Bucurestii zilei de azi
Articol

Un oras controversat, despre care fiecare are o parere, o impresie, o sumedenie de sentimente si poate prea putine date. Stim oare ca aceasta "Capitala europeana" are, pe linga frumusetile de arhitectura, si nu numai, unele atuuri pe care alti cetateni ai continentului ar dori sa le aiba? Cit stim despre ele, cum ne imbunatatesc ele viata, cum ii influenteaza pe cei care ne privesc de la zeci de kilometri departare, din linistita provincie? Care este fata reala a Capitalei, cea care sa nu fie umbrita sau infrumusetata de propriile sentimente? O sansa de a descoperi un oras util, tehnic, obisnuit, al vietii de zi cu zi, aceasta este intentia rindurilor care urmeaza.



Prezentare

si scurt istoric



Asezat in locul vechilor Codri ai Vlasiei, azi doar insule de verdeata, Bucurestiul este traversat de riul Dimbovita, care creeaza, in nordul orasul, un sir de lacuri.

Dincolo de legenda ciobanului Bucur sau a frumoasei Dimbovita, nasterea oficiala a urbei este legata totusi de Vlad Tepes si de al sau prim document de mentionare a Capitalei, in data de 20 septembrie 1459. Stiinta arata insa ca aici a fost, inca din a doua jumatate a veacului al XIV–lea, o cetate, o fortificatie de vreo 160 mp, loc de pornire pentru mai recenta Curte Domneasca, alaturi de ulitele negustorilor si ale meseriasilor. In jurul acestui centru se aduna satele apropiate, localitatea crescind pina in 1659, cind Bucurestii devin definitiv capitala Tarii Romanesti. Moment crucial, caci deschide drumul catre o dezvoltare marcanta, care inregistreaza, pe linga un numar mare de biserici si mari hanuri fortificate, precum si prima artera pavata cu birne din lemn, Podul Mogosoaiei, in 1692, devenita Calea Victoriei in 1878. Odata cu un nou titlu de capitala, a Romaniei, infaptuita prin unirea Moldovei cu Tara Romaneasca, din 1862 Bucurestii cunosc o nou etapa de dezvoltare, devenind al doilea oras din sud–estul Europei, dupa Istanbul. Apar astfel aici pavajul, la inceput din lemn, apoi din granit de Scotia si Sicilia, iluminatul, canalizarea si parcurile publice. Un alt moment care a schimbat orasul a fost cel al domniei lui Carol I, cind sint ridicate reperele turistice ale prezentului: Ateneul Roman (1888), Fundatia Carol I (1891), Ministerul Agriculturii (1894), Palatul de Justitie (1890–1895), Palatul Postelor (1894–1900), Palatul Sturdza (1899), Palatul CEC (1900), Palatul Patriarhiei (1907), Cercul Militar (1912) sau Hotelul Athenee Palace (1914). Dupa Primul Razboi Mondial, orasul primeste supranumele de "Micul Paris", insa pierde acea splendoare din cauza planurilor urbanistice ale lui Nicolae Ceausescu, care a demolat o zona egala cu suprafata Venetiei pentru a face loc Casei Poporului.

Aceasta ultima perioada, suprapusa edificiilor trecutului, da astazi aspectul ciudat de vechi si nou, de amestec dintre traditional si modern, orient si occident.



Economia



In prezentarea economica a Capitalei este inclus, in mod automat, si judetul Ilfov, mare parte din activitatile de productie ale orasului migrind spre localitatile limitrofe. Astfel, intreaga regiune Bucuresti–Ilfov produce peste 40% din cifra de afaceri totala, concentreaza o mare parte din activitatea firmelor mici si mijlocii din tara, care activeaza in sectoare precum comertul, constructiile, serviciile pentru firme, industria alimentara si transporturile. Partea productiva, care avea o mare pondere acum doua decenii, a pierdut teren in urma declinului industrial de dupa a90, care a dus la pierderea multor locuri de munca, iar inchiderea accelerata a intreprinderilor ineficiente a scazut si mai mult numarul muncitorilor din industrie, acestia indreptindu–se catre alte sectoare. Au luat avint astfel serviciile, comertul, activitatile de depozitare, distributie, administratie–gospodarie comunala, cu cea mai importanta crestere inregistrata in constructii. Un alt domeniu care aduce venituri mari este cel al serviciilor, cu cea mai reprezentativa componenta, cea a telecomunicatiilor, urmata de intermedierile financiare, educatie si cercetare, transport si depozitare, turism si serviciile culturale, serviciile catre intreprinderi (inclusiv software) si comertul.



Turismul



Dincolo de centrul cultural si economic al intregii tari, orasul este si un puternic centru istoric, aici gasindu–se mare parte dintre obiectivele care atrag nu doar pe turistii romani, ci si pe cei straini, putind chiar spune ca atrage in special pe turistii din afara tarii. O prezentare a tuturor atractiilor ar fi imposibila, insa mentionarea celor mai importante este simpla. Astfel, se pot vizita in Capitala Arcul de Triumf, aflat pe impresionanta Sosea Kisseleff, mai lunga decit Champs Elyses, Centrul Civic, Calea Victoriei, Muzeul National de Istorie, Palatul Postei, Parcul Cismigiu, Curtea Veche sau Palatul Parlamentului. Doar citeva nume dintre cele citeva mii care alcatuiesc lista completa a obiectivelor turistice din Bucuresti.

Dincolo de atractiile turismului clasic, noile forme ale acestui divertisment pot fi experimentate cu succes in Capitala, shopping–ul, ca forma de turism, avind totul la dispozitie, de la magazinele de lux din zona Unirii si principalele bulevarde ce leaga Piata Unirii, Piata Romana si Piata Victoriei la tarabele si magazinele cu antichitati din Orasul vechi, dar si galeriile de arta raspindite in tot centrul orasului.

Pentru detalii despre ce se poate face in Bucuresti, odata ajuns aici ca turist, va stau la dispozitie materialele din paginile care urmeaza.

Impartire

administrativa



Capitala are un statut aparte in ceea ce priveste organizarea administrativa, fiind singurul oras care nu este inclus intr–un judet.

Cu toate acestea, Bucurestiul are mai multi locuitori decit oricare alt judet din tara. Condus de un primar general, orasul este divizat in sase sectoare, care au, la rindul lor, primarie proprie. Sectoarele sint dispuse radial, fiind numerotate in sensul acelor de ceasornic, astfel incit fiecare sa aiba in administratie o parte a centrului Bucurestiului.

Primaria Generala este responsabila cu utilitatile, iar cele de sector se ingrijesc de contactul dintre cetateni si consiliile locale, de strazile secundare, parcuri, scoli si de serviciile de salubrizare.



Sectoarele



Sectorul 1

– este situat in partea de nord–vest a municipiului;

– cuprinde: Aviatorilor, Aviatiei, Baneasa, Bucurestii Noi, Damaroaia, Domenii, Dorobanti, Gara de Nord, Grivita, Victoriei, Floreasca, Pajura, Pipera, Primaverii, Piata Romana;

– suprafata: 67,5 kmp;

– gazduieste unele dintre cele mai cunoscute obiective turistice, precum Arcul de Triumf, Ateneul Roman, Biblioteca Centrala Universitara, Biserica Alba, Biserica Amzei, Biserica Kretzulescu, cladirea guvernului, Complexul Sportiv Dinamo, Fintina Miorita, Lacul Baneasa, Lacul Floreasca, Lacul Grivita, Lacul Herastrau, Minastirea Casin, Mausoleul din Parcul Carol, Monumentul Eroilor Aerului, Muzeul de Istorie a orasului Bucuresti, Muzeul "Grigore Antipa", Muzeul "Mina Minovici", Muzeul National de Arta, Muzeul National Geologic, Muzeul Satului, Muzeul Taranului Roman, Palatul Cercului Militar Central, Parcul Cismigiu, Parcul Herastrau, Ruinele Curtii Domnesti, Teatrul National, Teatrul Odeon.

Sectorul 2

– este situat in partea de nord–est a municipiului;

– cuprinde: Colentina, Iancului, Mosilor, Obor, Pantelimon, Stefan cel Mare, Tei, Vatra Luminoasa;

– suprafata: 32 kmp;

– printre cele mai importante monumente de aici se numara Biserica Batistei, Biserica Delea Veche, Biserica Doamna Ghica–Tei, Biserica Greaca, Biserica Hagiu, Biserica Icoanei, Biserica Olari, Biserica Pitar Mos, Biserica Popa Chitu, Biserica Popa Rusu, Biserica Popa Soare, Biserica Schitul Darvari, Biserica Sfintul Anton, Fintina Patru Anotimpuri, Foisorul de foc, Gradina Icoanei, Lacul Dobroesti, Lacul Fundeni, Lacul Pantelimon, Lacul Plumbuita, Lacul Tei, Minastirea Plumbuita, Monumentul Generalului Andranic, Patinoarul National Mihai Flamaropol, Teatrul Bulandra, Teatrul Metropolis.



Sectorul 3

– este situat in partea de sud–est a municipiului;

– cuprinde: Balta Alba, Centrul Civic, Dristor, Dudesti, Lipscani, Muncii, Titan, Unirii, Vitan, Timpuri Noi;

– suprafata: 34 kmp;

– mai putin bogat decit predecesoarele, si sectorul trei se lauda cu unele monumente de mare valoare, precum Biserica Ceaus Radu, Biserica Cercelus, Biserica Delea Noua, Biserica Lucaci, Biserica Parcul Calarasi, Biserica Sfintul Mina, Parcul Alexandru Ioan Cuza, sediul CEC–ului.



Sectorul 4

– este situat in partea de sud a municipiului;

– cuprinde: Berceni, Oltenitei, Tineretului, Vacaresti;

– aici pot fi vazute o serie de monumente cunoscute, fiind vorba de Biserica Buna Vestire – Belu, Biserica Cutitul de Argint, Biserica Eroilor Martiri ai Revolutiei din 1989, Biserica Minastirii Radu Voda, Biserica Serban Voda, Biserica Sfintul Nicolae Vladica, Biserica Sfintul Spiridon Vechi, Casa Memoriala "George Bacovia", Fintina Cantacuzino, Fintina Zodiac, Lacul Tineretului, Lacul Vacaresti, Minastirea Antim, Mormintul Eroului Necunoscut, Muzeul Tehnicii "Dimitrie Leonida", Oraselul Copiilor, Palatul Copiilor, Parcul Carol, Sala Polivalenta si statuia lui Alexandru Ioan Cuza din Dealul Mitropoliei.



Sectorul 5

– este situat in partea de sud–est a municipiului;

– cuprinde: 13 Septembrie, Cotroceni, Dealul Spirii, Ferentari, Rahova;

– suprafata: 29 kmp;

– monumentele pe care le puteti vedea aici sint Arhivele Statului, Biserica Schitu Magureanu, Minastirea Mihai Voda, Monumentul Eroilor Artileristi, Monumentul Eroilor Sanitari, Opera Nationala Bucuresti, Palatul Parlamentului – Casa Poporului, Prefectura Municipiului Bucuresti si statuia lui George Enescu.

Sectorul 6

– este situat in partea de vest a municipiului;

– cuprinde: Cringasi, Ghencea, Giulesti, Drumul Taberei, Militari;

– suprafata: 38 kmp;

– ultimele monumente ramase de vizitat din oras sint cele din acest sector, fiind vorba despre Biserica Caramidarii de Sus, Biserica Drumul Taberei – Sfinta Vineri, Biserica Sfintul Andrei – Parva, Biserica Sfintul Ilie – Cringasi, Gradina Botanica, Lacul Morii si Muzeul Gradinii Botanice.



Zona metropolitana Bucuresti (ZMB):

– aceasta formatiune cuprinde in prezent aproximativ 2,2 milioane de locuitori, iar, odata cu finalizarea proiectelor, ea ar ajunge la un numar de 94 de unitati administrativ–teritoriale, intinse pe circa 5.000 kmp, o arie de 20 de ori mai mare decit actualul oras;

– va fi gata in aproximativ 10–12 ani, in prima etapa fiind efectuate studii, iar urmatorii trei–patru ani vor fi alocati consultarilor publice, urmind apoi realizarea ei propriu–zisa;

– ar cuprinde sase orase, incluse fiind Giurgiu, Oltenita si Otopeni, dar si 87 de comune din judetele Ilfov, Giurgiu si Calarasi. La nord, metropola s–ar invecina cu judetul Prahova, iar la sud cu Bulgaria.



Text: Marcella Dragan
Optiuni
• Printeaza articol
• Oferte in acesta zona