Dosoftei, Casa Pogor, Muzeul Teatrului, Bojdeuca lui Ion Creanga, Muzeul "M. Eminescu", Muzeul "M. Sadoveanu", casele memoriale ale Otiliei Cazimir si George Topirceanu, vila "Sonet" a lui M. Codreanu. Fiecare muzeu in parte merita o prezentare sumara, datorita insemnatatii numelui pe care–l poarta, dar spatiul nu ne ingaduie a zabovi decit asupra unora, ca entitati culturale prin excelenta si locuri de desfasurare a unor actiuni importante.

Desigur, Casa Pogor este emblematica pentru Iasiul muzeal. Aici se intruneau membrii Societatii literare "Junimea", in Salonul unde si–au citit creatiile Creanga, Eminescu, Titu Maiorescu, Caragiale, Alecsandri, Slavici, Xenopol, Vasile Conta si–atitia altii. In "casa cu ferestre luminate" (denumita astfel datorita iluminarii ei electrice), s–au pus bazele revistei "Convorbiri literare", care apare si astazi. Devenita muzeu din 1972, Casa Pogor continua si in prezent traditia Prelectiunilor si a cenaclului Junimii, aici intilnindu–se critici, scriitori si artisti ieseni.

Tot in dealul Copoului se afla Muzeul "Mihai Eminescu", inaugurat in iunie 1984, in cadrul traditionalei manifestari culturale "Sarbatoarea Teiului", la inceput ca o expozitie de carte, documente, fotografii, apoi ca un muzeu reprezentativ pentru creatia eminesciana, fiind reinaugurat in 1989, la centenarul trecerii in eternitate a poetului. Situat in preajma celebrului Tei al lui Eminescu, a galeriei de busturi ale unor junimisti de pe aleile Parcului Copou si a Obeliscului cu Lei, muzeul este loc de desfasurare a multor activitati cultural–artistice si expozitionale.

Vizavi de Copou, pe dealul Sararie, ajungem la bine cunoscuta Bojdeuca a lui Ion Creanga, din Ticau, cu prispa si cerdac, inconjurata de flori si copaci, cu un izvor in curte, ramasa neschimbata de pe vremea Badiei. Aici a trait si a scris autorul Amintirilor din copilarie si al atitor Povesti si Povestiri hazlii, intre 1872 si 1889. In 1918, Bojdeuca a fost declarata muzeu, asadar au trecut 90 de ani de la "institutionalizarea" sa, moment marcat anul acesta in luna aprilie, in cadrul "Sarbatorii Bojdeucii", ajunsa si ea la o editie rotunda – a 40–a aniversare. De la prima editie, din 1968, ea a adunat laolalta scriitori, critici si istorici literari, artisti plastici, muzicieni s.a., veniti sa–l evoce pe marele povestitor humulestean stabilit la Iasi, dar si aspecte din literatura romana in general.

Avind, asadar, o traditie muzeala pe masura, Iasiul se poate mindri actualmente cu o activitate sustinuta in acest domeniu, numeroase fiind manifestarile de gen – de la Zilele Sadoveanu, Zilele Alecsandri etc., la diverse actiuni de tipul simpozioanelor, colocviilor, seminariilor, lansarilor de carte, recitalurilor actoricesti, concertelor camerale, expozitiilor de arte vizuale.



Iasiul literar

De asemenea, cu o traditie literara pe masura (concretizata in aparitia multor reviste de gen – "Albina romaneasca" a lui Asachi, "Dacia literara" a lui Kogalniceanu, "Convorbiri literare" a lui I. Negruzzi, "Contemporanul" si "Viata Romaneasca"), Iasiul de azi continua filonul de altadata, dar tine si pasul cu vremea. Scriitorii locului, si nu numai ei, isi fac cunoscute creatiile in publicatiile ce apar in "dulcele tirg", iar edituri de prestigiu (Polirom, Junimea, Institutul European) popularizeaza valorile iesene, alaturi de cele nationale. In general, un amestec straniu de atmosfera efervescenta si molcoma boemie caracterizeaza viata literara de pe malul Bahluiului, destul de animata, asa cum sta bine unui mare oras universitar. Pe linga cei direct implicati sau familiarizati cu asemenea manifestari (lansari de carte, vernisaje de pictura/sculptura), publicul predilect este format din studenti. Mai ales pe perioada unor evenimente de anvergura, ca Tirgul National de Carte "Librex", sau a actiunilor organizate de Centrul Cultural Francez din Iasi dedicate Francofoniei (intre care "La fte de la lecture" si "La fte de la musique" sint cele mai apreciate), pot fi intilniti tineri studiosi si seriosi, veniti la intilnirea cu editorii din restul tarii si cu scriitorii preferati. Destui scriitori de pe plan local sint popularizati in rindul tinerilor prin participarea la un gen aparte de manifestari, asa–numitele sezatori literare, desfasurate in spatii rustice (Bojdeuca lui Creanga, Hanul Ancutei, tabere de elevi din judet).



Evenimente iesene

Un loc aparte in viata de astazi a iesenilor il ocupa citeva manifestari ample, organizate de primarie si de alte institutii locale, la care participa intreaga urbe. "Sarbatorile Iasilor" si Tirgul "Cucuteni 5000" sint cele mai importante proiecte cultural–artistice, adevarate brand–uri locale, constituindu–se in oferte turistice deosebite pentru oras. Alaturi de acestea, mai consemnam doua manifestari folclorice – Festivalul de datini si obiceiuri de iarna si Festivalul de folclor international – care atrag un numeros public.

Fara indoiala, complexul de manifestari reunite sub egida "Sarbatorilor Iasilor" este un produs de marca iesean, de vreme ce aproape un milion de oameni se aduna, in luna octombrie, cu ocazia marelui pelerinaj la moastele Sfintei Parascheva, ocrotitoarea Moldovei, a carei racla se afla la Catedrala Mitropolitana din centru. In jurul acestui eveniment religios sint reunite o multime de manifestari cultural–artistice, "asezonate" cu tirguri de vinzare a unor produse culinare, religioase, de imbracaminte si incaltaminte, artizanale. Pelerinajul din capitala Moldovei a ajuns la a 18–a editie, devenind an de an tot mai bogat; tirgul mesterilor populari, sarbatoarea vinului, festivalul de folclor "Trandafir de la Moldova", tirgul cu produse alimentare si nealimentare, tirgul anticarilor, concerte in aer liber pentru tineret, demonstratii de parasutism, focuri de artificii – iata atractiile pregatite turistilor. In preajma Mitropoliei, pe strazi, in parcuri, pe alei, in perimetrul central, sint amenajate corturi, tarabe, standuri cu tot felul de produse – de la carti, icoane, candele si alte obiecte liturgice, la imbracaminte, marfuri de uz casnic si produse de artizanat.

Trebuie spus ca intregul complex de manifestari ale "Sarbatorilor Iasilor" rezoneaza perfect cu aerul patriarhal al urbei moldave si cu specificul sau traditional. Timp de o saptamina, atmosfera din "dulcele tirg" este aceea de imensa petrecere populara urbana desfasurata in aer liber – pe Bulevardul Stefan cel Mare si Sfint, pe esplanada Palatului Culturii si a Halei Centrale, pe strazile emblematice (Lapusneanu, Costache Negri – pina in Tirgu Cucului – Palatul Culturii – Podu Ros) si in alte locuri pitoresti. Mirosul florilor de toamna si al busuiocului, care se vind la tot pasul, se amesteca din plin cu fumul de mici, de pastrama de oaie sau colac sasesc si cu izul de must si vin fiert, care fac deliciul trecatorilor. Cu aceasta ocazie, se incearca reinvierea atmosferei Iasiului de altadata prin crearea unor "secvente temporale" (expozitia de fotografii cu orasul vechi, promenada tinerilor costumati ca in urma cu 100 de ani, fetele purtind rochii lungi, elegante, si accesorii pe masura, iar baietii avind asortate la costum jobene si bastoane; plimbarea cu tramvaiul de epoca pe traseul Tg. Cucului – Copou; tirgul de antichitati cu obiecte de altadata de pe strada Lapusneanu, in perimetrul Galeriei lui Dumitru Grumazescu, un cunoscut colectionar local).

Un alt brand local de rasunet este tirgul de ceramica traditionala si al mesterilor populari, denumit generic "Cucuteni–5000", care are loc in luna iunie, in Parcul Copou, in frumosul ambient al "Teiului lui Eminescu". Aflata la a 25–a editie, desfasurindu–se concomitent cu asa–numita "Sarbatoare a Teiului", manifestarea se deruleaza atit pe esplanada din fata Muzeului "M. Eminescu" ori in scuarul din jurul Obeliscului cu Lei, cit si pe aleile centrale. Artizani vestiti din marile centre ceramice ale tarii (Horezu, Corund, Marginea, Olt, Bistrita), dar si din strainatate (Republica Moldova), se aduna in frumosul decor natural al Iasilor, dominat de parfumul teilor infloriti, intrecindu–se in maiestrie, caci tirgul este dotat cu premii.

Iasiul etnografic este reprezentat prin doua manifestari de gen organizate vara, respectiv iarna: Festivalul de folclor international "Catalina" si Festivalul de datini si obiceiuri de iarna. Primul, desfasurat in lunile iunie–iulie, este o manifestare dedicata copiilor, care a avut vreo 13 editii, participantii fiind atit din Romania, cit si din afara (Republica Moldova, Bulgaria, Georgia).



Iasi – 600

2008 fiind an aniversar, sub titulatura Programului "Iasi–600" au fost reunite peste 300 de manifestari si actiuni cultural–artistice, muzicale, stiintifice, turistice etc., ce fac parte din cele peste 150 de proiecte organizate de primarie, in colaborare cu institutii, asociatii si organizatii non–guvernamentale.

Daca anul trecut Sibiul a fost capitala europeana a culturii, anul acesta Iasiul este capitala culturala a Romaniei prin acest program de anvergura, cu destule evenimente notabile, intre care citeva sint realmente valoroase: Festivalul international de jazz "Richard Ochanitzky", Festivalul "Sergiu Celibidache", Festivalul international de teatru "Avram Goldfaden" (marcind faptul ca la Iasi a existat primul teatru evreiesc din lume), Bienala Internationala de Arta Contemporana PERIFERIC 8, "Copou – parcul poeziei" (manifestari dedicate poetilor contemporani Alexandru Musina, Ion Muresan, Traian T. Cosovei, Ioan Es. Pop, Nichita Danilov, Liviu Ioan Stoiciu, Gabriel Chifu, Elena Vladareanu, Claudiu Komartin s.a.), Festivalul International de Arta Traditionala (la care participa 50 de creatori de arta traditionala din peste 10 tari – Romania, Republica Moldova, Germania, Italia, Franta, Grecia, Spania, Maroc, Egipt, Iran, Rusia, Ucraina, Serbia). Alaturi de aceste actiuni de anvergura nationala si internationala, din bogata agenda a generosului Program "Iasi–600" spicuim si alte manifestari notabile, care deja s–au petrecut sau sint proiectate a se desfasura pe durata acestui an: Zilele Francofoniei, Iasiul verde la 600 de ani (plantarea a 600 de arbori in municipiul Iasi, care sa semnifice trecerea a sase secole de istorie a urbei), concerte simfonice marcind sarbatorirea a 65 de ani de la fondarea Filarmonicii iesene (sustinute de cvartetele Voces, la 35 de ani de activitate, si Ad libitum, la 20 de ani de activitate), Concursul National de Pian "Dinu Lipatti", Congresul National de Genealogie si Heraldica (avind tematica axata pe cele doua mari aniversari – 600 de ani de atestare documentara a Iasiului si 90 de ani de la Unirea cea Mare), Salonul international de Inventica, Colocviul National Studentesc "Mihai Eminescu" (sesiune de comunicari stiintifice pe teme de exegeza, critica, stilistica si publicistica, aflata la a 34–a editie), Festivalul de Film European, ciclul de spectacole de bilci "Vasilache si Marioara" (reinvierea traditiei spectacolului de bilci, a spectacolelor de satira, pe teme sociale, jucate in parcuri si in piete), Festivalul International de Teatru Neconventional "ArtForumFest" (spectacole de teatru in strada, pantomima, teatru–imagine, teatru–dans si caf–teatru), expozitiile "Orasul" si "Arta in strada", Festivalul International de Teatru pentru Copii si Tineret "Luceafarul" (spectacole cu 20 de trupe de teatru din tara si din strainatate), Festivalul Muzicii Romanesti (concerte simfonice si camerale, cu orchestre, ansambluri si dirijori din tara si din strainatate), Festivalul–concurs "M. Codreanu" (axat pe recitaluri actoricesti, reprezentatii teatrale, arte plastice) etc.

Cu atitea oferte culturale, unele fiind si atractii turistice, Iasiul este o destinatie ideala, in toate anotimpurile, pentru toate categoriile de turisti. Turul aleilor, parcurilor si gradinilor iesene constituie un itinerariu romantic obligatoriu pentru cei care poposesc in stravechea urbe moldava, locul pe unde au trecut si locuit "badia" Creanga, melancolicul Eminescu, veselul Alecsandri, impozantul Sadoveanu, liricul Topirceanu, sonetistul Mihail Codreanu, sensibila Otilia Cazimir, vesnic tinarul Ionel Teodoreanu si multi altii. Iar cei dornici sa deguste bunatatile culinare moldave au de ales intre hanul Trei Sarmale, Bolta Rece sau, de ce nu, un popas la podgoria Bucium, din marginea orasului.

La Iasi, traditionalismul se imbina armonios cu modernitatea, dar ceea ce predomina este, desigur, aerul patriarhal, molcom, atit de caracteristic "dulcelui tirg" moldovenesc.



Text: Adina Baranovschi; Foto: Bogdan Baranovschi
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona