Primarul general Sorin Oprescu: "Turismul bucurestean se poate dezvolta intr–un an, ajutat de infrastructura"
Articol



Vacante & Calatorii: Domnule primar, conform declaratiilor Camerei de Comert Bucuresti si Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism, 80% din turismul de afaceri al Romaniei este desfasurat in Bucuresti. Ce programe aveti la acest capitol? Ce lipseste Capitalei pentru ca acest turism de afaceri sa beneficieze aici de sprijinul necesar?



Sorin Oprescu: In primul rind, este vorba despre o chestiune de arhitectura si urbanism, si anume disciplina in constructii si prezentarea – in fata bucurestenilor – a unei viziuni despre Bucuresti.



In ce sens ar ajuta?



Aceasta viziune trebuie sa arate, in urma unor studii bine fundamentate, unde sa se faca zgirie–nori si centrul de afaceri, unde sa fie centrul economic al Bucurestiului, unde sa fie centrul cultural, unde sa fie obiectivele ce trebuie vizitate, in asa fel incit turismul acesta sa capete si alte valente. Nu numai turismul de afaceri sa ajunga pe primul loc, ci sa poata fi ridicate si celelalte: turismul de week–end, turismul de placere, care sa arate monumentele istorice si punctele de atractie ale orasului nostru. Din pacate, la ora aceasta, Bucurestiul este vaduvit de asemenea lucruri. Cei care vin aici nu stiu niciodata unde este centrul economic, unde e centrul cultural s.a.m.d. Toate lucrurile acestea importante au fost uitate, s–a avut grija sa se ridice cladiri de birouri inalte, sa se restringa spatiul public in avantajul spatiului privat. Nu mai putem merge in halul acesta, ca ne sufocam si la propriu si la figurat, ne sufoca betoanele, dar am eu grija ca asemenea practici sa inceteze.



Desi avem acest turism de afaceri care merge, pentru ca aceasta este dinamica, in Bucuresti nu exista centre de afaceri, cu sali de conferinte. Ce intentionati sa faceti in aceasta privinta?



Astept multe de la noua echipa de arhitecti, de la profesionisti, de la urbanisti. In primul rind, Regulamentul Comisiei de Urbanism trebuie sa nu mai permita nimanui sa contruiasca in regim de inaltime doar de ei stiut, dar pe care nu il cunoaste si Planul Urbanistic General. Acest plan se impune a fi modificat si imbunatatit o data la sase ani. Astept de la arhitecti solutii pentru ceea ce inseamna fatadele Bucurestiului; refacerea obiectivelor istorice, dar si a caselor monumentale ale Bucurestiului. Trebuie sa pastram toate aceste bunuri intr–o siguranta arhitectonica, sa nu se mai permita ridicarea de mastodonti linga monumentele importante. Astept, de asemenea, planuri pentru desemnarea zonei in care sa ridicam un cartier al inaltimilor – atit la propriu, cit si la figurat – cum este La Defense din Paris. La Defense este un cartier modern de cladiri din vestul Parisului, considerat unul dintre cele mai mari centre de afaceri ale Europei, fiind totodata si cel mai nou cartier al Parisului. Cuprinde trei suburbii, Courbevoie, Nanterre si Puteaux, si este practic format din zgirie–nori, hoteluri si restaurante, centre comerciale si drumuri pietonale spatioase, largi, in care parca te pierzi. Dar sper ca toate acestea sa fie la inaltimea dorintelor bucurestenilor. Astept cam multe lucruri de la arhitectii nostri. Odata ce primesc tot ce am spus mai devreme de la ei, avind o idee coagulata despre cum trebuie sa se dezvolte orasul, vom proceda in consecinta.



Ce se mai impune, in viziunea dumneavoastra?



Cartierul pentru conferinte, pentru intilniri mari, nationale si internationale, summit–uri, zona care sa cuprinda sali de expozitii, de odihna, de spectacol. Astfel incit, in citiva ani, sa existe si la noi, in Bucuresti, un centru cultural, unul de conferinte, sau un centru strajuit de banci puternice, pentru ca asta imi da si garantia ca dezvoltarea va continua, imbunatatindu–se si activitatea economica.



In cazul in care Primaria nu are suficiente fonduri pentru aceste planuri frumoase, dar extrem de costisitoare, se apeleaza si la parteneriatul public–privat?



Sigur ca da; este unul dintre elementele principale ale mandatului meu – acela de a folosi cit mai mult colaborarea, cea facuta cu oamenii care se pricep. Nu vreau sa ma apuc eu sau ceilalti sa inventam roata sau apa calda. Si atunci, daca lucrurile au fost deja puse la punct, functioneaza civilizat si cu eficienta, nu am sa incep eu acum sa fac inginerii. Vreau in schimb sa am linga mine oameni care se pricep sa faca toate aceste lucruri functionale, asa cum se intimpla si in alte parti ale lumii. Sa se desfasoare lucrurile si la noi asa cum merg si in tarile europene.



Nu avem un ghid al Bucurestiului, exceptie facind materialele diverselor agentii de turism. Primaria nu a emis astfel de informatii care sa fie extrem de utile turistului, fie ca este vorba despre cel din tara sau cel strain. Vreun plan in acest sens?



Sigur ca da. Stabilim programe din acestea, turistice. Am avut, pe de alta parte, dupa primele luni de mandat, o intilnire cu operatori din strainatate, care sa vina incoace si, intr–un parteneriat public–privat, sa investeasca in mijloace de transport – pentru vara decapotabile, pentru iarna, acoperite, care sa faca trasee turistice in Bucuresti, sa prezinte turistilor punctele de atractie ale orasului, atitea cite sint ele. Mai mult decit atit, se impune crearea unor zone de interes pentru turisti, asa cum este centrul istoric, principala mea ambitie fiind de a finaliza lucrarile pina la sfirsitul mandatului meu.



Ce ar trebui sa vada turistul, de fapt, in centrul vechi al Bucurestiului?



In centrul vechi al Capitalei trebuie sa se vada istoria Bucurestiului, sa semene cu centrele istorice ale marilor orase, fiecare cu emblematica anilor in care a fost creat. Sigur, in acele timpuri nu aveau iz de istorie, atunci erau de actualitate: aveau centre comerciale, de entertainment, restaurante, teatre si, in acelasi timp, galerii comerciale. Un centru istoric trebuie sa fie exact ca la Roma, la Paris ori la Milano, asa cum exista in toate marile capitale.



Numele unui oras merge mai departe si ajutat de evenimentele internationale pe care le gazduieste – cum a fost Summit–ul NATO, Circuitul de formula 3 etc. Ce astfel de evenimente aveti in plan?



Sigur ca si asa ne creste notorietatea, iar turismul se dezvolta. Acestea sint elemente complementare insa. Am incercat, cu directorii de teatre, sa apasam pe pedale noi, in asa fel incit sa dam o altfel de dimensiune unor actiuni mari, de cultura, in ideea de permanentizare de la un an la altul. Bucurestiul trebuie sa fie prezent prin actiuni de anvergura, pentru a creste si pe aceasta coordonata culturala.



Planurile sint frumoase, dar nu este cumva haiducesc sa vreti si sa faceti toate astea in 2009?



Nu, nu este deloc haiducesc. Pina acum, bucurestenii au suferit de lipsa de coordonare. De pilda, in centrul istoric, pina azi, au intrat, in ultimii zece ani, 40 de milioane de euro. Daca dumneavoastra credeti ca ceea ce se intimpla in acest moment in centrul istoric este in regula, eu cred ca va inselati.

Se poate apela la fonduri europene?



Da, se poate. in plus, putem apela si la credite internationale, ceea ce am sa si fac. Bucurestenii vor un altfel de oras. Fondurile nerambursabile, in principal, vreau sa le indrept catre izolarea termica a cladirilor si catre refacerea fatadelor – intii pe marile bulevarde, pe marile artere (si primarii de sector, intr–o concordanta totala, sa se implice in actinile de refacere a fatadelor si de izolare termica a blocurilor) – pentru ca Bucurestiul este un oras cenusiu si nu am de gind sa mai continui acceptind acest lucru. Spatiile verzi trebuie sa isi reia locul, sa nu ne mai umplem de praf.



Care ar fi primele cladiri ce trebuie refacute, pentru dezvoltarea turismului?



Daca ma intrebati pe mine, in primul rind, Bulevardul Magheru, pina la Piata Unirii, apoi Cartierul 11 Iunie, zona Carol Davila si fatadele caselor care se deschid in Piata Operei. Mergem apoi pe chei... si pe strazile vechi, care il intersecteaza – Calea Victoriei, Schitu Magureanu... Cit despre cladiri, trebuie refacute toate cele vechi – Spitalul Coltea, Muzeul de Istorie, Ministerul Agriculturii, apoi continuind spre centrul istoric, unde trebuie reconsolidat... aproape tot.



Cu ce capitala din Europa ar putea semana Bucurestiul, daca Primaria l–ar pune in valoare la maximum de potential?



Bucurestiul are un potential foarte mare, insa, daca il risipim doar pe imobiliare, atunci sintem condamnati sa traim intre betoane.



Dar pentru a ajunge sa vezi toate aceste "minunatii", trebuie sa poti circula pe strazile Capitalei...



Circulatia din Bucuresti scoate din minti pe oricine. Vreau sa dezvoltam acele inele de circulatie concentrice, iar legatura dintre ele sa se faca prin autostrazi. Trebuie sa facem ceva... Altfel, oamenii nu mai au rabdare. Si eu stau in Bucuresti, si eu stau la coada in trafic (nu mi–am pus niciun girofar...). Si eu trec prin asta... Nici mie nu imi convine...



In ce loc din Bucuresti ii place cel mai tare primarului Oprescu sa mearga?



Toate imi plac, mai ales Dealul Spirii, in care am copilarit, in Rahova, Strada Sabinelor, 13 Septembrie. Locurile acelea imi plac cel mai mult. Nu s–a atins nimeni de ele... As vrea sa refac atmosfera anilor 30, care se mai simte inca acolo.



Dar un loc de "promenada"...



Calea Victoriei as vrea sa o aduc, ca si grad de populare, la nivelul anilor 20. Calea Victoriei arata superb. Inchipuiti–va o duminica frumoasa, cind nu e nici foarte cald afara, cind toata lumea se plimba pe Calea Victoriei, mesele restaurantelor sint afara, pe trotuar, si lumea se opreste la cafenea... Sigur ca trebuie facuta zona pietonala. O data pe saptamina, daca oprim circulatia, pentru a crea atmosfera de altadata, cred ca nu se supara nici un automobilist.



Text: Ella Nica

Foto: ROMPRESS
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona